Page 2 - Calauza_2007_895

Pag-2 Călăuza noastră nr. 895

deschidă iar un câine lătra furios
INVITAT , CĂLĂUZ A no astră” în curte. Nu m-am putut abţine şi
DOAMNA cu toate riscurile am intrat în curte şi am tot
URCĂM SPRE ACOPERIŞUL LUMII strigat dar nimeni nu a ieşit să mă întrebe ce
SILVIA ŞALVARI
- urmare din nr. 894 - doresc. Aş fi vrut foarte mult să văd cum arată
Părăsim locul unde a fost peştera şi de fapt splendori ce ne sunt - urmare din pag. 1 - oamenii care locuiesc în casa pe care am con­
este şi în prezent, purtând încă acea umbră a oferite de pe acest loc - Şi când aţi ajuns... struit-o cu mâinile mele. Am văzut doar tranda­
lui Pătru Mantu, apoi izvorul cu apa cea mai numit Acoperişul Lu­ Miron ŢIC - Când am ajuns, l-am rugat pe şoferul de firii din curte pe care, în urmă cu 25 de ani îi plan­
bună din lume, rondourile de flori, pădurea mii. De aici nu putem taxi să mă ducă direct la catedrala din centru tasem eu cu mâna mea. Asta m-a impresionat
de mesteceni, arborii vechi de peste o sută de coborî, trebuie să ocolim şi asta şi facem, chiar vechi pentru că de fapt eu de acolo am plecat. extrem de tare. Am ieşit închizând poarta în
ani, unii cu peste o mie de ramuri, un desiş ce dacă picioarele încep să ne tremure. Constatăm Fusesem să mă rog pentru mine şi pentru urma mea şi am plecat să locuiesc la naşa mea.
se împrăştie pe câţiva buni zeci de metri, ceea ce ştiam, că este mai greu decât să urci, copilul meu, apoi am plecat. După ce am intrat - Cum aţi găsit România după atâţia ani?
muşuroaiele de cârtiţe cu sutele şi acele nici nu ştim când picioarele ne-o pot lua înainte. şi i-am mulţumit lui Dumnezeu că m-a ajutat - Schimbată, mult schimbată în bine. Am
funduri de căldare de care ne este greu să ne Scăpăm fără nicio trântitură şi, undeva se zăreşte şi că acum mă întorc acasă cu bine, am plecat observat tinerii pe stradă şi am văzut că nu
despărţim. un loc umed şi chiar mlăştinos. Este local unde să-mi văd casa unde am locuit înainte de mai există diferenţe între ei şi cei din
Florin, bunul nostru ghid ne arată în ce se aflau altădată vălaiele imense unde se plecare. Nu mai era demult a mea. Statul o străinătate. Sunt aproape ca tinerii din America
parte se află părăul Olari, gura Olari, Calea scăldau fetele de baroni. Găsim şi o bucată confiscase, dar am vrut să văd cum mai arată şi asta e bine, că au o anumită dezinvoltură
Olari. Dâmbul Olari, Obârşa Olari şi apoi dintr-un asemenea vălău şi-l imortalizăm ca pe şi cine stă acum în ea. Am ajuns la poartă şi care îi prinde bine, că nu mai au complexele
Olărelul. Mai departe s-ar afla vârful Dobriş şi o preţioasă amintire. Facem un scurt popas la am tot bătut dar n-a venit nimeni să-mi generaţiei mele. (va urma)
vârful Boului. Lăsăm în urmă bănuţii albi, masa şi scaunele din apropierea izvorului, loc pe placul lui Dumnezeu, în care omul să-şi
acele floricele ce-ncântă ochii şi înaintăm amenajat de către oamenii seciomlui silvic. MĂNĂSTIREA CRIŞAN A ÎMPLINIT adape sufletul cu lumină şi pace dumnezeiască.
către pădurea prin care vom ajunge la Parcă simţim în aer parfumai din trupul acelor 15 ANI DE EXISTENŢĂ In finalul sărbătorii a avut loc şi o agapă,
Acoperişul Lumii. Facem mai multe popasuri fete tinere ce se scăldau altădată sub pavăza în timpul căreia, trei tineri cu voci de cristal,
şi ne întărim plămânii cu aerul curat şi ozonat pietrelor albe şi a Acoperişului Lumii. Cad - urmare din pag. 1 - au interpretat cântece de cuget şi simţire, care
al arborilor. Oboseala începe să-şi spună câţiva picuri de ploaie şi ne hotărâm să plecăm Biserica nouă, (construită lângă ruinele ar fi putut mişca şi pietrele, d’apoi oamenii!
