Page 3 - Calauza_2007_897
P. 3

Călăuza noastră nr. 897________                            •  ....                       :  ;  v                                ,               Pag. 3


                             MICA ITALIE DIN JUDEŢU L HUNEDOARA


       ITALIENI PREZENŢI IERI SI AZI ÎN  JUDEŢUL HUNEDOARA


        Primii italieni, evident după cei care au  Kendeffy, pe domeniile căruia a funcţionat  Michelangelc), ultimul s-a născut în Deva.  şi Camillo Torta, Preşedintele Asociaţiei
      venit  urmându-1  pe  Traian  în  timpul  întreprinderea,  nu  a mai  avut puterea  şi   Printre  it; ilienii  care  frecventează  de   Antreprenorilor Italieni la Cluj Napoca şi
     cuceririi  romane  a  Traciei,  par  a  fi  capacitatea menagerială  a primului  de  a  mulţi  ani  Deva,  se  numără:  Benedetto   alţii amintiţi doar cu prenumele îGraziel la
      antreprenorii şi minerii de la minele de aur  continua exploatarea  pădurii  şi  fabrica,  Palazzolo,  din  provincia  de  Palemo   din Biella,  Marisa şi  Aldo  din provincia
     din Săcărâmb,  comună  mică  situată  la  astfel  că  noul  asociat,  Koc/.nader,  mareşal  ber; sal ier  (soldat  din  infanteria   de Ancona, Giulio, Franco şi Luciano din
     nord-est de Deva,  după Şoimuş^Bălata,  faîirnentează  firma  după  circa  zece  ani.  uşoară) în pe nsie, care trăieşte în Deva din   provincia de Brescia, Gino din provincia
     Bârsău şi Certej.                      Majoritatea  italienilor  s-au  repatriat.   22.03.1990,  Giovanni Baldo din provincia   de Udine, Aldo din provincia de Padova,
        între 1783 şi 1787 au ajuns 600-700 de  Totuşi,  o bună parte s-a stabilit în  satele  de  Brescia,  pensionar,  care  a deschis  în   Nazareno din provincia de Bari,  Giorgio
     persoane în Zona Moţilor pentru a munci  Clopotiva, Râu de Mori şi Sântămăria  Deva în 20.12.2006 o modernă patiserie-   şi  Bruno  din  provincia  reggio  Emilia,
     la mina de aur din  Săcărâmb,  din  Italia,  Orlea, alţii sţabilindu-se în Valea Jiului  gelaterie „Aifta” în faţa Colegiului Naţional   Simone, Adriano şi Bruno cu sclipitoarea
     Carinzia,  Boemia,  Austria,                                                         Decebal,  Gianfranco  Ţoniolo  şi   sa Ferrari din provincia de Padova, Silyano
     Germania  şi  Ungaria.  Infor­                                                       colabi oratorul Antonio Anzolin din   şi Mario din provincia de Trento, Socrate
     maţia  poate  fi  verificată  în                                                     provimcia de Veneţia care au activat   din Bologna şi Giorgio din provincia de
     preţioasa monografie parohială                                                       îa  Simeria  Veche  o  mare  carieră   Mantova.
     pusă la dispoziţia autorului de                                                      inact ivă,  Antonio  Giordano  din   în  viitorul  reşedinţei  judeţului
     către  colegul  său  ing.  Remus                                                     provincia  de  Napoli,  care     Hunedoara  există’şi  prezenţa  multor
     Pitar  şi  citită  de  studenţi                                                      gest ionează  în  Deva  o  pizzerie,   italieni,  care odată cu  intrarea României
     originari  din  zona  moţilor:                                                       Lui.fgi Sica din provincia  C^tania   în  Uniunea  Europeană,  se  vor  simţi
     Andrica  Petru,  Chiriţescu                                                          care  îm preună  cu  FWrina     împreună cu românii, aparţinători ai unei
     Raluca,  Fruja  Nicoleta,  şi                                                        gestionează un restaurant,  Renzo   case  comune  europene  cu  Directive
     Stanciu Ionel. Monografia a fost                                                     Bissacco -  navetist în Deva de  14   Legislative unice.
     scrisă  de  profesorul  Ernest                                                       ani  şi  are  firmă  la  Bâcia,  Paolo   In  bazinul  minier  din  Valea  Jiului
     Armeanca  din  Săcărâmb,                                                             Ol mino  (cu  fiica  Giulia  şi  fiul   trăiesc  aproximativ  30  de  antreprenori
     tipărită  la tipografia  naţională                                                   Luca), Roberto Tisano care trăieşte   italieni, care dau de lucru la peste 3000 de
     Lugoj  1932,  şi  aparţine                                                           în România de aproximativ 18 ani   persoane.
