Page 4 - Calauza_2007_894

Pag. 4 Călăuza noastră nr. 894

La 26 septem brie 1901 studenţii Buşa, Mihai Frenţoniu. Aron Munteanu
OAMENI Ş l FAPTE
George Novacovici şi Ion Scurtu erau şi Mihai Cârlea, căluşari din Batiz, au
urmăriţi, apoi pedepsiţi cu amendă şi fost pedepsiţi cu amendă şi închisoare
GOLGOTA TRICOLORULUI
închisoare grea pentru că au depus o fiindcă au jucat pe străzile Hunedoarei
î n ţ i n u t u l h u n e d o a r e i coroană de flori roş-galbene-albastre Ia Căluşerul şi Bătuta încinşi cu brâie
morm ântul Crăişorului. în mai 1903 tricolore. în acelaşi an, de Crăciun, Ion
- urmare din tir. 893 - popor. Ni se pare de mirare că la Muzeul preotul Iosif Stupineanu din Bârcca- Iuga din Bretea este osândit pentru că
După hidosul Dictat al lui Bismark, Civilizaţiei Săteşti din Orăştie nu s-a Mare şi preotul Ion Moţa din Orăştie au şi-a sfătuit consătenii „să nu se vândă
din care s-a născut monstruoasa coaliţie amenajat o sală dedicată acestui simbol. fost amendaţi şi osândiţi la puşcărie străinilor la alegeri”.
Austro-Ungară, simbolul şi mijlocul de începând cu primii ani ai secolului pentru că, primul, a pretins copiilor să-l Pentru că vorbim de marile sărbători
rezistenţă la încrâncenata politică de nostru, când lupta de em ancipare salute româneşte, iar al doilea publicase religioase, este bine să se amintească
deznaţionalizare, manifestat în cele mai naţională îmbrăca forma luptei politice, în ziarul local „Libertatea” un articol cu faptul că, la aseiţjenea prilejuri, dar şi la
diversificate şi mai subtile forme, de la iar M onstruosul Imperiu tremura din titlul „A murit Matia şi cu el dreptatea.” nunţi şi hore, la botezuri şi nedei, locali­
pictarea lui în biserică, aşa cum ni se toate încheieturile, prinseseră a fi în duminica Paştelui anului 1904, Ion tăţile româneşti erau straşnic suprave­
păstrează la Ţebea, la steagul de nuntă, pedepsite cu am enzi, schingiuiri şi Gavrilă, fierarul satului Lăpuşnic, este gheate de forţele de ordine. Cu aceste
brâul costum ului popular, cununa puşcărie şi alte motive de rezistenţă şi surghiunit şi dat pe mâna judecătoriei prilejuri erau dizlocate subunităţi ale
grâului, cingătăii opincilor, coam a m anifestare naţională. Com itatul pentru că dusese la biserică o lumânare armatei Austro-Ungare, cu precădere în
împletită a cailor, panglica din cosiţele Hunedoarei şi al Albei de Jos s-a aflat cu panglicuţă tricoloră. A doua zi de localităţi considerate focare de agitaţie şi
fetelor, motivele de pe ştergare şi pe iile mereu în primele rânduri ale rezistenţei Paşti, Petre Munteanu, Nic Ardeleanu, rezistenţă, precum cele amintite mai sus.
dc sărbătoare a fost tricolorul. Tricolorul la maghiarizare. Din sutele de cazuri şi Mihai Petroescu, Ion Predone, Nicolae (va urma) Gligor HAŞA
căpătase dim ensiunile sim bolice ale m anifestări sancţionate cu nem ila
Sfintei Cruci stropită cu sângelejjrnri hunului ne oprim la câteva. _
ISTORIA BISERICILOR ORTODOXE ROM ÂNE DIN DEVA
APEL CREŞTINESC
- urmare din nr. 893 - Rozalia Duma (născută
PENTRU TRICOLORUL ROM ÂNESC Trebuie subliniat că Filimon) din Deva, care a
Adresat tuturor enoria­ fam ilii creştine, tineri, de astăzi şi de viitor, veţi B iserica A rhanghelilor subvenţionat această lu­
şilor ortodocşi, rezidenţi bătrâni, pensionari cu fi pom eniţi la slujbele M ihail şi Gavril de pe crare cu suma de 122.000
ai municipiului Deva şi de posibilităţi financiare limi­ sfinte ca şi ctitori şi ne strada Iuliu Maniu (fostă de lei, în condiţiile în care
pretudindeni, cu prioritate tate. Astfel noi, Parohia vom ruga la Părintele Lenin), a suferit între timp toată lucrarea împreună cu
celor din parohia orto­ O rtodoxă, C onsiliul şi Ceresc să reverse darurile renovări interioare, printre înzestrarea bisericii, s-a
care şi o pictură deose­ ridicat la suma de 200 000
doxă română „Adormirea Comitetul Parohial, preo­ sale bogate asupra noastră,
Maicii Domnului” Deva, tul paroh, preoţii, cantorii, a tuturor enoriaşilor şi a bit de frumoasă, biserica lei. De aceea în interiorul
jud. Hunedoara, ce se află prescurăriţele, personalul caselor voastre. stând m ărturie la actul ei există un cavou cu o
istoric de revenire a bise­ placă pe care scrie: Aici
plecaţi peste hotarele Ro­ adm inistrativ restrâns, Eventualele sume mo­
mâniei definitiv sau tem­ enoriaşii statornici ai deste în lei, euro sau ricilor la ortodoxie, pe odihnesc ctitorii acestui
porar la muncă. Parohiei, toţi Oamenii de dolari, ce constituie darul întreg Ardealul. sfânt locaş: preot Nicolae
Sim ţind cu toţii căl­ bine locuitori ai m uni­ dum neavoastră pentru BISERICA DIN Duma (1876 - 1954) şi
dura bunului Dumnezeu cipiului Deva, facem un Sfânta Biserică şi vechiul CIMITIRUL EMINESCU preoteasa Rozalia Duma
bucurându-ne de acelaşi apel la dumneavoastră cu creştinism ortodox român, n. Filimon 1882 - 1967. cimitir, din care a rămas
pământ şi acelaşi soare, rugămintea de a ne acorda le puteţi depune în contul Pe locul bisericii orto­ Binecuvântată să le fie doar turnul.