cuvântul şi întrebarea ce i-o punem ghidului către locul din preajmă unde a fost conacul vechii mănăstiri este ca o bijuterie, cu lemnul Mulţi dintre ascultători au lăsat bucatele să
este mai mult una a dorinţei „Cât mai avem care a dispărut prin a i se da foc de către oamenii mirosind încă a nou, cu icoanele de mare aştepte, preferând să asculte cu luare aminte
de mers?” „Pe cât am venit” glumeşte Florin satelor din jur. Poate din acea cenuşă, au crescut valoare şi cu pictura deosebită, chiliile şi cu lacrimi în ochi, cântecele de trăire
şi dintr-o dată, desluşim un luminiş care ne arborii timpului de azi. Pietrele albe aveau frumoase, poarta de lemn sculptat de la intrare românească.
cheamă spre el. „Iată-1, iată-1 am ajuns la nevoie şi de nişte arbori ale căror vârfuri se precum şi puzderia de flori minunate, Duminică, la Mănăstirea Crişan s-a petre­
Acoperişul lumii”. într-adevăr, din marginea pierd în vineţia cerului. Nu ştim când vom mai întreţinute cu grijă şi orânduite cu mult gust, cut o adevărată comunicare a sufletelor celor
câtorva stânci, se face ziuă în faţa ochilor şi ajunge aici, dar aceste locuri merită să fie crescute cu multă dragoste, după cum se vede, prezenţi, cu Dumnezeu, într-o zi cu cer senin,
priveliştea ce se deschide nu se mai termină. cunoscute de mult mai mulţi îndrăgostiţi de toate acestea fac din Mănăstirea Crişan un loc în rugăciune şi trăire aleasă.
Parcă sunt distanţe ce se-ntind pe sute de natură şi de locurile istorice. Aici îşi poate face
kilometri; colind, dealuri şi munţi de la cei ai loc agroturismul şi, chiar putem crede că nu seama de ceea ce spune şi face, şi cum spune.
Zarandului la cei ai Sebeşului, şi ai Cibinului este departe acest timp. DE CE DOAM NE?! Şi, după cum am zis îmi tot pun întrebarea,
şi a întregului lanţ al munţilor Apuseni. Coborâm către poalele dealului Gruii - urmare din pag. 1 - dar nu pot găsi răspunsul - De ce, Doamne?!
Splendoarea ce o avem în faţa ochilor este Pietrei şi după ce mai parcurgem drumul de pe - De ce Doamne i-ai creat pe nemţi aşa
unică, poate, n-am mai văzut vreodată un astfel lângă râul ce ajunge în Valea Bătrână unin- Se comportă cu noi funcţionarii ca şi cum precum sunt ei, că până la urmă tot s-au
de spectacol al naturii, lumina pâlpâia în voia du-se cu alte văi, urcăm în maşina cu care am fi nişte gunoaie, lumea e foarte supărată. unificat?! - De ce Doamne i-ai creat pe unguri
ei, parcă nimănui nu-i dădea în gând să o venisem şi totul ni se pare de domeniul unei Cred că cea mai convingătoare politică antiro- aşa cum sunt ei, că până la urmă obţin aici mai
deranjeze cu ceva. Mai bine de o oră ne-am poveşti. A unei poveşti adevărate pe care nu o mânească în Basarabia o fac acum funcţionarii multe decât îşi pun în programele lor de-a
îndulcit şi ne-am hrănit privirea cu aceste vom uita vreodată. care eliberează vize. Aroganţă, obrăznicie, obţine? - De ce Doamne i-ai creat pe evrei,
corupere... la o replică a unei cunoştinţe i s-a ruşi, americani etc., aşa cum sunt ei. că-şi ajuta
răspuns: Doamnă, fără voi România poate trăi ultimul cetăţean de-al lor oriunde s-ar afla el.