     Publicaţiilor  Istorice  ale                                                         şi în Deva de 6 ani.               La Petroşani l-am contactat pe Eraldo
     Diecezei de Lugoj.                                                                      Giuseppe BusattO din provincia   Carfagna din provincia Latina care trăieşte
        Mama  unui  elev  al  scriitorului  pentru diverse lucrări. în 1931, Prefectura  de Padovia, Massimo Sciotti din provincia   în România din  1990 şi care a deschis în
     Charciumanu, doctor în medicină, susţine  din Alba Iulia a emis permis de vânătoare  de  Firenze,  Giancarlo  Merîino  din   centrul oraşului Petroşani un restaurant cu
     că străbunicul ei de origine italiană, Momo  administratorului  Pecol  Dionisio,  după  provincia  de  Udine,  Giuseppe  şi  fiul   o  discotecă denumite  „New  Jambe”,  de
     Salatore,  a  lucrat în  Mina  de  Aur de  la  cum  se  vede  în  fotografie»  în  Ţ ara  Stefano  Smacchia,  Giancarlo  Leoni  din   asemenea pe fraţii Franco şi Dino Curtol
     Săcărâmb.                              Haţegului  sunt  binecunoscute familiile  provincia de Pesaro/ Urbino  împreună cu   din provincia Belluno, care au aproximati v
        Mina de aur de Ia Săcărâmb probabil  italienilor:  Barlea,   Blajan,  Buzzi,  colaboratorul  său  Flavio  şi  consultantul   150 de muncitori care produc confecţii şi
     ar fi avut aproximativ 1  200 de potenţiali'  Cimmenti, Copetti, Coradini, Costin, De  Riccardo, Lino Isidori, Amaldo Torcianti   pe  Gianluca  Zacchello  din  provincia
     mineri,  mulţi  fiind  locuitori  ai  zonei  în  Biassi,  De  Valerio,  Del  Valentin,  Di  şi  Fraco  Ferri  din  provincia  de  Acona,   Veneţia  care  produce  confecţii  pentru
     perioada sus-numită, şi dintre aceştia 600-  Gaspero, Di Lazzaro, D’Accas, Delvesco,  Angelor Olivotto din provincia de Belluno,   trevigiana,  renumita  firmă  Benetton  cu
     700 erau catolici.                     Fontanella, Gonano, Leca, Losso, Luchini,  Mario  Zanardi  din provincia de  Novara,   aproximativ 140 de muncitori, pe Giovani
        în  monografia  sus-numită,  găsim  Moga,  Perini,  Petriş,  Rapolti,  Stefoni,  Maurizio  Fare  din  Varese,  Maurizio   Bovini  din  provincia  Bologna  şi  Gino
     dovada înfiinţării primei şcoli populare din  Tonitti, Trifon, Ursu etc. In perioada dintre  Marrone şi fiul Gabriele din provincia de   Giovi  din  provincia  Ancona.  Azi,  zona
     Săcărâmb, fondată de către nemţi în 1777.  1920-1960,  în Zona Haţegului încă se mai  Chieti,  Mario  Aliofano,  fraţii  Nicola,   Petroşani, împreună cu împrejurimile este
        A doua comunitate de italieni migraţi  confecţionau  „Scarpeti”,  apoi  odată  cu  Pasquale, Luigi, Ida Romano (are o mare   într-o profundă criză structurală, datorită
     în regiune în secolul 20 a fost aceea de la  apariţia pe piaţă a tenişilor şi ghetelor de  firmă de  import  de  animale)  şi  Gerardo   cunoscutei crize a minelor de cărbune, care
     Sântămăria Orlea, de lângă Haţeg. Câţiva  tip Adidas, au dispărut şi scarpeţii.  Giamm arino (are o firmă de import-export   mai rămân active numai aşa, ca să nu fie
     friulani, veneti, trenitini, au venit pe aceste   Lemnul  ajuns  pe  apă,  prin plutire,  la  cu legume-fructe) cu fiii Michele, Gianni   închise  definitiv,  în  schimb  în  Uniunea
     meleaguri hunedorene pentru a tăia lemne.  ieşirea din strâmtoarea munţilor, străbătea  şi  Pasquale  din  provincia  de  Avellino,   Europeană cărbunele  nu  mai  este  folosit