sperăm cu toţii în bine­ o m ână de ajutor prin Parohiei O rtodoxe R o­ doxe ce se înalţă astăzi jertfa şi veşnică pomenire. De asemenea capela
cuvântarea lui Sfântă, donarea unei sume de m âne Deva VI: BRD foarte frumoasă în Cimi­ Capela a fost de un real mai servea şi pentru efec­
în Lum ina adevărată a bani (după posibilităţile şi DEVA RO 93 B.R.D.E. tirul de pe str. Eminescu, a folos pentru credincioşii tuarea altor servicii şi slujbe
acestora. aprecierea sufletelor de 220SV 03687372200. fost mai întâi construită, în ortodocşi, deoarece aici religioase, la cerere.
Prin prezentul Apel creştini), sume ce vor fi De asemenea, se mai 1957, o capelă, în stil de bi­ erau privegheaţi morţii şi se în ultimul timp, capela,
serică ortodoxă. Construc­ făceau servicii funebre prin strădania şi grija Prea-
creştin, de suflet, curat şi folosite strict la procurarea pot face donaţii şi direct
sincer^ dorim să vă sen­ materialelor şi pictarea în în incinta Catedralei, la ţia acesteia s-a datorat pentru cei ce nu dispuneau sfinţimlui Episcop Dr Ti-
sibilizăm pe dum nea­ interiorul Sfintei Biserici a personalul autorizat de muncii stăruitoare a preo­ de spaţiu necesar catafal­ motei, a fost transformată
voastră, familiile, rudele, tricolorului nostru româ­ noi (paroh, preot, epitrop, tului Teofil Chiffa şi a cului mortuar. Ea găzduia în biserică permanentă cu
prietenii, vecinii, că acest nesc poleit cu aur ce va consilier etc.) ajutorului material acor­ şi o icoană veche păstrată hramul Sf. Vasile^cel Mare.
dat de preoteasa văduvă de la vechea biserică din
deziderat creştinesc ne-a dăinui în veci. Cu sincere mulţumiri, Mariana PÂNDARU
îndem nat şi pe noi să Pentru aceasta apelăm Dumnezeu să vă aibă îi Pleşcuţa, Gurahonţ. O cruce de mozaic
începem şi ne aflăm la respectuos la bunăvoinţa ocrotire şi să vă ajute ci LA CIUNGAN1
aşezată pe un postament de piatră şi o
stadiul care îl vedeţi cu dumneavoastră şi de unde spor şi sănătate acok ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE băncuţă de lemn, îndeamnă trecătorii la
ochii şi sufletele dumnea­ prisoseşte darul, să coboa­ unde vă aflaţi. pppas şi rugă creştinească.
voastră - dum nezeiasca re de la Dom nul harul Deva, 10 Mai 200/ - urmare din nr. 893 - Şi pe Valea Basarabasei a fost cândva
lucrare. pentru toată jertfa făcută. Preot paroh M iroi La intrarea în Prăvăleni se pare că o cale ferată forestieră şi drumeagul îngust
Acum în aceste vre­ Lăsăm această Sfântă MATEŞ; preot Ioar, num ele satului vine de la bolovanii de car merge chiar pe terasamentul ei,
muri grele de ridicare a şi Dumnezeiască lucrare JURCA; Epitrop A le­ prăvăliţi cu zgomot puternic, de pe până dincolo de Graiul Mărului şi Măgura
unui locaş de închinare să fie sub binecuvântarea xandru LUCA; întocmi dealurile din versantul stâng al văii, atunci Ciunganilor. Dar noi ne continuăm călătoria
bunului Dum nezeu - Tatălui Cresc, iar toţi şi iniţiat- C-tinAOANEI- când se dezlănţuie puhoaiele - atrag atenţia prin acest ţinut deosebit de pitoresc,
Catedrala Ortodoxă Ro­ ctitorii, ostenitorii ei să fie RAHOVEAN membru a, bancuri de tufuri vulcanice aşezate în înveşmântat în verdele crud al codrilor şi
mână „Adormirea Maicii în îm părăţia Să cu toţi Comitetului Ortodox Pa­ pachete, unele peste altele, dezgolite de iată că după un timp, ajungem la indi­
Domnului” Deva. Parohia preoţii noştri slujitori la rohia VI Deva, rezident vegetaţie. Deasupra lor se află o pădure catorul de localitate şi primele case ale
noastră este formată din această Sfântă catedrală Italia (Riccione) tânără de salcâmi în floare şi prin iarbă şi Ciunganilor.

