Page 3 - Calauza_2007_898

Călăuza noastră nr. 898 Pag. 3

cum ar fi: cât trebuie să ne rugăm, despre ZIUA CEA MARE
MUREŞ -
cărţile bisericeşti, Tainele bisericii, despre Duminică 24 iunie a.c. a fost ziua cea
PE MARGINEA TA
Sfânta împărtăşanie, de ce Dumnezeu ne mare şi cea care a adus satisfacţii tuturor
Vatră a istoriei, vatră a oamenilor harnici lasă pradă rătăcirii, Noe şi potopul şi multe participanţilor. Dimineaţa a fost dedicată
şi chibzuiţi, vatră a cântecului şi jocului, a altele. fotbalului, competiţiei „Cupaprimăriilor”
mărturiilor folclorice tradiţionale. Referindu-se şi la cartea „Funigei luaţi unde au avut loc două partide, una dintre
Vineri, 22 iunie ac. s-a deschis cea de-a de vânt” Petrişor Ciorobea, spunea: „Aceste acestea, echipa primăriei Ilia şi cea a
27-a ediţie a Festivalului „Mureş pe poeme cuprinse în volumul de faţă, sunt de Zamului s-a terminat cu scorni de 7-0.
marginea ta”, manifestare de amploare care o candoare aparte şi reprezintă excelent între timp, o serie de firme şi-au instalat
s-a întins pe durata a trei zile, cu o largă sufletul românului, în general, poetul aduce într-o ordine perfectă pavilioanele de
participare la care au ţinut să fie prezenţi o Preţuire şi o ofrandă frumuseţilor ce le deservire cu apă minerală şi bere, mici.
oameni din toată comuna cât şi din avem. „Chiar dacă suntem săraci/ Nu vom friptură, câmociori, fulgi, îngheţată şi alte
localităţile învecinate. vinde nici un bulgăr/ din zăpezile noastre”. dulciuri.
Scriam în urmă cu câteva luni într-un Despre volumul „Funigei luaţi de vânt”
material publicat la rubrica „Martor” despre a vorbit şi profesorul Idricanu Lucian, OLARII M N OBÂRŞA
deosebita maturitate cu care se lucrează la dezlegând şi mica necunoscută din titlu Şi pentru a avea ce n-au avut alte de Cultură din Hunedoara, Ansamblul
nivelul Consiliului local şi al Primăriei Ilia, „Funigeii fiind acele fire subţiri de păianjeni festivaluri de până acum, au fost invitaţi folcloric „Făgeţana”.
cât şi despre neobosita activitate a ce le observa în zilele amiezilor de toamne olarii din comuna Obârşa care au venit şi Şi clipele mult aşteptate au sosit, când
primarului Gabriel Marius Omotă, care frumoase”. s-au instalat atrăgând atenţia prin frumuse­ de scenă s-a apropiat Doamna Sava
într-0 perioadă de trei ani a reuşit să facă nu Preotul Ioan Boldor, coautor la cartea ţea ulcioarelor, cănilor de apă, căniţelor, Negrean Brudaşeu şi mulţimea de
numai lucruri bune dar şi multe, „Credinţă şi Biserică” a spus că nu a vaselor pentru flori, vase pentru fripturi, oale spectatori au aplaudat-o cu toată căldura de
demonstrând că banii folosiţi cu atenţie pot colaborat la a răspunde la întrebările gândite pentru sarmale, oale mari, bocale. pe Valea Mureşului. în recitalul dat, Sava
aduce multe investiţii pe teritoriul comunei. de scriitorul Miron Ţie, crezându-se că de Vasiu Perician de peste 70 de ani, îmi Negrean Brudaşeu a încălzit şi mai tare
Acestea au început Să se vadă şi numai cine acum este un scriitor, ci a dorit să vină în spunea: „eu lucrez din anii copilăriei, tata inimile celor prezenţi, pigmentând
nu vrea, dintr-o ambiţie prostească, nu le întâmpinarea creştinilor ortodocşi, printr-o m-a învăţat meseria asta care pe atunci avea atmosfera în micile pauze, cu cuvinte de
