Page 3 - Calauza_2007_902

Călăuza noastră nr. 902 Pag. 3

PARCUL NAŢIONAL RETEZAT continui a vechilor proprietari ai terenurilor respective.
Parcul Naţional Retezat a fost creat în 1935, fiind LOCALIZARE GEOGRAFICĂ
primul parc naţional din Rom ânia şi era destinat Masivul Retezat este unul dintre cele mai importante
sectoare oro-hidrografice ale Carpaţilor Meridionali şi
reprezintă o ramură laterală a acestora, foarte impozantă
prin masivitatea şi întinderea sa.
Spre est, masivul Retezat se leagă prin pasul Băniţa
(Merişor) de munţii Sebeş şi Parâng. Spre sud, el este
mărginit de bazinul terţiar Petroşani, în timp ce Valea
Lăpuşnicului Mare îl separă de masivul Godeanu, iar
Valea Râului Mare îl separă spre vest de masivele Borascu
şi Tarcu. Aceeaşi vale a Râului Mare constituie limita
tectonică dintre Retezat şi lanţul Bloju-Pctreanu, care
coboară în trepte spre colinele Porţile de Fier Transilvane.
Numai spre nord masivul Retezat este delimitat de o mare
depresiune reprezentată de bazinul terţiar al Haţegului. .
ALTITUDINI MINIME SI MAXIME
A ltitudinea teritoriului din m asiv, încadrat ca
Rezervaţie a Biosferei, este cuprinsă între 850 m la Gura
Zlata si 2509 m la vârful Peleaga, cel mai înalt din aceşti
conservării frumuseţilor acestor munţi şi a florei endemice munţi; teritoriul respectiv cuprinde peste 20 vârfuri care
de aici. Altitudinile variază între 794 m şi 2509 m (vf. depăşesc altitudinea de 2200 m, ceea ce face ca Retezatul
Peleaga). să reprezinte un m asiv dom inat de o altitudine
Munţii Retezat au unele din cele mai frumoase aproximativă de 2000 m. Printr-un fericit concurs de împrejurări am ajuns în
privelişti din Europa sud-estică. Masivul este traversat M asivitatea M unţilor Retezat este conferită de Cârnic vineri 27.07, seara. începea să se întunece când
de multe poteci turistice marcate pentru amatorii de existenţa a două culmi paralele, cu desfăşurare vest-estică. am început să înfrunt poteca ce urcă spre Complexul
drumeţii. Pentru cei bine pregătiţi există şi câteva trasee Culmea nordică, cu o lungime de 18 km, cuprinde Pietrele. Cerul era atât de senin încât poteca părea luminată
de căţărare. Locurile de campare amenajate şi cabanele vârfurile: Zlata, Şesele, Judele (2334 m), Bucura (2433 de luceferi. Era târziu când am ajuns în complex. Aproape
turistice din jurul parcului vă aşteaptă. m), Peleaga (2509 m), Păpuşa (2508 m), Lănciţa şi miezul nopţii. Mi-am desfăcut sacul de dormit şi, după o
Flora Retezatului este renumită prin diversitatea Brădeţu. Din aceasta se desprind spre nord mai multe cină uşoară, am început să povestesc cu spectaculoasa Cale
floristică, adăpostind aproape 1190 de specii de plante culmi secundare, pe care sunt situate vârfurile Retezat Lactee. .
superioare din cele peste 3450 cunoscute în România. (2482 m), sau Vârful Mare, în timp ce spre sud se A doua zi când încă nu răsărise soarele, eram deja în
Existenţa aici a mai bine de o treime din flora României desfăşoară culmi mai scurte: Sîntămăfia şi Slaveiu. drum spre păşunile alpine. După un urcuş susţinut am
este unul din motivele pentru care a fost declarat Parc Culmea sudidă cuprinde vârfurile: Stânuleţii Mari, Piatra ajuns în locurile stânelor de vară. Nimic neobişnuit.
Naţional. La acestea se adaugă un număr mare de specii Iorgovanului (2014 m), Albele, Drăgşanu, Custura (2457 Localnicii pe care îi cunoşteam erau ca de obicei, acolo,
inferioare. m), Gruniul, Lazărul (2282 m) şi Pilugu Mic. Din această cu micile turme de animale: oi, vaci şi cai. Aceşti oameni
Fauna Parcului Naţional Retezat, datorită habitatelor creastă sudică se desprind ramurile Piule - Pleşa şi au acte legale de păşunat, au composesorate pe locurile
sale foarte diverse, naturale sau puţin modificate de Straunele. acestea. Doar două turme străine erau în trecere pe acolo.
intervenţia umană, adăposteşte o faună deosebit de bogată Legătura între cele două culmi principale se realizează Veniseră mânate de arşiţa ce măcinase păşunile din sud -
atât în ceea ce priveşte numărul de specii cât şi în numărul prin vârfurile Custura şi Păpuşa,- care separă bazinele de dincolo de munţi.
