Page 3 - Calauza_2007_894

Călăuza noastră nr. 894 Pag. 3
. \

MIRIFICA ŢARA A PADURENILOR (I)

- Toţi învăţătorii sunt calificaţi, au merite Şcoala, prin dotări, se aliniază la standarde 80 de ani, făcea acad. Alexandru Rosctti o
„M I-AM GĂSIT ROSTUL"
şi grade didactice. Profesorii, la rândul lor, europene. Numai că dramurile... Dacă nu vastă cercetare dialectală, publicată în
Cum v-aţi „ rătăcit” în acest colţ de Rai âu rezultate lăudabile. Iată, la teza cu subiect ne-ar izola dramurile! Visez o Lunca Cernii Volumul „Graiul de la Meria! Dare nu va fi
-
şi cum de aţi rămas în atâta izolare în munţi unic, proba de limba rotnână, din cinci elevi, cu borna km 0 şi dramuri asfaltate care fost cândva Mierea? pentru că jos, în valea
cu păduri nesfârşite şi drumuri proaste, unul a fost notat cu nouă, doi cu opt, doi cu coboară către Hunedoara? Sarmizegetusa, numită Vadul Dobrei se pritoceşte cea măi
doamna Claudia Locher, director al Şcolii şase, adică mult peste media judeţului. în Depsuş şi Dobra, centru turistic fără egal, căutată miere de tei şi multifloră. Cine ştie?
Generale Lunca Cernii de Jos? şcolile unde vor merge ne fac cinste. Ei au mpzeu în muzeu din coroană de munţi. Ştiut este, însă, că sufletul pădurenilor
- Mai întâi am venit suplinitoare la mai multe clase decât cei de la oraş, adică SUFLETUL DE MIERE AL luncani este unul de miere.
Lunca Cernii de Sus, pentru clasele I-IV; toţi au absolvit cu zece cei şapte ani de acasă: PADURENILOR GligorHAŞA
apoi am fost titularizată la „Centru”, dar cu au muncit de mici, sunt obişnuiţi cu greută­ Elevii erau toţi în sală. De toate
gândul la plecare. Iată că am rămas „direc­ ţile, au deprinderi educative sănătoase, sunt vârstele, în costumele lor cusute cu
toare la şapte şcoli” - şcoala de centra şi fii şi fiice de pădureni „de dincoace de fir de lumină. în sală se aflau şi
cele din satele care alcătuiesc comuna. tunel”, adică de „pădureni luncani”. oaspeţi rari, elevii de acum peste
Mi-am găsit rostul. Şcolile sunt dotate la DACĂ NU NE-AR IZOLA cincizeci de ani: scriitorul merian
standarde medii, copiii sunt peste media DRUMURILE! Ioân Scorobete şi generalul în
judeţeană la tezele cu subiect unic sau la La îndemnul reporterului intervine în rezervă, Petra Coţolan. Spectacolul
admiterea în învăţământul liceal. discuţie învăţătoarea de la clasele I-V, Silvia prezentat pentru oaspeţi s-a ridicat
- Constat că, de emoţii, vă ţineţi de mână Prejban. Dânsa e fiică a locului, fostă elevă peste spusele dascălilor despre
cu colega dumneavoastră, mai veche pe a acestei şcoli, unde s-a întors ca să facă şcolarii lor. Am urcat către cupola
aceste meleaguri. Cum reuşiţi să stabilizaţi apostolat. - Copiii mei sunt cum vedeţi, cerului la Meria în zumzet de albine
aici într-un colţ de veşnicie, cadrele didac­ floricele de un colorit nemaiîntâlnit, crescute şi miroznă de fagure. în acest sat de
tice, în general pornite în exod către oraş în poieni fără seamăn: 69 de flori din şapte culme, rătăcit din vechime pe cea
după 1990? sate. Au dragoste de carte, de dascălii lor. mai înaltă coamă, în urmă cu vreo