     Umberto Eugenio Di Gaspero în vârstă de  printr-un canal zăvoaiele satelor Clopotiva,  Michele şi fiul Veincenzo Carillo (ce are   datorită  costurilor  mari  de  extracţie  şi
     77 de ani, prezidează la Haţeg, o Asociaţie  Râu de Mori, Ostrov, Câmeşti, Reia, Nalaţi  două firme la Deva şi una la Orăştie) din   datorită conţinutului de sulf care cauzează
     culturală,  care  a  inclus  şi  pe  aceea  a  şi în sfârşit, intra în Sântămăria Orlea unde  Prato, Angelor M. Baldi din provincia de   o mare poluare a aerului prin producerea
     „Bellunezilor în lume”, în memoria acelora  era construită rastrela.          Como,  Remo  Ciuffetti  din  provincia de   în special a acidului sulfuros.
     care  au  emigrat  din  Italia  la  începutul   O aţtă italiano-româncă din regiune este  Macerata, Giulio Lazzaroni din provincia   Cei  peste  130.000  de  locuitori  din
     anilor  1900,  amintind  în  particular  cu  Mirellla Margaritta Szabados cu străbunică  de Brescia, Mario Allegretti din provincia   Petroşani  şi  din  comunele  limitrofe  sunt
     multă nostalgie pe mama sa originară din  maternă  Petronila  Segafredo  născută  la  de  Perugia,  Stefano  Parisi  din  Bologna,   în căutarea unor noi locuri de muncă, unii
     Castellavazzo  (Belluno)  şi  pe  tatăl  său  Gallio  (Vicenza),  şi  străbunic  patern  Carlo Martelli din provincia de Maptova,   dintre mineri se reîntorc în Moldova natală,
     originar din Pontebba (Udine). Al nostru  Leopoldo Pisano născut la Altavilla Irpina  Maurizio  şi  Simone  Cicoli  din  regiunea  de  unde  sunt  de  altfel  majoritatea,  acea
     vârstnic italo-român a publicat un „Album  (Avellino).  Străbunicii  săi  italieni,                                       parte a României conservată într-un
     Sentimental” cu interesante fotografii, nu  printre care şi Grigorini din Brescia,                                        şomaj  promis  până în  2011,  cu  un
     doar  cele  cu  familia  sa,  ci  cu  întreaga  au  migrat în  România  la începutul                                      înalt procent de emigraţie spre Italia
     comunitate de tăietori de lemne provenită  anilor  1900  mai întâi  în  Dobrogea                                          în mod  special.  Zona  montană  sau
     din  Italia  la începutul  anilor  1900,  care  unde  au  lucrat  fie  în  lemn,  fie  în                                 Masivul Parâng, cu pistele de sc*~i,
     depindea  de  firma  belluneză  „Pecol”  carierele de piatră, la Brăila, Simeria                                          eu lacurile şi văile sugestive ca acelea
     asociată  cu  firma  străină  „Kendeffy  şi  Deva,  lucrând  şi  la  renumita                                             de-a  lungul  străzii  montane  care
     Gabor”, de aici cunoscutul restaurant de  industrie a marmurei Marruosim.                                                 leagă Petroşani de Râmnicu Vâlcea,
     la  Sântămăria  Orlea  de  lângă  Haţeg.   Mirella Margarina  s-a  născut  şi                                             promite  o  prosperă  dezvoltare
     Aducere aminte, în memoria lui Eugenio  trăieşte în  Deva,  studiază Limba  şi                                            turistică, deloc de neglijat, dar nu este
     Di Gaspero, editată de Muzeul Ţăranului  Literatura italiană şi franceză şi are o                                         suficient  datorită  binecunoscutei
     Român  în  2006,  şi  apărută  la  Editura  mare voinţă de a-şi reînnoi rădăcinile                                        distanţe  de  marile  centre  române.