CERŞETORII DIN PICĂTURA DE VENIN ŞI, extrem de bine... Galea lui Oleg a stat în rând în caz de necesitate0 Şirul, poate continua cu
FAŢA GĂRII LINGURIŢA DE MIERE ore întregi, fiind programată ca să i se elibereze întrebările. - De ce Doamne ne-ai creat pe no;,
viză doar cu o intrare". De aceea m-am decis
românii „pe-un picior ce pla:. pe-o cură ce
- urmate din pag. 1 - j Scuip-Ling să dau publicităţii această scrisoare, şi rog Rai" dar invidioşi, pizr:--: ._v ' aţă
foarte mult cititorii să se pronunţe asupra
Cine îndrăzneşte să dea doar unuia dintre I şi chinezul Urd-Dai titlului şi scrisorii: „De ce Doamne?!". de ai tăi şi iubitori, linguşitori faţă de o-ăini1
ei bănuţul de pomană, ca să aibă linişte, nu Vă spun de la bun început că scrisoarea nu - De ce Doamne, ai p..^ din a i. pe Prut un zid
de netrecut pentru românii necăjiţi de
mai scapă de ceilalţi: „Şi mie, şi mie...” astfel I - urmare din pag. 1 - e scrisă de un „basarabean oarecare care nu despărţire, care se bucurau în ultimul timp de
încât bietul om nu mai are scăpare decât | Scăpaţi, parcă, la Hunedoara nu dintr-o ştie cum îl cheamă”, precum în mare noi întâlnirile dintre părinţi şi copii, fraţi, surori,
refugiindu-se în autocar. j farfurie zburătoare, ci dintr-o dubiţă de suntem catalogaţi aici în România, ci de o prieteni?! A câta oară, Doamne, România se
în aceste autocare circulă şi străini, care j maximă securitate pe traseul Deva-Zam, iau
intelectuală ce activează la rându-i în dezice foarte uşor de ceea ce i se cuvine, la
sunt vădit incomodaţi de cerşetorii care I în răspăr ziarul „Călăuza noastră”, pe mass-media cam de 40 de ani, deci îşi dă bine ordinul nu ştiu cui?___________ (va urma)
năvălesc să ceară pomană, orice, numai să fie colaboratorii lui, uitând că până mai ieri
ceva. Şi astfel îşi continuă călătoria vădit i mâncau pomeni din mâna lui Valeriu. Unul, PREFECTURA HUNEDOARA Conservatorii acuză:
deranjaţi de situaţie. Mare păcat! Zona este o I făcător de urdă, e de iertat, el nu are nici în
COMUNICAT RE PRESĂ
poartă de intrare a turiştilor străini în oraşul | clin nici în mânecă de-a face cu literatura: PD, UDMR şi PNL se
nostru şi e păcat că oferim asemenea spectacol | emite când comite. Celălalt, pretins rapsod PROGRAMUL DE PRELUARE Şl ELIBERARE A opun creşterii pensiilor!
jalnic, în fiecare zi. Fac o impresie proastă I din stârpea lui Beniuc, Deşliu şi A. Toma, e DOCUMENTELOR ÎN VEDEREA APOSTILĂRII
străinilor iar ţie, ca român privitor la acest înflăcărând cântăreţ, în ode, a Perechii Geniale,
spectacol, nu-ţi pică deloc bine pentru că te I la sărbători şi în Drumul Socialismului, de - urmare din pag. 1 - - urmare din pag. 1 -
cuprinde un soi de jenă. I foarte multe ori. Un Vădim şi un Adrian, pe Totodată, reamintim documentele necesare Reprezentanţii PC spun că membrii
pentru aplicarea apostilei: supleanţi ai comisiei nu au prezen­
Uneori se mai văd prin preajmă poliţişti | plan judeţean, dacă păstrăm proporţiile.
• cerere tip completată (poate fi descărcată de
sau jandarmi, dar ce folos? Ei trec şi cerşetorii | Deocamdată, ca avertisment, oferim tat îm puterniciri de la grupurile
pe site-ul Instituţiei Prefectului - judeţul
rămân. Oare nu există nici o soluţie pentru a I rubrica şi picătura, unuia dintre colaboratorii parlamentare.
