Page 8 - Calauza_2007_901
P. 8

Pag. 8_____ _____ _____ ____                          ■  . \                                          ____   Călăuza noastră nr. 901


         Neurologul M IRCEA                 Jiului  ca  fiind  un  mare  specialist  neu­
          IACO B,  un demn urmaş            rolog,  prin  capacitatea  sa  profe-sională, *   LEAGĂNUL PADURENILOR        cunoscut,  nu  dau  numev  foste  organe
               £l  lui  Hypocrate           dar  şi  a  dăruirii,  a  reuşind  să  redea   H A R A B A B U R Ă            în  poliţia Română  care  au  pensie  de
        Neurologia  este  una dintre  cele  mai   sănătatea  şi  mobilitatea  pacienţilor care   Dragă  „Călăuza  noastră”,  scriu   1800 -  2000  RON,  iar un  miner care
     complicate  discipline  ale  medicinii.   au apelat la domnia sa. A rezolvat cazuri   acest  articol  cu  gândul  că  va  fi   a  lucrat în  condiţii  deosebit  de  grele,
     Neurologul trebuie să se aplece cu mare   extreme, cazuri în care, cu greu, familiile   publicat,  citit  şi  înţeles.  Etimologia   fără  lumina  zilei,  fără aer  natural,
     profesionalism  şi  dem nitate  asupra   pacienţilor,  credeau  a  se  mai  rezolva.   cuvântului  se  doreşte  a  fi  destinată   inhalând  bioxid  de  carbon,  monoxid
     desăvârşirii  acestei  profesii.  Afecţiunile   Dincolo  de  pregătirea profe-sională,  dr.   evenimentelor  pe  care  le  trăim,  le   de  carbon,  acid  sulfurat  şi  alte  gaze,
     neurologice  au  tendinţe  sau  chiar   Mircea Iacob  se  bucură de  mult respect   suportăm  şi  care nu  se  vor termina în   care  a  produs  cărbune,  minereu  de
     afectează  coordonarea  tuturor  nervilor   în rândul colectivului  S.U.P., dar mai cu   curând.  Acest  fenomen  HARABA­  fier, aur,  argint şi  alte materiale grele,
     asupra organismului  uman.  Un  accident   seamă în  rândul  comunităţii  din  Valea   BURĂ  a fost  creat de  un mare strateg   are  acum o pensie de  500 -  900 Roii.
     vascular,  de  exemplu,  generează  disfun-   Jiului;  este  un  model  de  cinste  şi   care  nu  doreşte  decât  răzmeriţă,  cear­  însă  Harababura  continuă  prin
     cţionalităţi  locomotorii,  de  multe  ori   corectitudine,  este  un  model  demn  de   tă,  ură,  răzbunare  etc  pe  care. îl  trans­  faptul că se cere sistemul de finanţare
     chiar  incapacitatea bolnavului  de  a  mai   urmat  al  slujitorului  me-dicinii,   mite  şi  în  teritoriu.  Acest  om  a  creat   a  pensiilor,  sursa  de  finanţare,  dar,
     merge  pe  picioare.  Ca  neurolog  trebuie   Diagnosticul  stabilit  de  acest  specialist   Harababura în  interiorul  partidelor,  s-   domnilor  care  v-aţi  îmbogăţit  prin
     să  ai  o  experienţă  vastă,  trebuie  cu   are acurateţea multor aparate  sofisticate.   a  ajuns  la  suspiciuni,  la  neîncrederi,   privatizarea,  distrugerea  economiei
     atenţie şi migală să stabileşti cauza bolii,   Pentru  aceste  calităţi,  unele  dintre  ele   nu  se  ştie azi  ce  va fi  mâine,  omul de   lăsate  de  Vechiul  sistem,  nu  este  o
     trebuie  să  stabileşti  tratamentul  eficace,   chiar  native,  Neurologul  specialist   rând,  contribuabilul,  votantul  este   dovadă  că  aţi  dorit  acest  sistem
     pentru ca pacientul să-şi recapete cât mai   Mircea  Iacob  se  poate  numi,  fără  lipsă   manipulat  cu  ajutorul  sistemului  de   (capitalism  sălbatic)?  Harababura este