mare de exemplare care alcătuiesc populaţiile acestor Râului Bărbat de Valea Peleaga. Mi-am umplut sticla de apă din tăul limpede precum
specii. Retezatu Mic cuprinde culmea Drăgşanu, constituită cristalul şi am început urcuşul susţinut către şaua
GEOLOGIA ŞI din sisturi cristaline şi Retezatului. Ajuns acolo mi-am îndreptat luneta către toate
GEOMORFOLOGIA 4 granodiorite şi Retezatu colţişoarele vizibile locului unde mă aflam. Nici o turmă
Calcaros, alcătuit din masivele invadatoare! Nimic! Gem enele îşi trăiau fericite
MASIVULUI RETEZAT
• Piule, Albele, Piatra Iorgovanului solitudinea răm ânând în continuare neatinse de
Situat la răspântia unor
• §i Stânuleţii M ari, care fac nimicitoarea civilizaţie.
mari interferenţe biogeo-
legătura cu Munţii Godeanu. încumetându-mă la un traseu de creastă destul de
grafice, masivul Retezat este
în urma activităţii îndelungate dificil, în seara aceleiaşi zile am ajuns la „Fereastra "
cel mai com plex şi mai Custurii”. De pe creste, înarmat cu luneta puteam urmări
a gheţarilor şi a m odelării
grandios dintre toate sectoarele mai bine prezenţa sau absenţa turmelor. Salba de lacuri
aerofluviale în cuprinsul
orografice ale Carpaţifbr şi tăuri - una din podoabele acestui masiv - strălucea în
masivului s-au format numeroase
Meridionali. bătaia soarelui luându-ţi ochii.
tipuri geomorfologice, circurile şi
Peisajul spectacular al Retezatul schimbă pe cel care îi trece pragul, rămânând
morenele glaciare; văile adânci
crestelor alpine se datorează el însuşi neschimbat. Căci nu poţi să nu te simţi mic şi
sculptate de gheţari; lacurile al­
reliefului glaciar, întrucât în neînsemnat la poalele acestor monoliţi sălbatic de frumoşi.
pine de origine glaciară; vârfurile
acest masiv urmele glaciare Mă-ntreb, atunci, de ce îl mai amestecăm noi pe „Măria
ascuţite şi culm ile zim ţate;
sunt cele mai răspândite. Sa Muntele” în micile noastre afaceri meschine? De ce îl
stâncariile golaşe şi blocurile
Este deci explicabilă folosim pentru a dezinforma? Pentru a sluji scopurilor
iniţiativa precursorilor mari de piatră (granitice) şi
grohotişurile, haotic risipite pe obscure a celor care poate nu ştiu ce înseamnă un răsărit
protecţiei naturii din România de soare pe vârful Judele...
de a fonda primul parc naţional în acest mare masiv al versanţi; platformele înalte şi
seile de legătura între vârfuri; văile adânci şi înguste cu Cetatea de piatră a Retezatului are un singur cuvânt a
Carpaţilor Meridionali.
ape abundente şi limpezi; cheile şi abrupturile inaccesibile ne spune. Ecoul său ajunge până la noi, tradus de aripile
Demersurile au început imediat după primul război
din zona calcaroasă; turbăriile oligotrofe şi eutrofe şi vântului. Glasul său ne pătrunde cele mai adânci colţuri
mondial la iniţiativa profesorului ALEXANRU BORZA,
terenurile înmlăştinate de mici dimensiuni ş.a. ale sufletului şi auzim acest cuvânt, testament poate:
fondatorul şi directorul Grădinii Botanice a Universităţii
Masivul Retezat are o faună deosebit de bogată. Găsim „LINIŞTE” .
din Cluj, în scopul constituirii unei mari rezervaţii naturale
aici urşii bruni, lupi plimbăreţi, acvile, marmote... Linxul Pagină realizată de Stavros SZEKELY
în masivul Retezat. Din cauza obstrucţiei proprietarilor
e din ce în ce mai des văzut pe potecile pădurilor de pini.
terenurilor ca şi a tergiversărilor provocate de politicienii
Turmele de capre negre se înmulţesc an de an şi turistul
timpului, înfăptuirea generosului proiect a fost întârziată.
experimentat le poate zări dacă scrutează atent crestele
Dar rolul decisiv în constituirea Parcului Naţional
singuratice.
Retezat revine lucrărilor primului Congres naţional al
Vidrele sunt şi ele prezente în apele repezi ale văilor,
naturaliştilor din România, convocat la Cluj (1928), la
iar păstrăvii, adevăraţi saltimbanci, sfidează gravitaţia
iniţiativa profesorilor EMIL RACOVITA, AL. BORZA
urcând cu o inegalabilă măiestrie cascadele provocatoare
si ANDREI POPOVICI-BÂZNOSANU. Acest congres
şi deosebit de pitoreşti.
a suscitat interesul unanim al naturaliştilor români pentru
RETEZAT 2007
cauza măreaţă a protecţiei naturii. Astfel, ca urmare a
Am urcat în munţii cei fără egal în ţara noastră, scopul
eforturilor naturaliştilor, în 1930 a fost promulgată prima
lege privind protecţia naturii în România, prin care a fost vizitei mele fiind o informaţie a domnului prefect Ma-
rius Cristian Vladu referitor la prezenţa ilegală a 2000
Pe baza acestei legi, în 1935 a fost constituit, sub bune de oi pe păşunile alpine şi invadarea rezervaţiei ştiinţifice
„Gemenele” - loc accesibil numai cu aprobarea Academiei
auspicii, Parcul Naţional Retezat, în ciuda obstrucţiei
Române.
TWO^iSftsA — 2Ziciritl care se respectă şi vă respectăl
T