vede, de la reamenajarea din temelii a serie de răspunsuri cum sunt: „Prin credinţă mare căutare, dacă mergeai la un târg mare efect pentru public: „Vă mulţumesc
căminelor culturale în localităţile Ilia, se naşte omul religios în permanentă vindeai tot. Acum, e altă poveste, lumea nu că pot fi alături de dumneavoastră, în această
Bacea, Săcămaş, Bretea Mureşană, şi iată, legătură cu Dumnezeu”, „Ce este triodul”, ne mai caută ca altădată. Este foarte greu zi, ce se apropie de amurg. Este o mare
cu prilejul acestei frumoase sărbători, s-a „Ce este Predania”, despre slujbele pe care cu procurarea vopselei, pământul nu e o plăcere să cânt în faţa unui public atât de
inaugurat şi căminul cultural din satul le ascultăm în Sfânta Biserică, care sunt problemă e aproape, apă pentru frământat receptiv. în numele festivalului „Mureş pe
. Brâznic. Acestui eveniment, localnicii i-au Tainele biserici i etc. avem, de modelat ne pricepem, numai să marginea ta” a celei de a 27-a ediţii (ei, iată
r dat o deosebită importanţă şi au venit Scriitorul Mim Ţie a spus că: „vine la avem unde vinde marfa. că şi festivalurile îmbătrânesc şi ăsta este
într-un număr destul de mare, pentru a se această întâlnire cu bucurie dar şi cu emoţie Beta Miron este din satul Dobroţ şi un lucru bun!) vă doresc să ajungeţi mult
bucura că, de azi înainte, vor avea un spaţiu firească care-i stă bine unui scriitor şi că se lucrează singur şi-i este tare frică de o vreme mai departe, iar celui care a fost student la
adecvat, utilat cu tot ce trebuie, pentru bucură de toate împlinirile din comuna Ilia când, cei tineri nu se mai apropie de această conservatorul Gheorghe Dima, Radu
manifestări culturale şi artistice, întruniri şi şi mai cu seamă de modul cum arată acest îndeletnicire. Mircea şi care ne-a adus aici, acum fiind
sărbători, nunţi, boteze, pomeni, toate edificiu de cultură din satul Brâznic. A mai Nedea Petru din Obârşia Tomeşti ne directorul căminului cultural din Ilia, îi
acestea fiind nevoi ale tuturor. spune că „ulcioarele dorim mari şi alese succese, iar bunului dvs
La această frumoasă manifestare sunt cel mai greu de primar Gabriel Marius Omotă, care
au ţinut să participe Dl Gheorghe realizat, durează mult semnează şi diploma ce mi se acordă (nici
Barbu, ministru muncii dintr-o recentă până la forma finală”. locul I şi nici doi) ci una de mare af ecţiune
vreme, Dl Dorin Păran, vicepreşedinte Şi totuşi, mai sunt sufletească, o s-o păstrez ia loc de cinste.
al Consiliului Judeţean, d-na Silvia speranţe, după cum ne La fel şi suvenirurile: o ulcea mai mare
Beldiman, director al Direcţiei de Cultură, spunea Daniela Dan pentru gin şi una mai mică pentru palincă.
Culte şi Patrimoniu Naţional Hunedoara- fiica lui Mircea Borza Domnul primar să trăiască şi să
Deva, care şi-au adus recunoştinţa pentru care era împreuna cu păstorească pe mai departe comuna Ilia.”
lucrurile deosebite care se fac în această băiatul de 13 ani şi care în continuare a urcat pe scenă o altă
comună. o ajută şi se ocupă cu interpretă de mare valoare a muzicii
La eveniment au fost prezente şi două olăritul şi a fost până populare hunedorene Lenuţa Evsei, care
^ televiziuni din Deva care au înregistrat acum şi cu tatăl său, în prin cântecele prezentate a încântat publicul
" această bucurie a oamenilor satului Brâznic trei ţări: Ungaria, spectator.