     Ararat. Patron Pecol a construit în imediata  lingvistice,  vorbind  şi  scriind  deja                                    Petroşani  este uri  mic centru  bogat
     apropiere a fabricii o colonie cu un număr  destul  de  bine  în  limba  lui  Dante                                       în  istorie,  nu  doar  minieră,  cu  o
     de aproximativ  10 clase, din dulapi groşi  Alighieri. O altă elevă poartă numele                                         renumită  Universitate,  are  de
     de brad, fiecare cu câte două încăperi, cu  de  Pisano  Magdalina,  iar  la  Balul                                        asemenea  un  bun  teatru,  diverse
     curte şi anexe gospodăreşti, precum şi mai  Bobocilor  a  purtat  drapelul  italian                                       hoteluri,   ca  acela  denumit
     multe barăci în formă circulară unde erau  pentru  a-şi  demonstra  originea                                              „Petroşani”,  localuri  cotidiene,
     cazaţi  sezonierii,  forestieri  proveniţi  din  italiană.  Probabil  bunicul  său  pe  nume  Marche, Luciano Fraraccio şi fiica sa din   restaurante .chiar  şi  de  calitate,  diverse
     Bucovina,  Maramureş  precum  şi  ruteni,  Pisano, era de origine campană (locuitor  provincia de Isernia,  Vincenzo Di Croce   magazine, transport urban si extraurban, o
     huţuli.                                din regiunea Campania).                din provincia de Chieti, Enrico Malpezzi   cale  ferată  care  leagă  Valea  Jiului  de
        Cam  în jurul  anilor  1905-1907  s-a   O altă italiancă ce trăieşte în Deva este  din  provincia de Acona Vittorio Alberti,   Simeria şi de Craiova.
     construit în amonte de joagărele-vfeneţiene,  Michela Cianciulli, născută la Pomigliano  Giuseppe  Gianesini,  Mario  Zaccâria  şi   întreaga  zonă  necesită  un  plan  de
     la circa 50 m, o modestă, pe atunci, fabrică  D’Arco, în provincia Napoli, căsătorită cu  Luciano  Delii  din provincia de Vicenza,  redresare şi de dezvoltare economică, iar
     cu gater, circulare, moară aduse din Viena  un  român,  trăieşte  în  România  din                                  Uniunea Europeană poate şi trebuie să-şi
     de o turbină de tip Francisc. S-a instalat şi  12.07T970  iar în  Deva  din  septembrie  Matteo  Galenci  şi  fiica sa din  Bologna,   aducă contribuţia ajutând în mod concret
     un  generator  de  electricitate,  care  a  1978. îşi aminteşte cum tatăl său a însoţit-o  Mario  Storchi  din  provincia  de  Reggio   o  zonă  rămasă  imprevizibil  săracă  cu  o
     funcţionat până în anii 1969 şi care asigura  cu  maşina  în  România,  traversând  mai  Emilia, Elio Perdi din provincia de For li,   economie  şi  o  societate  înapoiate  în
     lumina electrică satului Sîntămăria Orlea  întâi Adriatica cu vaporul şi apoi străzile  trevisanul   Carzianillo   Castagner   comparaţie  cu  alte  zone  regionale,
     şi  chiar  oraşului  Haţeg.  După  moartea  muntoase ale Serbiei. Doamna Michela are  Preşedintele  Asociaţiei  Antrepenorilor   naţionale şi europene.
     tânărului  Pecol,  asociatul  său  contele  patru copii: Emanuele, Laura, Flaminia şi  Italieni Club Piaţa Italia cu sediul la Lugoj
                                                                                                                                          Prof. Giusef pe PA CE
                                 T V O ^ I S                       —Ziarul         c a r e   s e   r e s p e c tă   ş i   vă   r e s p e c tă I
   1   2   3   4   5   6   7   8