FIU IŞJ CINSTESC SATUL, SATUL PORTRET FAMILIA POPA
ÎŞI CINSTEŞTE FUI DE BIBLIOTECARĂ
Cadre didactice care s-au cunoscut aici,
O plăcută pată de culoare, tonică, a fost implicarea Marianei Suciu Pe doamna Lucia, o zvârlugă de femeie, sprintenă la la Lunca Cernii, s-au căsătorit aici, au
în organizarea întâlnirii Juncanilor” cu scriitorii şi cartea, manifestare minte, dulce la vorbă şi pricepută în ceea de face, o reîntâlnim păstorit 20 de ani, au coborât „prin tunel”
prilejuită de omagierea unui cunoscut scriitor român, fiu al satului în Pădurenime. Deşi o ştiam cea mai nouă angajată a la Hunedoara dar revin mereu cu dor de
Meria, Ioan Scorobete. Aşa cum mi s-a părut şi prezenţa în sală a bibliotecii municipale din Hunedoara. Nu are astâmpăr: ajută obârşii. Ana şi Dumitru. Ana, dăscăliţa,
generalului în rezervă Petru Coţolan, fost comandant al poliţiei la pregătirea copiilor pentru spectacol, întâmpină oaspeţii, vine dintr-o altă binecuvântată zonă, cea
judeţene. N-am prididit să-l intervievăm pentru a ne potoli mirarea. toarnă în pahare esenţe de prună, dă relaţii, ştie multe. a Romosului înflorit în Câmpul Pâinii,
- E o surpriză, o surpriză plăcută să vă văd într-o sală cu pădureni Pare născută pentru meseria de „lucrător” cu cartea. Are vatra Studentului de la Romos şi a marelui
şi odrasle de pădureni, oameni de toate vârstele, cunoscuţi mai cu păreri de consemnat: „Aici, aparent departe de civilizaţie, chirurg cardiolog Nicolae Stăncioiu. Poate
seamă prin intermediul televiziunii, ca şi când ar locui în Insula oamenii sunt civilizaţi; dintr-un decalog al bunelor purtări de aceea, repartizată aici, a rămas aici,
Paştelui. Ce vă aduce aici? ei au făcut tetralog. De aceea mă implic, de aceea „trec alături de un bărbat frumos, cu nume de
tunelul”, de aceea mă simt acasă. Nu am mari păcate, zice „dascăl” predestinat în neam, Popa,'
- Mă aduce pe aceste locuri fără seamăn, a căror unicitate în
ea, nu ştiu dacă voi fi primită în Raiul Biblic, dar ştiu că, El zice: „De câte ori vin îmi caut
frumuseţe o tot descopăr, faptul că m-am născut, am copilărit şi am
venind aici, am fost de mai multe ori în Rai şi că aceasta copilăria şi o găs’esc ca balsam de suflet”.
şcolărit pe aceste locuri. Sunt, cum s-ar zice, băştinaş. Ori, la baştină Ana, tânără profesoară de limba română,
te trage dorul. De aici, părinţii mei au coborât în Ţara Haţegului, este poarta de trecere către celălalt Rai. Cunoaşte şi din cărţi aici şi-a făcut apostolatul (pe vremea când
adică pe vatra de neam de unde, în Evul Mediu, au urcat muntele şi istoria „populării” în ev mediu şi cea a depopulării în zilele Gligor Haşa, ca inspector general - adjunct
au căutat codrul românii „nesupuşi”. Poate că de-aia, vezi Doamne, noastre. Pare, deşi fragilă liană, o luptătoare potrivită pentru
funcţia de directoare la Muzeul Sătesc al Pădurenilor. Lasă, colinda şi pe la şcolile din munţi), aici s-a
suntem atât de mândri de „noua noastră ţară”. perfecţionat prin lecturi, fără a avea nevoie
înseamnă că şi prin zestre genetică v-aţi depăşit condiţia fiind cu modestie, la sfârşit, informaţia că este fiică a locului,
- de o „universitate lâ distanţă”; aici a
fiu de pădurean ajuns general. Aşa trebuie să-mi explic marea unde a făcut şi şcoala generală, că a fost colegă cu pui de
dumneavoastră prietenie cu un alt pădurean care a onorat şi sfinţit pădureni care iarnă, vară, pe zi senină ori sub cumplite pregătit zeci de generaţii de Feţi-Logofeţi,
