Page 3 - Calauza_2007_895
P. 3

Călăuza noastră nr. 895                                                                                                                        Pag. 3



         M IRIFICA  ŢARĂ A  PĂDURENILOR (II)





                                                                                       pe care-1 aveam mult mai aproape.     Pândaru-Bârgău.  Poetul  a  citit  câteva
           AM CUNOSCUT OAMENI SI LOCURI                                                   Dar  până  să  vorbim  despre  Meria,  e  poeme din cartea cea mai recentă „Mierea
                                                                                       bine să rămânem în sala căminului cultural,   de  p elin ”  şi  s-a  declarat  încântat  ca
            Daca nu aş fi ajuns în zona Pădurenilor,   lo cu lu i,  copii  de  la  şcoala  p rim ară  unde cultura şi arta scrisului, ne îndemnau   sărbătoarea  A sociaţiei  culturale  să  fie
         mai  precis  la  Lunca  Cernii  de  Jos  şi  în  îmbrăcaţi în minunatele costume populare,  să  le  trăim ,  m ai  ales,  p rin   p rezen ţa  ţinută în ziua de Rusalii.
         Meria,  aş  fi  rămas  cu  impresia  că  Valea  la alţi fii ai satului care au venit să onoreze  scriitorului Ion  Scorobete,  fiu  al  satului   Au  mai  fost  lansate  alte  două cărţi:
         Poienii,  Pietrele  Albe,  Poiana  M ezia  şi   această  măreaţă  manifestare,  care  se  va  M eria de unde a plecat pe când avea doar  ,L> rumul fluviului"  rom an,  sem nat  de
         A co p erişu l  L um ii,  sunt  cele  mai   transforma  într-o  asociaţie  culturală  cu   14  ani,  muncind  o  vreme  în  combinatul  Ninâ Ceranu şi dedicat împlinirii a o sută
         impresionante locuri. Dar, iată că, în ajunul   sărbătoare de ziua Rusaliilor.  H unedoarei,  făcându-şi  liceul,  iâr  mai   de  ani  de  la  răscoala  ţăranilor  din  1907,
         unei  alte  m ari. sărbători  a  creştinătăţii—   Am fost primiţi cu toată bunătatea dusă  târziu studii de drept. Cu emoţie în glas şi   care  a  început  în  satul  Flăm ânzi,  din
         Rusaliile, am ajuns, şi nu singur, ci cu un  până departe a pădurenilor, iar după ce am  cu  receptivitatea  primirii  acestor  oaspeţi  Moldova şi s-a încheiat în Flămânda satul
         grup de confraţi scriitori, să simt cu piciorul  păşit  în  sală  căminului  cultural,  ochii  ni  dar mai ales, ca pe un fiu al comunei, câre  autoarei,  unde  s-au  înregistrat  5  ţărani
         şi să văd cu ochii, picăturile de apă sfinţită  s-au  lum inat  când  am   d esco p erit  o  iată nu a uitat nici locurile şi nici oamenii.   morţi.
         ale  acestei  importante  sărbători,  pe  vatra  frumoasă  expoziţie  de  motive  populare,  L-au  însoţit  pe  scriitorul  Ion  Scorobete,   A fost prezentă şi  cartea de critică de
         pădurenilor, pe cursul superior al                                            scriitorii Lucian Alexiu, un valoros critic  întâmpinare „Lecturi la fileu" semnat de
         Cemei,  înaintând  de la lacul  de                                            literar al Banatului, Ion Ardelean redactor  Maria Niţu.
         acumulare în sus, lăsând în urmă                                              şei al revistei „Banatul” din Lugoj, Nina   Drăgălaşii  elevi  din  Lunca  Cernii  de
         frumuseţea  peisagistică  a  văii,                                            Ceranu - prozator şi director al editurii şi  Jos,  au  recitat  o  serie  de  poezii,  din
         m ereu  mai  strâm tă  şi  tot  mai                                           al  revistei  „Orient  latin”  din  Timişoara,   volumele scrise de poetul plecat din partea
         apăsătoare  de  Umbra  arborilor.                                             Maria  Niţu  critic  literar,  Constantin  locului,  făcând  deliciul  întâlnirii,  prin
         Am  lăsat  în  urm ă  localităţile                                            Buiuciuc critic  literar,  Eugen Evu poet,   cursivitatea unora  şi  eşuarea  altora  de  a
