Page 4 - Calauza_2007_898

Pag. 4 Călăuza noastră nr. 898

1918. Politica maghiară şovină, Bathory, Gabriel Bethlen, greşeli şi erori chiar şi în
TU ARDEAL stu-pidă şi violent rasistă, de Gheorghe Rakoczy II (şi alţii). supercivilizatul mileniu III.

IZVOARE SCRISE DESPRE DRAMA dez-naţionalizare şi maghiari­ Rezistenţa românilor la In „Elementa gramatices
zare forţată a românilor, croa­ deznaţionalizare a cunoscut linguae romanieae” Ion Budai
DEZNAŢIONALIZĂRII ţilor, sârbilor, cehilor, saşilor, toate formele de manifestare Deleanu scria: „Numesc aşa­
slovacilor etc. a cunoscut luări posibile: răscoala, haiducia, dar, „română” naţiunea (din
Motto: Nu ne este deloc nilor noi: America, Australia, de poziţie dintre cele mai acţiunea politică şi culturală, Transilvania) cea mai numeroa­
simpatic senatorul şi politi­ Canada etc. avizate şi tranşante, inclusiv ortodoxismul, presa, arborarea să dintre toate celelalte şi care
cianul Dan Voiculescu, însă din partea unor istorici şi Tricolorului, sărbători tradiţio­ până, acum a fost denumită
trebuie să recunoaştem că el Niciunde în lume nu a fost oameni de cultură maghiari,’ nale româneşti, Nu în ultimul valahă; pe fiii acestei naţiuni îi
a rostit în Parlamentul Ţării încălcat dreptul autodetermi­ pe linia politică a unor principi rând păstrarea conştiinţei ori­ numesc români, iar limba o
un adevăr şi o cerinţă impe­ nării popoarelor ca în Transil­ transilvăneni de naţionalitate ginii daco-romane, arborată ca numesc română, întemeindu-mă
rativă ca toţi cei ce se p re­ vania; niciunde nu a fost oferit maghiară (ori maghiarizaţi) care un port-drapel. îndeosebi pe argumentul că
valează de dreptul de „cetăţean un model pentru alte ţări de felul vedeau rezolvată problema ro­ Serialul nostru abordează valahii nu şi-au zis vreodată şi
român” să cunoască, cât de cum trebuie rezolvată problema mânilor din Transilvania şi această problem ă pentru ca nici azi nu-şi zic altfel decât
cât, limba română. E preten­ minorităţii etnice, ca în Româ­ Banat prin unirea cu celelalte memoria să rămână trează, iar români”.
ţia indiscuta-bilă şi a naţiu­ nia, după Marea Unire de la ţări româneşti (Sigismund istoria să nu se repete în aceleaşi (va urma) Gligor HAŞA
DU VICTOR LŞUUUÎA