     repede  funcţiile  neurologice.  Dl  dr.   de  modestie,  un  bun  urmaş  al  marelui   informaţii  (Mass  -  Media).  b  creaţie  a  clasei  dominante.  Voi
     MIRCEA  IACOB  de  la  Spitalul  de  Ur­  medic  din  Grecia  Antică,  Hypocrate.  Harababura  cea  mai  cumplită  s-a   vorbiţi  în  numele  poporului  şi  al
     genţă  Petroşani,  este  cunoscut în  Valea        Wasile BELDIE, Petroşani     întâmplat  în  sistemul  pensiilor.  Toţi   României,  dar  substratul  este  altul  -
                                                                                     miniştrii, prim-miniştrii, preşedinţii, nu   îm bogăţirea  peste  noapte.  Hara­
                                                                                     au  făcut  o  departajare  a celor care  au   babura este  un  fenomen  cu  tentacule,
         h  p  i Q    r a m     e                                                    contribuit cu  unu -  doi -  trei%  în pe­  de la  nivel  superior  (cap),  care  se

            C a  v a l & j r l l   c f e  C ă l ă u z a   u u a s tir ă             rioada cât  au  lucrat.  Cu  ce  sunt vino­  întinde  peste  întreaga  Ţară  (scumpa
                                                                                     vaţi  minerii,  oţelarii,  cocsarii  care  au   Românie).  Cei  care  au  contribuit  cu
        Epigrama                                   Toţi  bătrânii îşi  fac  cruce    depus  eforturi  deosebite,  uneori  şi-au   muncă,  cu  bani  la  dezvoltarea  ţării,
        Cu  satira  sa  augustă                     Când  le  văd  cu  sânii  goi!   pus  chiar viaţa în  pericol  ca azi  să nu   azi sunt talpa iadului, iar cei care după
        După  cum  fapta  o  cere                                                    aibă  o  pensie  decentă?!  Cu  ce  au   1989  au  furat,  au  distrus,  azi  se  bat
        E  precum  o  minifustă                    Femei  pe  plajă                  contri-buit militarii din toate armele la   cu pumnul în piept că ei fac România
        Scoţând  totul  la  vedere!                 Şi-au  schimbat'moda  la  straie   P.I.B.?  Ei  au  primit  haine  (uniforme)   mare  şi  prosperă!
                                                   Că  pe-al  trupului  contur       gratuit,  hrană ia  popotă,  ei  nu  au  pro­  Domnilor  creatori  de  harababură,
        Modernism  feminin                         în  loc  de costum  de  baie     dus  nici  un bun  material  şi  nici  uman.   nu mai continuaţi cu acest model de de­
        Moda  vine  şi  se  duce                   îşi  îmbracă  doar  un.,.  şnur!  Poliţaiul  de  la  circulaţie  sau  din  alt   mocraţie!  Nu ajută la nimic şi nimănui,
        A pătruns  şi  pe  la noi                             I  MOIGRĂDEA NU       domeniu  te  amenda  sau  te  reţinea   numai  vouă.  Dumnezeu, să vă judece!
                                                                                    pentru  o  infracţiune  imaginară.  Am      Gheorghe  NECULA,  Ghelari
      SCRISORI DE U I CITITORI                     vrea  şi  amărâtul  ăsta?  Dacă  am                                   basmului  devenit poem,  spre  a-i  trezi
                                                   primit  legitimaţii  de  călătorie,  Călătorind...
                                                   atunci  când o prezinţi unii  dintre                                  curiozitatea.