         T o p liţa,  D ăbâea,  H ăşdău  şi                                            Gligor  Haşa  prozator,  Ion  Urdă  poet,  merge până la finalul poemelor.
         printr-un tunel de piatră, lungă de                                           Mariana  Pândaru  Bârgău  director  de   Echipa de dansatori, formată din fete şi
         câ ţiv a  m etri,  am  ajuns  în                                              editură şi de publicaţii, poet, Miron Ţie,   băieţi, au lăsat o impresie plăcută, prin tot
         localitatea Lunca  Cernii  de Jos.                                            po et,  rep rezen tan ţi  ai  D evei  şi  ai   ce  au  prezentat,  fetele  purtând  pe  vârful
         U ndeva,  sus,  se  află  V ârful                                             Hunedoarei. Frumoasa sărbătoare a debutat  capului, mici cuşuleţe împodobite în culori
         Văratecului şi vârful Curatului de                                            cu lansarea volum ului,.Mierea de pelin"  ale  artei  populare.  Tuturor  li  s-au  oferit
         933  şi  950  m  care închid  Valea                                           semnabde Ion Scorobete şi cu aniversarea  reviste şi cărţi din partea editurii „Călăuza
         C ernei  şi,  cu  ea.  Ţ inutul                                               a  60  de  ani,  chiar  p e'd ata  de  26  mai,   v.b,” şi a celorlalţi scriitori prezenţi.
         Pădurenilor.                           costume ce s-au purtat la sărbători în Lunca  dedicându-i-se un călduros „La mulţi ani”,   întâlnirea  de  la  căminul  cultural  din
            Lunca Cernii de Sus, sau Meria sunt   Cernii  de  Jos  şi  în  satul  M eria.  De  la  felicitări din partea celor prezenţi, flori din   Lunca Cernii de Jos s-a încheiat cu purtarea
         cele trei sate de munte, înşirate pe distanţe   cămăşi, care sunt adevărate opere de artă,   partea copiilor şi cuvinte frumoase rostite  de  frumoase  şi  interesante  convorbiri  cu
         destul  de  m ari,  pe  coaste  şi  pe  lângă  fiind  brodate  cu  roşu  sau  negru. -Alături,   de  domnii Petru Mărginean,  vicepreşe­  m ulţi  d in tre  oam enii  lo cu lu i,  unii,
         pâraiele  din jur,  fiind  locuite în  urmă cu   strălucea opregul sau pieptarul, apoi poa­  dinte al Consiliului Judeţean. în sală au fost  exprim ându-şi  bucuria  pentru  această
         aproape  o  sută  de  ani  de  5000-6000  de   lele,  ştergare,  traiste,  covoare.  N-au  fost  p rezen ţi  şi  câţiv a  colegi  din  şcoala  m inunată  în tâ ln ire ,  n eezitând  să-şi
         locuitori, ţărani ce se ocupau cu creşterea  uitate  nici  obiectele  trad iţio n ale  ale  generală,  câţiva  intelectuali  profesori,   m anifeste  şi  unele  insatisfacţii  faţă  de
         animalelor şi cu lemnăritul.           îndeletnicirilor  din  vrem ea  de  demult:   ingineri, iar frumoasa şi delicată Doamnă  întreţinerea drumurilor, de telefonie sau de
            După ce  am  lăsat în urmă clădirea cu   răzb o iu l  de  ţesut,  şcoala,  urzo iu l,  Mariana  Suciu  a  încântat  asistenţa  cu   alte motive.
         ţinută de oraş -  sediul  primăriei,  imediat  răşchitorul. Am privit cu aceeaşi uimire şi  două  frum oase  m elodii  po p u lare   Dar,  oare în  ce  sat sunt numai  lucruri
         am  ajuns  la  căminul  cultural  din  Lunca  costum ele  specifice  satului  M eria,  o  interpretate fără orchestră, doar cu glasul   bune care să-i ţină fericiţi pe cei ce trăiesc
         Cernii de Jos, unde aşteptau o mulţime de   aşezare aflată la o altitudine de câteva sute  dulce şi armonios.       acolo?  Poate,  nu  peste  multă  vreme,  în
         oameni -  de la primarul Emilian Ştefoni,   de metri, pe care, cu dorinţa cea mare, am   Despre scriitorul Ion Scorobete şi opera  satele comunei Lunca Cernii de Jos, vom
         la  profesoara  şi  cântăreaţa  de.m uzică  reuşit  să  o  vedem  şi  să-i  respirăm  aerul   sa,  au  vorbit  cu  deosebită  plăcere  şi   putea  afla  cele  mai  demne  şi  interesante
         populară  Mariana  Suciu,  la  oameni  ai  de  frunză  şi  iarbă  verde,  de  cer  senin  prietenie Eugen  Evu,  Ion  Urdă,  Mariana  lucruri.

