Page 3 - Calauza_2007_899
P. 3

Călăuza noastră nr. 899                                                                                                                        Pag. 3




                                                                                  -     EL DORADO DE AL TĂDA TĂ

        ÎN TRE LEGENDĂ ŞI AD EVĂR            slujba, corul cântă superb, stăm parcă sub  această biserică este un important monu­  lucruri despre trecuta
         Săcărâmb,  satul  din  vârf de  munte,   o  armonie  divină,  cu  toţii.  Starea  se  ment istoric al zonei, ne mai spune părintele  viaţă  a  Săcărâm-
      cotropit pur şi simplu de verdeaţa pădurii  prelungeşte şi după slujbă, când în curtea  Petruse Daniel.              bului,  dă fuga şi-mi
      dă călătorului sentimentul că pur şi simplu  bisericii,  sub limpezire  blândă  de  soare,                           aduce  de-acasă  o
      vrea să se retragă, obosit, într-un mormânt  suntem serviţi cu plăcinte calde oferite chiar   IZVO RU L ÎM PĂRATU LUI  mică  monografie  a
      verde, spre originile sale de început. Şi asta,  de familia tânărului preot. Printre colinele   Şi cum călătorului îi stă bine cu drumul,   localităţii,  pe  care
      la  nivel  emoţional  impresionează  şi  mai   împădurite, zăresc panorama oraşului meu   profităm de timpul  ce  ne-a mai rămas  la   mi-o  dă  cu împru­
      mult în timp ce păşeşti printre relicve de  şi mă uimeşte cum Cetatea Devei e doar   dispoziţie  şi  pornim  la pas  spre  culmea   mut,  să  iau  la
      demult,  marcate  inconfundabil  de patina   cât un muşuroi de pământ... Nu departe, pe   dealului. Cineva ne promite o drumeţie de   cunoştinţă despre ce
      timpului.  De parcă aici nu s-ar mai putea  Un platou apropiat se văd ruinele bisericii   neuitat  până  la  aşa-numitul  Izvorul   a   fost   odată
      întâmpla  nimic,  ci  doar paşii  tăi  trezesc  catolice, printre cireşii sălbatici plini de rod.  împăratului. De unde această denumire? Se   Săcărâmb.
      atmosfera, căci aproape nu întâlneşti ţipenie   Mă apropii de preotul Daniel şi îi propun   spune că pe la 1858, împăratul Franz Josef
      de om. Te încurajezi singur şi-ţi aminteşti   un  dialog  pe  care  domnia  sa îl  acceptă   a vizitat Săcărâmbul şi că atunci el a poposit   LA DISPENSARUL COM UNAL
      că e duminică şi că probabil, credincioşii   binevoitor şi astfel aflu lucruri noi despre   la  acest izvor de  unde  a băut apă şi  s-a
      sunt la biserică, spre care de fapt te îndrepţi  Săcărâmb.                    odihnit la umbra pomilor din jur. Fascinaţi     D IN  CERTEJUL
      şi  tu,  căci  azi  e  mare  sărbătoare:  corul                               de  idee  pornim  să cucerim  dealul  peste          D E SUS
      parohiei  bisericii  „Bunavestire”  din   N U M ĂRU L CRED IN CIO ŞILOR       culmea căruia s-ar afla acest izvor. Părăsim   Pe doamna doctor Virginia Hrecinic,
      Deva,  cântă  pentru  credincioşii  din    A  SC Ă ZU T FO ARTE M U LT        la un moment dat asfaltul şi urcăm pe o   am  cunoscut-o  chiar  de  la  începutul
      Săcărâmb  iar preotul -Farca  Mircea,  îi   -  Biserica actuală din Săcărâmb a fost  cărăruie până în creasta dealului. Drumul   călătoriei noastre. Domnia sa este medic de
      însoţeşte.                             construită ortodoxă încă de la început, adică  trece Jin pe lângă o întunecată pădure de  familie la Dispensarul comunal Certejul de
         Recunosc, doream de mult să văd acest   de pe la  1700,  dar nu  departe de această  pini. în viaţa mea n-am mai văzut o pădure  Sus, comună de care aparţine la ora actuală
      loc pentru că despre Săcărâmb circulă tot   biserică se văd acum ruinele bisericii greco-  de pin atât de deasă, presărată ici colo cu  şi  Săcărâmbul.  Am  găsit  răgazul  să
      felul de legende precum că ar sta pe un filon   catolice.  La  ora  actuală  nu  mai  există  cireşi  sălbatici.  O  cumplită  luptă  de  discutăm şi în propriul său cabinet medical
      imens de aur, că aici ar fi unul din centrele   credincioşi  care  să  aparţină  acestei  supravieţuire  între copacii acestei păduri!  despre activitatea dispensarului  şi despre
      energetice ale planetei, că de aceea aici se   confesiuni în Săcărâinb.  Toţi au trecut în  De aici, drumul nostru începe să coboare şi  starea de  sănătate  a  populaţiei  din zonă.