Hunedoara); • actul a cărui apostilare este De asemenea, cei care s-au opus
proteja călătorii acestor autocare, în aşa fel ■ noştri, trataţi în „Latriniera de provincie
necesară (în original); • taxa consulară, achitată demersului Partidului Conservator nu au
încât să-şi vadă şi ei liniştiţi de pauza lor de ■ Corvină” cu venin de năpârcă. Insul, adică
la trezorerie; • buletin de identitate sau procură dorit să prezinte nici un punct de vedere
călătorie din zona gării Deva? Poate aude I năpârcitul şi năpârlitul e atât de rău că de ani
notarială (o copie se anexează cererii).
cineva şi ia în serios şi această pată de pe | nu vorbeşte cu fratele său. Ştiind că uneori preşedintelui de şedinţă cu privire la
obrazul oraşului nostru. | veninul are şi efecte farmaceutice. Actele pot fi depuse de către titular sau de opţiunea lor. Partidul Conservator spune
către un împuternicit (o altă persoană fizică ori că prin votul de azi PNL, PD şi UDMR
Uricani, Petrila şi Bulzeştii de Sus au fost juridică de intermediere prin reprezentant), care au dat dovada dezinteresului lor pentru
PARLAMENTUL STRĂZII sancţionaţi cu avertisment de către prefectul prezintă o procură notarială specială sau delegaţie soarta pensionarilor.
Vladu. Noi zicem că nu ar fi rău să fie din partea firmei, alături de contractul de prestări Conform proiectului conservatorilor,
• Grădiniţa „Prichindelul” din Hunedoara sancţionaţi şi cei care nu au finalizat punerea servicii încheiat între firmă şi titularul actului. fiecare operator economic ar urma să
şi-a sărbătorit a 55-a aniversare, în prezenţa în posesie a unor composesorate. Criteriile pentru primirea actelor în vederea contribuie la Fondul de solidaritate
unor oficialităţi judeţene, municipale, cadre • La Castelul Corvinilor din Hunedoara, apostilării sunt: - titularul actului să aibă socială cu 1 % din profitul anual net pe o
didactice, părinţi şi alţi invitaţi. Nu a lipsit se prevede amenajarea unei colecţii de arme domiciliul pe raza judeţului Hunedoara; - actul perioadă de 3 ani. Potrivit proiectului
vernisajul unei expoziţii de desen cât şi un medievale şi o expoziţie cu elemente de piatră să fie eliberat de o autoritate cu sediul în judeţul conservatorilor sumele acumulate la
spectacol de muzică şi poezie. din castel căzute de-a lungul timpului şi Hunedoara. fondul de solidaritate socială se
• Deşi aflat după gratii alături de interlopi, refăcute de restauratori. în cazul în care actul pentru care se solicită constituie ca sursă a bugetului
fosul şef al Poliţiei Deva, Ioan David şi-a • Se zvoneşte că la Ghelari, nu peste mult apostila este eliberat de o autoritate din alt judeţ, asigurărilor sociale de stat şi ar urma să
depus actele pentru pensionare. timp se va înfiinţa un centru al cercetaşilor titularul actului trebuie să prezinte o copie după fie folosite pentru creşterea pensiilor
• în oraşul de pe Cerna s-a demarat o care au în atenţie menţinerea activităţii fanfarei actul de identitate din care să rezulte că care sunt în cuantum mai mic decât
campanie de îngrijire şi înfrumuseţare a din localitate. domiciliază pe raza judeţului Hunedoara. Taxele salariul minim pe economie.
municipiului, operatorul de curăţenie stradală • în oraşul de pe Cerna s-a deschis într-un consulare, precum şi alte informaţii referitoare la Fondul de solidaritate socială propus
oferind pentru cele mai îngrijite zone verzi, mod sărbătoresc Parcul Central. Nu au lipsit activitatea serviciului de apostilare din cadrul de PC a primit aviz favorabil de la
premii pe măsură. concursurile, surprizele şi buna dispoziţie Instituţiei Prefectului - judeţul Hunedoara, pot fi Comisia Juridică din Camera
• Pentru întârzierea reconstituirii unor pentru mulţimea de copii prezenţi. găsite pe site-ul www.prefecturahunedoara.ro, în Deputaţilor şi a trecut favorabil de
titluri de proprietate, executorii primăriilor din Ioan VLAD partea stângă a paginii, la secţiunea Apostila. Senat.

S V C P ^ A A T F t s A — M i c i m i