d ra Boz (Teliucu Inferior) C ătălina printre rădăcini - curioşii mai descoperă Aici, la intrarea în sat era o moară de
SUB SEMNUL DRAGOSTEI Pânzariu (Călan). încă fragmente pietrificate din lemnul apă pe care o ştiu din alte vremuri şi era
M arele prem iu a fost obţinut de pădurilor de altădată - rămase în urma acolo şi o morăriţă cu ochi verzi - „ochii
PENTRU FOCLOR izbucnirii unor torente de apă fierbinte, verzi, niciodată să nu-i crezi”, vorba unui
Bogdan Tom a (Hunedoara).
atunci când pământul - în îndepărtate ere cântec din tinereţile mele - şi cu şuviţe de
• PRIMĂVARĂ CINCIŞANĂ
geologice era frământat de marile cata­ păr bălai pe. frunte, vestită cale de şapte
• FLOARE DE CIREŞ ... s-a dovedit un reuşit Festival de
clisme telurice. Urmând drumul de-acuma sate pentru frumuseţea ei.
... a fost genericul prim ei ediţii a folclor rezervat copiilor în organizarea
neasfaltat, pătrundem tot mai adânc în M oara nu mai macină demult iar
F e stiv alu lu i folcloric de d afin i şi Asociaţiei „Cincişenii”, cu participarea
strâmtoarea dintre dealurile împădurite. în stăpâna ei abia îşi mai trage picioarele,
obiceiuri de prim ăvară şi vară desfă­ unor invitaţi din judeţele Alba, Timiş,
dreapta, pe unele porţiuni, se mai poate sprijinită într-un băţ de alun. Doamne, de
şurat în localitatea Teliucu Inferior în Sibiu, Cluj şi Hunedoara, marele premiu
distinge terasamentul fostei căi ferate ce oare ne pedepseşti chiar aşa de rău
organizarea Primăriei şi a Colegiului fiind obţinut de sibianca T eo d o ra
forestiere, de-a lungul căreia se înşiruie pentru păcatele noastre?
N aţional „Iancu de H unedoara”, în Ciocănea iar locul I de timişoreanca un rând de brazi, mărginind pădurea de Satul acesta dăinuie aici, printre dealuri
cadrul căruia a avut loc şi o reuşită Doncea Dolores. foioase ce coboară pe coaste, până-n buza şi păduri, cu casele risipite pe la Târsa,
sesiune de comunicări ştiinţifice. La reuşita acţiunii au contribuit şi văii. Casele rare sunt risipite pe culmi do- Capul Codrului ori Măgura dar şi de-a
Pe primul loc s-a clasificat A drian dansatorii elevi din Cinciş* grupul vocal moale, prin poieni şi dincolo de valea a lungul văii ce străbatea aşezarea - de prin
Lucaci (solist şi instrumentist) - Şcoala al clasei a IlI-a de la Liceul Ghelari cărei albie este presărată cu bolovani uriaşi. secolul al Vl-lea iar numele său vine de la
Lucian Blagâ Deva, echipajele Şcolii dansatorii de la grădiniţa Princhihdelul Ajungem la confluenţa cu apa Basa- un copac.
generale Teliucu Inferior (Secţiunea din Hunedoara ca de altfel soliştii Valeii a rabiţei ce vine din dreapta, tot din peri­ Ciung, adică având crengile rupte ori
obiceiuri folclorice şi dans popular), Ianoş, Ica Pop, Răzvan Rados, Ovidiu metrul zonei vulcanice ce se întinde până tăiate, toponimul fiind deci legat tot de
cât. şi soliştii vocali M aria C urtean Olari, Ciprian Roman, Nelu Sângeorzan. în judeţul Arad, la marile cariere de ande- existenţa marilor păduri din împrejurimi.
(Deva) M aria Staic (Petroşani), Alexan­ Ioan VLAD zit - acum închise - de la Leasa, Aciuţa, (va urma) 1. PÂRVA.
rNO/1 S T — Z i a r u l csir& stz r e s p e c tă ş i \>ă r e s p e c tă !