locul, Muntean Drăgan. furtuni de zăpadă au coborât şi urcat potecile pentru a ajunge coborâtori din istorii, cu toloboni in
la „soba” cărţii. A iubit, de mică, cu dor, cartea şi, fără să picioare şi trăistuţa lui Drăgan pe umăr.
- Aşa este. Cu aceasă origine şi cu asemenea prieteni mă mândresc.
Cine îşi uită rădăcinile, se usucă; cine le adapă cu rouă de suflet, le viseze, a ajuns bi­ împreună cu soţul, care a cuvântat ce
mi-a mers îa inimă, aşteaptă pensionarea
întăreşte. Sunt mândru cu pădurenii mei de dincoace şi de dincolo de bliotecară, colabo­ pentru a reveni, mai des sau pentru
„tunel”, adică de punctul care desparte pădurenii ghelăreni şi ratoarea „doamnei totdeauna la izvoare. Ei sunt convinşi e*
hunedoreni, de pădurenii luncani şi merieni. G zi ca asta îmi trezeşte Herban”, cea mai şi într-o altă viaţă se vor regăsi aici. Dacă
dorinţa de a deveni activ, ca să pot face ceva pentru ei, pentru costumul sufletistă biblio­ mi se va cere adresa, zice Ana, aş specifice.
şi brâul pădurenesc, pentru datinile nealterate. Urc aici şi mă bucur tecară, după Mo-
ori de câte ori au loc asemenea evenimente. Astăzi chiar gândeam: nica Anton de la Ţara de Dincolo de Tunel. Mai înregistrez
câteva metafore absolut inedite şi zemoase
Bucureştiul are un muzeu al satului românesc; Sibiul are un muzeu al Blaj, pe care o ştie despre acest Spaţiu Ocrotit de Dumnezeu
civilizaţiei ţărăneşti transilvănene. Oare de ce nu am avea şi noi aici, autorul acestui şi ne despărţim, cu părere de rău.
în inimă de ţară, un muzeu al civilizaţiei muntelui şi pădurii?! portret de tânără
- Generos gând. Şi n-ar fi prea greu să devină faptă. Mai ştii?! bibliotecară. G.H.
Punând suflet lângă oameni ca voi, Ioan Scorobete, Rusalin Işfănoni, cea mare de 36 de ani este vânzătoare, iar băiatul
Mariana Suciu şi alţii aţi SCOROBETE MARIOARA Daniel lucrează ca paznic la Hunedoara. Celelalte
putea înfăptui m inunea. două fete sunt plecate în Spania să câştige nişte bani
De-o fi să fie, las Deva pen­ SE DESTAINUIE acolo. Fetiţa cea mică a făcut Liceul economic şi
tru Lunca Cernii.
Şcoala sanitară, dar tot a plecat.
GligorHAŞA Numele de Scorobete în comiina Lunca Cernii -V ă ocupaţi cu creşterea animalelor, cu laptele
de Jos este destul de des întâlnit. Cu ocazia acestor de la vaci ce faceţi?
P.S. Acest scurt interviu întâlniri cu locuitorii de aici, pentru câteva minute - Da, ne ocupăm cu creşterea animalelor' iar
s-ar fi putut intitula: „ Când ne-a fost interlocutor Doamna Scorobete Mărioara. laptele îl folosim în gospodăria proprie. Nu avem
nu uiţi rădăcinile ” . Petru - Doamna Scorobete, vă iubiţi aceste locuri? unde să-l vindem.
Coţolan ne-a declarat că le - Le iubesc fiindcă aici m-am născut şi aici îmi - Sursele de venit sunt slabe, aici la dvs.
simte prin bunici şi părinţi. sunt înmormântaţi bunii şi străbunii. Viaţa n-a fost şi - Da, nu-prea avem din ce să facem un ban şi poate
Niciunde nu se mai dă nu este uşoară, mai ales în anotimpul de iarnă. Am şi din această cauză cei tineri pleacă în alte ţări,
bună-ziua ca aici şi niciunde soţul bolnav şi acest lucra îmi apasă şi mai mult -Speraţi să se întâmple ceva să o duceţi mai bine?
nu se lasă atâta loc de bună mersul vieţii. - în primul rând să avem sănătate că afine, chiar
ziua, chiar şi de către un - Copii aveţi, cu ce se ocupă şi dacă vă sprijină ? şi la greu, nu ne dăm bătuţi.
general-poliţist. - Am avut cinci copii, dar unul a decedat. Fata MironŢIC

c A l , A 6 ^ 4 n o ^l s t r A Z i a r u l c a r e se; r&sp&ctă. ş i v>â r&sp&Ci&i