HUNEDORENII BISERICA HUNEDORESTILOR DIN DEVA DE CE DOAMNE?!
LA MAREA UNIRE - urmare din nr. 897 - — urmare din nr. 897 -
Numirea de „Biserica Hune- expresivitatea chipurilor deşi nu
- urmare din nr. 897 - Şi totuşi nu pot să nu recunosc faptul despre
doreştilor din Deva” o găsim ascund lipsa de mişcare, nu sunt
Din primăvara anului 1918, însă, ajutorul dat de către statul român basarabenilor din
atmosfera devenea tot mai tulbure şi mai la cercetătorul şi istoricul de artă atât de izbitoare ca la biserica punct de vedere material dar cel mai util e ajutorul
I.D. Ştefănescu, în lucrarea sa Hunedoreştilor din Deva, unde
grea pentru stăpânire. Se porniseră zvonuri copiilor noştri. Am în vedere bursele pentru elevi
în armată şi în popor despre pierderea răz­ „Arta Feudală în Ţările Române, dinamismul surprinde. Pictura, în şi studenţi. E ceva nemaipomenit, noi, părinţii, la
boiului, despre pace şi condiţiile puse în pictura murală şl icoanele de la ansamblul ei, ne aduce aminte de timpul respectiv nici nu am putut (adică nu aveam
stilul bizantin al secolelor XIII -
cele 14 puncte ale lui Wilson, preşedintele origini până în sec. al XlX-lea”. permis) să ne gândim la aşa ceva. Acest gest divin
în lucrare găsim importante XIV, precum şi de Mistra şi de
Americii, prin care se cerea recunoaşterea informaţii privind pictura bisericii Macedonia sârbească, spre care ne este mult apreciat de către populaţia de rând şi
dreptului de autodeterminare al tuturor mulţumim mult. Noi vedeam prin acest act
despre care vorbim: „Fotografii trimite scena învierii lui Lazăr (la
popoarelor, iar prizonierii veniţi din Rusia integrarea reală a ambelor ţări, ca până la urmă să
aduceau idei revoluţionare. Veneau veşti luate înainte de distrugerea Veria). Stilul draperiilor de ordin efectuăm ceea ce se cuvine. Unirea care c dorită
monumentului ne ajută să ne statuar, pe care le aflăm şi în
despre înaintarea armatelor aliate în facem^ o idee despre decorul tradiţiile Paleologilor, formează de aceiaşi oameni de rând.
peninsula balcanică, despre capitularea pictat. In absida de răsărit, peretele alte note caracteristice... Judecând Uitasem să mai remarc ceva ce e la fel, ca-n
Bulgariei şi despre adunări muncitoreşti oglindă, şi aici şi în Basarabia: avem aceeaşi clasă
ţinute prin oraşe pentru pace şi libertate. era împodobit cu portrete de proporţiile figurilor pictate în politică, acelaşi electorat, ne-o arată statistic şi
apostoli în picioare, având în picioare şi înălţimea registrelor,
S-a vestit apoi despre istorica declaraţie mâini, ca la Strei, Sântămăria monumentul pare a fi fost cel mai alegerile. ,
de la Oradea din 18. oct. 1918 a*Comi­ Orleâ, Seghişte etc. Pereţii navei spaţios şi mai impunător chiar Şi acum, rezumând toate cele expuse te întreb,
tetului Partidului Naţional Român, prin ilustrau scene din viaţa Fecioarei decât biserica din Sântămăria- de ce Doamne ne umilesc, dispreţuiesc, fraţii noştri,
care se făcea cunoscut lumii că românii pentru ce fac funcţionarii români politică
din Ardeal şi Ungaria nu mai recunosc par­ Maria, teme evanghelice şi portrete Orlea.
de sfinţi militari, aceştia din urmă Notele iconografice o aşază în antiromânească, pentru că nu fac altceva decât să
lamentul şi guvernul ungar, şi că ei îşi vor
fiind costumaţi asemenea cava­ categoria artei transilvănene de dea apă la moară electoratului antiromânesc la
hotărî singuri deplina libertate naţională. lerilor din sec. XIV-XV. Din tradiţie baziliană înrâurite de
Bătuse ceasul suprem al istoriei. La alegerile ce se vor desfăşura în curând?!
auzul acestei declaraţii n-a fost suflet de temele evanghelice se disting: Bizanţ. O pun în realitate cu De ce Doamne îi pedepseşti tot pe cei de
bisericile româneşti monumentale
român să nu tresalte de bucurie şi să nu rugăciunea lui loachim, rugă­ treabă?! Noi nu dorim ceva supraomenesc, ci puţyiă
ciunea Anei, învierea lui Lazăr şi din sec. XTV-XV situate în sud-
înceapă plini de însufleţire lupta de surorile acestuia Marta şi Maria vestul şi în sudul Transilvania, cu toleranţă, să fim înţeleşi, să fim acceptaţi aşa cum
eliberare naţională în sate şi oraşe. Se suntem cu bunele şi relele noastre. încercaţi doar
apropia şi izbucnea revoluţia, iar putredul care imploră pe Isus. Personajele care formează un grup omogen” cu imaginaţia să intraţi în pielea noastră.
(Vezi : I. D. Ştefănescu, op. cit.
imperiu austro-ungar se prăbuşea şi se sunt pictate în picioare, în mişcare, Nu pot să nu termin cele scrise cu un vers din
de la stânga la dreapta, fac paşi pp. 59-60).
destrăma peste tot. Militarii plecau de Această biserică a durat peste poezia marelui poet, scriitor şi dramaturg
pe front şi din cazărmi înarmaţi spre case, mari, aleargă. basarabean, care numai prin minune a ieşit dintre
fără să mai asculte de comandanţi şi de Atitudinile sunt variate, iar şase secole ca biserică românească cei morţi după accidentul de maşină făcut de ruşi,
chipurile mai peste tot expresive. (sfârşitul sec. XIII - sfârşitul sec. pentru că e un mare român - Dumitru Matcovschi:
legile stăpânirii. Purtând tricolorul pe Amintesc de procesiunile de sfinte XIX), iar în forma în care se află
uniformă, românii aveau un singur gând: astăzi a durat peste un secol. Este Trecută prin foc şi prin sabie furată, trădată mereu/
să scape de robia austro-ungară şi să se şi sfinţi din bazilicile Ravenei, atestată de documente, dar mai cu Eşti floare de dor, Basarabie,/ Eşti floare de dor,
unească cu România. Evenimentele datate acolo din sec. al -Vl-lea. Basarabie,/Eşti lacrima neamului meu.
Dar numai în ceea ce priveşte seamă de tradiţia vie a băştinaşilor
veneau cu rapiditate şi toată lumea le află dispoziţia iconografică, deoarece în amintirea cărora a trăit şi va trăi Maria LEUCĂ,
cu iuţeală. (va urma) din generaţie în generaţie. ■ medic, pensionară, basarabeancă
Din manuscrisul „Hunedoreniila la Ravena strălucirea mozaicurilor, dar şi româncă în suflet şi gând
solemnitatea atitudinilor şi Preot Petru PĂTRUŢONIU
Marea Unire - Amintiri”
în direct cu NASA Trecând peste teorema de tranzistorul cu circuit imprimat le împărţim prea mult atingem
universalitate a lui Turing - găseşte poartă deschisă (1) sau lim ita cuantică (din fizica
Bătălia lui G -P. cu I.A. (II): vom intra în înşiruirea de sim­ închisă (0) şi „coteşte” spre subatomică - n.a.) - şi ele se vor