      respiră un aer cu grad înalt de purificare,
                                             1948 la ortodocşi iar apoi, în 1990 n-a mai  ne tot ducem, purtaţi de călăuza noastră care  Dispensarul  are  doi  medici  de  familie,
      că toate acestea ar fi argumentele adevărate
                                             dorit nimeni să se întoarcă din nou la greco-  ne  promisese  o  excursie  scurtă  şi  fiecare  cu  cabinetul  său,  un  punct  de
      pentru care oamenii cu bani îşi fac aici vile   catolicism, să mai construiască din nou o .  odihnitoare,  până ce dăm de un izvor ce
      de  vacanţă,  şi  de  aceea  metrul  pătrat de   biserică  catolică  şi  astfel  a  rămas  doar  curge lin dintr-o  mică  galerie  din  piatră,   laborator  şi  investigaţi,  un  cabinet
      pământ a devenit foarte scump în această   biserica ortodoxă.                 amenajată cândva de mâna omului, izvor   stomatologic,  farmacie.  Dispensarul
      zonă, deşi pe zice trece numărul locuitorilor   Din păcate însă, numărul credincioşilor  pe  care ne place  să-l  luăm drept  Izvorul   deserveşte 2000 de pacienţi, din Certej  şi
      de  drept  ai  satului,  scade.  Iată  de  ce   din  zonă  a  scăzut  foarte  mult în  ultima  împăratului şi abandonăm cursa. Nu ştim   toate cele şapte sate aparţinătoare. Virginia
      Săcărâmbul  avea  pentru  mine  un  miraj   perioadă.  Sunt în jur de 70 şi majoritatea  dacă am ajuns la ceea ce căutam dar ne-am   Hrecinic se află la acest dispensar din anul
      deosebit, în timp ce mă uitam adeseori din   dintre ei sunt în vârstă. Copii sunt tot mai  răcorit sufletul bând din apa lui lină şi am   1993 şi se gândeşte foarte serios să cumpere
      grădina mea, la bisericuţa albă din munţii   puţini. Dar Săcărâmbul pare acum să prindă  stat  la  umbra  unui  fag  imens  aflat  în   cabinetul în care funcţionează la ora actuală,
      nu  prea îndepărtaţi,  ştiind  că  acolo  este   viaţă. S-au construit aici foarte multe case  imediata lui apropiere.  pentru  a  putea  să  investească  şi  să-şi
      Săcărâmbul.  Trebuie  însă  să  recunosc:   de vacanţă pentru că trebuie să recunoaştem                              amenajeze un cabinet modem. Are uneori
      realitatea bate filmul meu din imaginaţie.   este un peisaj deosebit şi un aer de staţiune.                          şi zile încărcate, în care sunt şi cincizeci de
      Pentru  că  nu,  Săcărâmbul  este  acum,  (o   Aşa că la ora actuală mai mult de jumătate   FOSTA ŞCOALĂ TEHNICĂ     pacienţi   la  consultaţii.  Cât  despre
      spun cu  inima strânsă)  un  sat fără viitor.   din  construcţii  sunt  case  de  vacanţă.  în   M INIERĂ            afecţiunile  cele  mai  des întâlnite în  zonă
      Un  imens  muzeu  al  unei  trecute vieţi,  şi   casele vechi cel mai adesea locuieşte una,   Şi când vine vremea să facem drumul  sunt:  afecţiunile cardio-vasculare,  hiper­
      chiar dacă se vor mai construi o mie de vile   douăjpersoane. Copii, dacă mai sunt 10-15.  de întoarcere spre casă, suntem invitaţi să  tensiune, diabet, ulcer, silicoză, ba chiar şi
      noi  şi  sofisticate,  strălucirea de altădată,   Unii dintre ei învaţă la şcoala din sat, ne  poposim la o prăjitură şi o cafea în clădirea  neoplasme.  Şi  mai  are  interlocutoarea
      viaţa  plină  de  nerv,  inima  fierbinte  a   spune preotul Petruse. Tot de la el aflăm că   fostei Şcoli Tehnice Miniere, înfiinţată în   noastră în  supraveghere  11  gravide  şi  20
      localităţii  sunt îngropate pentru totdeauna   are ca ajutor de nădejde aici, la biserică, pe   anul 1835, ca instituţie de învăţământ tehnic   de sugari. îi place munca de aici, oamenii
      alături de minerii care au trudit în adâncul   soţia şi părinţii săi. Fiecare îşi are rolul bine   de  grad  mediu,  socotită  a  fi  unicat  în   o cunosc, o respectă şi ea se simte bine între ei.