      FOŞTI AM ARAŢI AJUNŞI...                                                       VARĂ...  ANOTIMPUL CONCEDIILOR Şl
                                            şoferi,  cu  oarecare  dispreţ,  întorc  capul                                  Uitasem  multe  din  versurile  ştiute
              TOTAM ARÂŢI!                  în cealaltă parte ca şi cum ar spune:  sunt     AL CĂLĂTORIILOR...            altădată.  M-au  fascinat  şi  pe  mine,  încă
        Nu  s-ar putea spune că foştii angajaţi  sătul  de  voi!                     Mă aflam într-un tren accelerat ce mă  o  dată,  cele  în  care  Demiurgul  îi
     cu  ani în urmă am fost fericiţi dar acum,   Dar  eu  spun:  Oricine  ai  fi,  NU  ducea  de  la  Lugoj,  unde  avusesem  o  răspunde  lui  Hyperion,  când  acesta  îi
     ca  pensionari,  am  ajuns  amărâţi.  Cu  DISPREŢUI  BĂTRÂNII”  că-ţi  vine  şi  întâlnire  colegială,  spre  Deva.  în  com­  cere  să-l  facă  muritor:
     deosebire  că  atunci  eram  tineri  cu  ţie rândul. Este foarte dureros acest lucru  partiment,  doar  două  persoane:  o   „Tu  vrei  un  om  să  te  socoţi,  / Cu  ei
     speranţe  şi  vise,  (majoritatea  neîmpli­  pentru  că  ne  ajunge  că  nu  mai  avem   doamnă  de  vârstă  mijlocie  şi  un  tânăr.  să  te  asemeni?.../  Dar piară  oamenii  cu
     nite), acum am ajuns amărâţi fără speran­  forţele  tinereţii.               Tânărul  -   să  tot  fi  avut  vreo  douăzeci  toţi,/ S-ar naşte iarăşi oameni./ Ei, numai
     ţe  (că doar mult a fost,  puţin  mai  este)!  Dorim  să  ni  se  acorde  respectul   de ani -  ţinea pe genunchi un laptop din  doar  durează-n  vânt/ Deşarte  idealuri  /
        Atunci alergam la serviciu, apoi la cozi  cuvenit,  după  munca de  o  viaţă  AMĂ­  care  răzbăteau  tot  felul  de  strigăte  şi  Când  valuri  află  un  mormânt,  Răsar în
     ca  să  asigurăm cele  trebuitoare  familiei.  RÂTA  DE  PENSIE  pe  care  o  merităm   chiar  urlete.  Era clar:  se uita la un  film  urmă  valuri!!!/
     Atunci,  dacă  reuşeam  să  cumpărăm  o  noi, AMĂRÂŢII, măcar pentru faptul că   de  g ^ a z ă ,  după  cum,  de  altfel,  a   Metafora „valuri -  generaţii” cred că
     ciocolată,  banane,  portocale  sau  ceva  se  cunosc  condiţiile  în  care  am  lucrat   recunoscut.               nici  n-am înţeles-o  prea  bine  odinioară.
     bunătăţi le drămuiam copiilor,  lipsindu-ne  (sărbători, duminici, fără week-end eţc.).   -  Păcat de timpul pierdut,  i-am  spus.  N-am reflectat prea mult asupra ei. Apoi
     pe  noi.  Acum  ne  uităm,  admirăm  şi  Şă ni  se  acorde  şi  nouă dreptul  de-a trăi   Şi apoi te încarci  şi cu energie negativă.  mi-am amintit că se află şi la paşoptistul
     mergem  mai  departe  deoarece  amărâţii  decent  pentru  că  nu  avem  nevoie  de   între  timp,  doamna,  stresată  şi  ea,  Grigore  Alexandrescu:
     pe  care  ne  amărăsc  tot  mai  mult  cei  îmbuibare,  doar de  o  viaţă  normală.  în   părăsise  compartimentul.    „Ş-ale  valurilor  mândre  generaţii
     neamărâţi  nu  vrem să  avem  datorii.  Ni  trecut spuneam:  Ce  bine  ar dacă cei  din   Aşa  a  început  discuţia.  Plecase  din  spumegate/ Zidul  vechi  al  mănăstirii  în
     se  recomandă  să  consumăm  fructe,  le­  conducerea ţării ar trăi şi ei ca noi, adică   ţară  împreună  cu  părinţii  în  urmă  cu  cadenţă  îl  izbesc”/  (Umbra  lui Mircea
     gume  proaspete,  cereale,  fibră...  DAR  cu ghiare,  capete şi  gâturi, de pui!  Acum                             la  Cozia).