şi ale comunei Ilia din ziua de duminică 24 Austria şi.Serbia şi este Punctul culminant al acestei seri a fost
iunie. tare mândră că fiul taragotistul Dumitru Fărcaş, adulai şi
SATUL BRÂZNIC PREZENT LA merge pe urmele părin­ aşteptat ca „pâinea caldă” care de cum a
spus despre gândul purtat din anii copilăriei, ţilor. în aceste deplasări, familia Borza a fost urcat pe scenă, a aprins sufletele tuturor cu
CĂMINUL CULTURAL
când a privit cu nostalgie la acele fire de însoţită de doamna Mariana Deac, lucru cântecul său, parcă, inegalabil, atât de viu
Manifestarea a început cu slujba de păianjen din lumina toamnei, care iată, acum firesc şi de aşteptat un ajutor din partea celor şi atât de cuceritor, încât, îţi face impresia
sfinţire a căminului cultural făcută de către acele fire au devenit titlu de carte. Şi-a de la Centrul de îndrumare. că Omul, Artistul, Cântăreţul, nu mai respiră
preoţii Crişan Mircea şi preotul Ioan exprimat deosebita bucurie de conlucrarea şi aerul din jur este numai cântec. A fost
Boldor de la parohia Sârbi. Toţi cei prezenţi cu preotul Ioan Boldor, carte care speră să CÂNTEC, JOC ŞI VOIE BUNĂ aplaudat Ta scenă deschisă minute în şif, şi-
au trăit cu emoţie şi evlavie acest moment fie bine primită de către creştinii ortodocşi Şi a venit vremea cântecului şi jocului, a exprimat cântecul cu mare măiestrie, aşa
deosebit, după care S-a trecut la al doilea a celor mai frumoase şi mai plăcute
din comuna Ilia. ţ cum a făcut-o şi o face pe oricare scenă,
punct înscris pe afişul manifestărilor: momente ale după-amiezii de duminică. orinde s-ar afla, fie în ţară, fie în afară.
lansarea celor două cărţi „Credinţă şi SPECTACOL ARTISTIC Deschiderea â fost făcută de către formaţia Cuvinte de apreciere se pot aduce şi
biserică” autori Miron Ţie şi preot Ioan Manifestarea de lâ căminul cultural din de instrumentişti a fraţilor Marişca. Ei au tinerei prezentatoare Luiza Maier Pop.
Boldor şi fu n igei luaţi de vânt” poeme satul Brâznic a continuat cu un reuşit acompaniat pe una dintre bunele noastre Seara, după ora 22 a devenit una feerică.
semnate de Miron Ţie. Despre aceste două spectacol artistic, susţinut de Ansamblul cântăreţe de muzică populară Lena Mii şi mii de sţeluţe de toate culo fie an
cărţi, au vorbit în termeni elogioşi profesorul folcloric ,Mureşul” din Ilia, de soliştii Miclăuş, care ne spunea: „Este foarte strălucit peşte Şideaşcă, în timp ce mii de
şi scriitorul Petrişor Ciorobea de la Direcţia vocali Miclea Marian şi Sorin Zbegan, frumos şi mulţumim domnului primar priviri, vreme de 10 minute, le-au admirai
de Cultură, Culte şi Patriminiu Naţional după care au urmat clipe de destindere la o pentru invitaţie. Aşteptăm să ne mai invite şi s-au bucurat de o minunată zi. Seara de
Deva, care printre altele a spus: „citind bere rece.. şi la alte manifestări. Cum să nu-mi fie drag duminică a continuat cu dans şi voie bună
aceste dialoguri creştine dintre un mirean aici că sunt născută în comuna Vorţa, satul până la ore târzii.
COMPETIŢII SPORTIVE
Miron Ţie şi un slujitor al altarului Valea Poienii, fiind cu atât mai mândră”. în concluzie, primarul Comunei Ilia, Ga -
strămoşesc, preotul Ioan Blodor, constaţi Sâmbătă 23 iunie a.c. au avut loc pe Au mai cântat soliştii: Bogdan Toma, briei Marius Omotă, ne-a declarat: „A fost
stadionul din localitate şi la bazele sportive
atât importanţa şi profunzimea întrebărilor Cristian Rotaru, Florin Sultan, Corina una dintre cele mai ample şi mai frumoase
întreceri sportive de şah, popice, iar seara a
cât şi cea a profundului şi documentatului Trif, Miclea Marian, Sorin Zbegan şi au manifestări din câte am avut la Ilia. Mul­
răspuns”. Şi, mai spunea scriitorul Petrişor urmat discoteca în aer liber, la stadion, cu evoluat cu multă măiestrie ansamblurile de ţumesc tuturor participanţilor şi tuturor celor
participarea invitatelor Raluca Ni stor şi
Ciorobea „Pe numai 180 de pagini, aflăm dansatori ale căminului cultural Lelese, care s-au preocupat de buna desfăşurare”
Alina Sorescu.
răspunsuri la multe din întrebările noastre, „Mureşul” din Ilia, „Haţegana” al Casei .______Pagină realizată de Miron Ţ1C
— Z i a r u l c a r e s& respectă, ş i v ă r e s p e c tă !