      luminat de aur şi acum îşi dorm somnul de   stabilit:  tata cântă în  strană,  mama face   imperiul austro-ungar şi printre puţinele în
      veci,  în  cimitirul  din  liniştea pădurii.  Ca   prescurile,  soţia  are  grijă  de  ordinea  şi  spaţiul european. Aflăm acest lucru de pe
      urmare, eu care vin tot dintr-un oraş minier,   curăţenia  în  sfântul  locaş.   Mă  placa comemorativă  aşezată pe  peretele
      sunt mai afectată de tot ceea ce întâlnesc.   impresionează crucile grele de piatră de pe   vechii  clădiri,  care  astăzi joacă rol  de...
      Pe minele fostului oraş minier de acum trei   mormintele vechi din jurul bisericii, dintre   cămin  cultural.  Pe  placă  scrie  clar:  „în
      sute de ani, se zbate între a fi şi a nu fi un   care unele stau gata să cadă şi-l întreb pe   această clădire şi-a avut sediul prima şcoală
      aşezământ  pe  care  nici  nu  ştiu cum  să-l   interlocutorul meu de ce nu se face nimic  tehnică  minieră  din  sud-estul  Europei,
                                                                                                                            ir
      încadrez căci, oraş nu mai e, sat nu, cătun e   pentru  salvarea  acestor  momumente   înfiinţată în anul de graţie 1835.” îmi vine   s«:.' ■
      prea puţin...  Aşa că  rămân  cu  gândul  la   funerare? Aflu astfel că ele au o vechime  în  gând:  Dar  unde  sunt  minunile  de
      legenda fetei îngropată într-un filon de aur,   de aproximativ 300 de ani şi că atunci când   altădată?  Nici  nu  ne  atrage  să  stăm  în
      pentru că atunci când i s-a săpat mormântul   s-a făcut renovarea bisericii s-a încercat şi   interiorul ei, ci preferăm pajiştea din curtea   JffJ: >
      s-a dat peste un filon de aur iar ea ar fi fost   îndreptarea lor, însă de la prima cruce, când   ei,  unde veselia şi  cântecul prind repede
      înmormântată în trupul acelui filon...  s-a încercat acest lucru#din cauza vechimii   viaţă. Aici, am ocazia să stau mai mult de                       • .'
                                            crucea s-a frânt. „Am considerat că mai bine  vorbă cu Mariana şi Gelu Onţanu, cei ce
               BISERICA A L B Ă              să le lăsăm să stea aşa 20-30 de ani, cât or  conduc  la  ora  actuală destinele  corului
                                            rezista, decât să le fxângem într-o zi prin   bisericesc alături de care am avut norocul   ELDORAD O D E  ALTĂDATĂ,,.