Curtea de Argeş + diverse definiţii boluri matematice doar cu o rezolvare. Momentul când comporta cu totul altfel, nici
singură frază: TU code (TM)x Brattain, Bardeen şi Shokley au măcar nu ştim cum. Nu le putem
= TM(x) - şi înţelegem de ce ne inventat tranzistorul, adică îndesi prea mult în paralel
- urmare din nr. 897 - (amintesc convenţia: acceptăm sperie matematicienii; în mare, imprimarea de microcircuite pentru că coordonarea lor de­
Ca să pătrundem însă în în limba română acest cuvânt, această teoremă reduce com- electrice pe o folie de siliciu pur vine mai costisitoare decât
tainele - încă nebănuite - ale pentru că el exprimă mai com­ putarea la esen­ a fost şi acela în care industria lucrul în sine. Pe când natura
informaticii în lumea vie, ne plet noţiunea de calcul, ţial; input, proce­ computerelor a demarat, primul rezolvă problema coordonării
vom păstra, pentru p vreme, la procesare etc.). Şi dă sor, momentul de computer (ENIAC, mare cât o într-un mod misterios şi minu­
ceva distanţă de nişte definiţii răspunsul folosind aşa oprire al procesă­ clădire cu 10 etaje) evoluând nat, folosind creierul şi celulele
matematice, apoi vom arăta numita „maşină Tu- rii, rezultat. Peste până la - astăzi - dimensiunile pentru descentralizare (...). Na­
care sunt paşii făcuţi de la ring”, propusă de ge­ decenii von New- unui microprocesor, adică de tura nu coordonează, nu are
apariţia tranzistorului (de siliciu) nialul Alan Turing prin man avea să se doar câţiva milimetri pătraţi. ceas unic, nu îşi trimite semnale
până la - apropiata, în viitor - 1935: o computare este inspire din Turing Dar, spune Gheorghe Păun neapărat între toate procesoarele
Inteligenţă Artificială (imagi­ un proces algoritm ic şi să lanseze ce­ din Cicăneştii de Argeş, siliciul pentru a le ţine pe direcţia unui
nată, deocamdată, tot în tehno­ (înşiruire de silogisme lebra schemă du­ îşi are limitele lui, - şi va trebui algoritm fixat...” - am citat din
logiile cu siliciu). matematice) cu un in- pă care va merge să găsim altceva. „Computerul interviul de acum câţiva ani.
Alexandru
în ,;paper”-ul de care vă put (intrare de date, procesarea în are o problemă: este minunat, De aceea, academicianul
MIRONOV
vorbeam, matematicianul Gheor­ informaţie) şi un output computere: o cale este formidabil, progresează Gheorghe Păun propune folosi­
ghe Păun porneşte la drum, (un rezultat). O funcţie algo­ cu da şi nu, adică 0 şi 1, pe foarte repede, are însă nişte rea celulei şi a moleculei de ADN
fireşte, cu o definiţie matema­ ritm ică - asta înţeleg eu că limba computerelor, prin care limite principiale (...). Cipurile ca suport de calcul, ca posibil
tică: ce înseamnă computare? înseamnă o “maşină Turing”. inputul, trimis să “alerge” prin de siliciu au limitele lor. Dacă computer viu. (va urma)

O f LALJZsi JSTO^LSTR^i — Z i a r u l c a r e s& r e s p e c tă ş i v a w~esj?&ct ă i