     DE UNDE ATÂTA BELŞUG? Amărâţii  spunem:  Cei ce au un fotoliu pe care noi,    şaisprezece  ani  şi  se  stabiliseră în  Aus­  Trenul  gonea.  M-a întrebat ce  poate
     de  noi  suntem  primii  la  achitarea  prin  votul  nostru  i  l-am făcut  cadou,  să   tralia,  la  Sydney.  I-am  spus  că  şi  eu
     datoriilor,  apoi  medicamentele  şi ce mai  trăiască şi ei măcar o lună cai 500 RON.  cunosc un român, un profesor de muzică  vedea la Sibiu, deoarece acolo  se ducea.
                                                                                   stabilit  acolo  şi  că  acesta  este  acum  I-am  recomandat,  bineînţeles,  Muzeul
     rămâne  împărţim  la  zilele  râmase  până   Judecaţi  şi  Dvs dacă este corect ceea
     la  următoarea  pensie.                ce  se  face  pentru  AMĂRÂŢII  DE    redactorul  revistei  „Eminescu”, ce apare  Brukenthal  şi  cel  de  etnografie  de  la
        Noi,  amărâţii  de  pe  urma  cărora  a  PENSIONARI?  Pentru  noi  nu  sunt   pentru  românii  din  diaspora.  Nu-1  Dumbrava  Sibiului.  Acolo  va  vedea,
     rămas  ceva  de  care  benefiază  cei  niciodată  bani,  dar  pentru  salariile  atât   cunoştea nici pe redactor şi  nici  revista.  printre  altele,  roata cu  făcaie,  strămoaşa
     neamărâţi  şi  după  care,  au  ajuns  unii  de  mari  ale  lor  se  găsesc  mereu  bani.   Pe  cel  ce dădea numele revistei îl  ştia -   turbinelor  moderne  de  azi,  invenţie  a
     foarte  îmbogăţiţi.                    Oare  e  corect?                       scriitor,  poetul  nostru  naţional.  Dar atât.  minţii  unui  om  simplu  de  pe  aceste
        Dacă  umbli  să-ţi  vezi  de  sănătate,           Eugenia  MIHALESCU,     De  „luceafăr”  sau  de  alte  poezii  nu  meleaguri  ale  noastre.
     auzi  spunându-se în  spatele tău:  Ce  mai           pensionară Hunedoara   auzise.  Am încercat  să  schiţez  subiectul  Prof  Pens.  DRĂGAN Maria Ana.

                    S*C.  D A R M                                 încălţăminte şi îmbrăcăminte pentru                S .C -  O S U A R  J E
                                                                 tineret, la  cele mai mici preţuri găsiţi               I M P E X S R L
                D E S IG N   SoRoL»
                                                                          zilnic la Magazinul
                                                                                                                cu sedjul în Hunedoara, Bulevardul Dacia Nr. 2, M icro 5 ,1
       cu sediul în SIM BRIA, str. AVRAM  IANCU BL.                    S . C .   GA\i-AI
                                                                                                                                  F5,parter,
       6, parter vă oferă la cele mai mici preţuri: articole de      Gf=TA\ J V A   Sf=tL-                           vă oferă la preţuri promoţionale

      uz casnic, papetărie, birotică, suveniruri realizate în   Hunedoara, aflat pe Bulevardul Corvin                    MOBILĂ SEC0ND-HAND
                                                                  nr.  12 (vis-a-vis de Park Place). Ca          import Germania,  calitate superioară.
           ţară şi străinătate, precum şi obiecte de artă
                                                                 noutate: fiecare cumpărător primeşte             Se oferă transport şi montare gratuită la
      populară. Preţuripromoţiohale, servire ireproşabilă.
                                                                          un cadou surpriză,                                domiciliul clienţilor.
       Vă aşteptăm cu drag, zilnic între o r e l e :   9    1 8 .  încercaţi şi deveniţi clienţi fideli.              Vizitaţi-ne şi nu veţi regreta!



                                  NOaLŞTR lsIl  —Ziarul care se respectă şi                                                       v a   respectă
   3   4   5   6   7   8   9   10