                                          -   M ERIA -

                       SATUL ÎN  C A R E   NU  VISAM

                            SA AJUNG  VREODATĂ

            Când  am  promis  ghidului  că  acolo”. De data aceasta, călătoria  marcat cu multe curbe destul de
         doresc  să  ajung  pe  acoperişul  către sâtul Meria -  ce nume poetic  scurte  şi  destul  de abrupte. Cale
         lumii,  de pe  dealul Gruii  Pietrii,  -   de  parcă  ar fi  fost  predestinat  de  vreo  opt  kilometri  am  turat
         nu  m-am gândit de-oi  fi în stare  celui ce s-a născut pe această vatră  motoarele la maximum şi fără să
         să  urc  cu  piciorul  cei  peste  900  -  poetul de azi Ion Scorobete, care  ne speriem şi să ne văităm cât de
         de metri şi am rostit, fără să stau  în privinţa numelui are o poveste   greu este, să ajungi în acest sat, ne­
         pe  gânduri:  „Da,  vreau  să  ajung  pe care a depănat-o cu emoţie în  am  bucurat  când  am   tras  pe
                                               glas:  „Eu  am  revenit  la  dreapta şi am intrat în curtea unei
                                               num ele  real  Ion,  după  persoane care se trage din neamul
                                               terminarea şcolii gimna­  lui Ion Scorobete. Am fost poftiţi
                                               ziale, cândii-a descoperit  să  ne  aşezăm   pe  iarbă  şi  am
                                               că  eu  figurez  în  foaia  tăifăsuit,  vrute  şi nevrute despre  drumul poeziei din noi, epigramei  în ajun de sărbătoarea Rusaliilor.
                                               matricolă  cu  numele  de  acest sat care în urmă cu mai bine  şi  a unor  atât de gustate  cuvinte   Ne-am  oprit  pentru  un  alt  mic
                                               Siminic,  tatăl  meu,  „în­  de  60  de  ani,  număra, 4000  de  de mare încărcătură emoţională.   popas,  de  unde  am  p riv it  în
                                               fierbântat”  de  bucuria  suflete  „Acum,  ne  spune  învă­  Au  fost  ascultaţi  cu  deosebit  depărtare  către  M unţii  Poiana
                                               venirii  pe  lume  a  unui   ţăto ru l  Scorobete  Miron  -   interes  prozatorul  Gligor Haşa,   Ruscăi şi către cei ai Retezatului.
                                               fecior, a încurcat numele  localnic, mai sunt doar vreo 500  Ion  Urdă,  Eugen  Evu,  Ioan  ,Ni  se  părea  că  am  ajuns  într-o
                                               şi în loc de Siminic a spus  de  suflete.  D ar  e  bine  fiindcă  Ardeleanu.  S-au  spus  şi  lucruri  lume de vis din care nu vom mai
                                               celui  de  la  starea  civilă  avem  şcoală  de  4  clase  la  care  în d răzn eţe  „de  p ro c u rare a”   ieşi  v reodată.  D ar  am   ieşit,
                                               Ion, totul decurgând nor­  învaţă 13 elevi.            unei  case  a  scriitorilor  aici  în   ajungând  cu  bine  la  tem elia
                                               mal,  până  a  fost  depis­  După ce ne-am răcorit sufletul   satul Meria.            satului Lunca Cernii de Jos şi de
                                               tată eroarea.” ,        eu apă rece de izvor de Meria, am   După ce vorbele au fost udate   aici  ne-am   în d rep ta t  către
                                                  Spre  tem elia  satului  pornit spre cota cea mai înaltă a  cu  vin,  bere,  tărie  şi  friptură  de   H unedoara,  Deva,  Ilia  şi  m ai
                                               M eria,  am  p ornit  îm ­  satului, pentru un alt popâs spre a  miel gătită la cuptor, înainte de a  departe către Lugoj şi Timişoara.
                                               barcaţi în  trei maşini:  un  adm ira  această  lum e  de  o  se  lăsa  am urgul  serii,  ne-am    Iată  o  zi  când,  deşi,  nu  am
                                               m icrobuz,  şi  în  două  inegalabilă  frumuseţe,  unde  sub  grupat  şi  am  aruncat  alte priviri   crezut, am ajuns în satul Meria.
                                               autoturisme, pe un drum   um bra  câto rv a  p ru n i,  ne-am   de  rămas  bun  satului  care  ne-a   Pagină realizaţii di
                                               nu  uşor,  mai  ales  că era  aşezat  pe  iarba  verde  şi , am  dat  primit şi căruia i-am fost oaspeţi  Miruri ŢIC


                         UZăl        7             V              —   Z ia r u l ca re se  re s p e c tă  ş i v ă   respectă.
   1   2   3   4   5   6   7   8