                                            încercarea noastră de a le aduce la poziţia   acestei zile superbe, şi mi-am dat seama că   ELDORADO D E  VIITOR
                                            iniţială.” ne spune părintele.         au  un  palmares  atât  de  bogat încât  ne   Săcărâmb,  localitatea spre care,  de pe
                                               Ceea ce s-a mai făcut în ultima perioadă   rezervăm  bucuria  de  a  face  o  discuţie   la 1700, atraşi de lucirea auruluîşi de gustul
                                            în acest sat a fost cu ajutor de la cei care ău  separată cu aceşti muzicieni deosebiţi. Tot   îmbogăţirii  s-au îndreptat  o  mulţime  de
                                            case de vacanţă aici în zonă. Şi sătenii au  acum întâlnesc şi pe învăţătoarea şcolii din   oameni  veniţi  de  pretutindeni,  a  avut
                                            ajutat biserica după puterile lor, însă având  Săcărâmb, Ess Cristina.        destinul  oricărei  civilizaţii  în  evoluţia
                                            pensia foarte mică, norocul nostru a fost cu                                  istoriei ei. A cunoscut mărirea şi decăderea,
                                            cei interesaţi ca această zonă să-şi păstreze   „  ŞCOALA  C U  CIN CI COPII  a dat aripi speranţei devenind Eldorado din
                                            încă identitatea ei. Cel mai mult ajutor la   Tânăra Ess Cristina nu e un pedagog  Ţinutul Hunedoarei, apoi un oraş înfloritor,
                                            renovarea bisericii am avut de la Consiliul   cu  motive  prea  multe  de  entuziasm.  o comunitate bine închegată, pentru ca apoi
         Dar ce bine că nu am  timp să mă las  Judeţean, şi trebuie să recunoaştem că dacă   Spectrul desfiinţării cu torul a şcolii sale cu  în  regresul  de  după  apogeu  să  nu  mai
      furată prea mult de amărăciune. După ser­  nu am fi primit acest ajutor n-am fi putut   cinci copii, clasele I-IV, n-o încântă deloc,  rămână decât un sătuc ameninţat cu pieirea.
      pentine şi urcuş ameţitor, ne aflăm la poarta  face nimic  numai  după puterile noastre.   îşi aminteşte cu nostalgie cum era cu ani în  Dar în orice rău e şi un bine. Săcărâmbul ar
      bisericii. Preotul şi enoriaşii săi ne aşteaptă  Biserica se afla într-un stadiu de degradare
      şi ne primesc bucuroşi, ea pe musafiri dragi.  avansat şi nu ştiu cât ar mai fi rezistat. Aici   urmă viaţa în această zonă, cu şcoală până  putea însă avea şi viitor. Şi nu mă gândesc
      Gazdă bună, tânăra preoteasă are grijă ca  trebuie să-l amintesc în primul rând pe dl   Ia zece clase, cu profesori, cu mult tineret   numai la a deveni fieful oamenilor cu bani,
      fiecare dintre noi  să se  simtă bine.  Ni  se  preşedinte Mircea Moloţ care ne-a ajutat   pentru că populaţia era în număr mare aici...   zona lor de refugiu, exodul lor într-acolo
      adresează cu căldură în glas ceea ce face să  foarte mult şi cu bani proprii, de exemplu   Acum -  se întoarce ea la prezent -  numărul   ca  spre  un  nou  Eldorado  modern.  Mă
      ne deschidem porţile sufletului spre aceşti  la  iconostas.  Astfel  că  în  ziua de  astăzi   locuitorilor scade de la o zi la alta, populaţia   gândesc la oameni cu adevărată dragoste
      oameni. în timp ce preotul gazdă, Petruse  biserica  noastră  este  în  întregime   este îmbătrânită,  viaţa este grea,  hu  mai   faţă de această zonă bare să-şi dorească să
      Daniel  şi  preotul oaspete, Mircea Farca  reconstruită. Ni s-a făcut o promisiune şi   există nici o cale de măi bine pe aici. Poate,   reînvie aici vechi tradiţii. Vă mai amintiţi
      se  pregătesc  să înceapă  slujba împreună,  din partea dlui primar de la Certej şi anume   spune ea, cu turismul se va mai putea face   de mierea de Săcărâmb, sau de produsele
      aprind şi eu lumânări pentru morţii şi pentru  că biserica noastră va fi  luminată de jur   ceva în această zonă, altfel, nu mai văd ce   lactate de Săcărâmb? Mi s-ar putea spune
      vii mei. Mă aflu deci în biserica albă, cea  împrejur,  astfel  încât  să  poată  fi  văzută   soluţie ar fi pentru Săcărâmb să revină la   că  visez.  Dar  oricare  vis  are  o  şansă:
      pe care o văd ca pe un punct în zare, din  tocmai  de  la Deva.  Aşteptăm ca  această   viaţă, ne spune cu tristeţe învăţătoarea. Dar   speranţa de a se împlini.
      grădina  mea.  Se  face  linişte,  se  începe  promisiune  să  se concretizeze  pentru  că  din  dorinţa de  a cunoaşte  cât mai  multe  Mariana PÂNDARU

                                                                                    c
                                  IVO sî                            — ia r u la r e  s e   r e s p e c tă   ş i   v ă   r e s p e c tă I
                                              S
                                                                       Z
   1   2   3   4   5   6   7   8