Page 4 - Calauza_2007_902
P. 4

Pag. 4                                                                                                              Călăuz^ noastră nr. 902


                                                                    care, la  1842, făcea într-o publi­  peană”.  Presa  occidentală,  în   umflate (vezi  Aurel C. Popovici
      w n w iw ijm
                                                                    caţie  sibiană  constatări  şi  afir­  special  cea. franceză,  a  reflectat   - La Question roumaine -  1918),
      IZVOARE  SCRISE DESPRE DRAMA                                  maţii  memorabile:  „A  de-clara  în  pagini  de  un  rar  tragism    „Le  Irigare”,  9  mai  1894,  se
                                                                    (în  Transilvania)  o  altă-lim bă  despre  împilarea  românilor  din   constata:  „în  Ungaria  şi  Tran­
                 DEZNAŢIONALIZĂRII                                  oficială a ţării nu e nevoie. Căci  Transilvania  şi  Banat  şi  despre   silvania  trăiesc  trei  milioane  şi
                                                                    noi  avem  deja  o  limbă  a  ţării.  barbaria  nemaiîntâlnită  cu  care   jumătate de români (...)  ei ţin la
         -   urmare din  nr.  901  -  punct  de  vedere  etnic,  nu  sunt  Ea nu  este  nici  germana  şi  nici  statul  dualist  lucra  la  dezna­
         La  5  mai  1934,  când  Unga­  motive  ca  frontierele  României  maghiara,  ci  este  limba  româ­  ţionalizarea  minorităţilor.  Tre­  naţionalitatea  lor,  la religia  lor,
                                                                                                                                  la  limba  lor.  Guvernul  maghiar
      ria flutura prin Germania nazistă  să  fje  ameninţate”.  în  acest  ton  nă”. Asta e realitatea, adăuga el,  buie  amintit  că  în  Ungaria  de
                                                                                                                                   le  refuză  tot,  chiar  şî  uh
      şi Italia fascistă steagul Diktatu-  îşi  ţine  discursul  profesorul  şi  nimic  nu  o poate schimba.  Şi  după   1867   trăiau   vreo
                                                                                                                                  reprezentant  în  parlam ent.
      lui  de  la  Viena,  Herman  Thiel,  Carol  Wiser,  la  Satu  Mare,  cu  pentru  unguri  şi  pentru  germani  16.000.000  de  maghiari,  sârbo-
                                                                                                                                  Europa  întreagă  vede  cum
      în  Volk  und  Reich,  scria:  „Din  prilejul  dezvelirii  m onumen­  limba  română  serveşte  ca  tăl­  croaţi,  români,  slovaci,  saşi  şi
      punctul  de  vedere  al  autodeter­  tului  Vasile  Lucaci,  vorbind  în  m aci.  „Lim ba  rom ână  nu  se  şvabi,  ţigani,  ruteni  şi  ucrai-   liberalismul,  pe  care  ungurii  îl
                                                                                                                                  pretind în relaţiile  lor cu Viena,
      minării  popoarelor  nu  se  poate  numele  şvabilor,  solicitând  ca  învaţă în şcoală,  ci  pe  stradă,  şi  nieni.  La  un  loc  vreo  10  mili­
                                                                                                                                  nu  mai  face  două  parale  pentru
      cere ca, de dragul unei populaţii  aceştia  să  facă  corp  comun,  la însuşirea  ei  ne  obligă  viaţa”,  oane  de  nemaghiari  şi  vreo  6
      m aghiare  de  un  m ilion  şi  uniţi în gânduri  şi în sentimente  adăugă  el.              milioane  de  maghiari,  conform   ei  'atunci  când  e  vorba  de
      jumătate  cel  mult,  să separi  trei  cu  aspiraţiile  românilor  pentru   M em orandum ul  şi  memo-  datelor  de  după  recensământul   celelalte  naţionalităţi,  atât  de
      milioane de români din Transil­  apărarea  frontierelor.  El  îşi  randiştii  au  creat  în  ultim ul  din 1892. Asta fără să mai ţinem   oprimate  de  elementul  maghiar”.
      vania spre a-i îngloba împotriva  amintea,  desigur,  de  înaintaşi  deceniu  al  secolului  XIX  o  seam a  că  printr-o  cunoscută   (va  urma)
      voinţei  lor,  într-un  alt  stat.  Din  precum  Ştefan  Ludowig  Roth  adevărată  problem ă  euro­  practică  maghiară,  cifrele  erau      Gligor HAŞA
      DR. VICTORI. ŞUIA GA
                                                                                     în direct cu NASA
                 HUNEDORENII  LA MAREA UNIRE
           ’  -  urmare din nr.  901  -      şi  a  celor viitoare.                                Bătălia lui G.P. cu I.A. (IV):
         La  acest  măreţ  şi  istoric  eveniment   A  plecat  mulţime  mare la  Alba  Iulia
      de  la  Alba  Iulia  din  1  Dec.  1918,  din  toate  ţările  şi  plaiurile  hunedorene,                 Membranele
                                                                                           -   urmare din  nr.  901
      hunedorenii  au  fost  frum os  şi  demn  plugari,  meseriaşi  şi  muncitori  în  frunte                            fi  nevoie  de...  un  bazin  olimpic  plin
      reprezentaţi.                          cu  cărturarii  lor,  cărturarii  satelor  şi   Plonjasem,  în  paginile  anterioare,   cu  molecule  de  ADN!
         155  de  delegaţi  aleşi  şi  de  drept,  au  oraşelor,  purtând cu  ei  steaguri  tricolore   în  “mariajul”  pe  care  matematicianul  Pe  de  altă  parte,  algoritm ele  pe
      votat  hotărârea  de  unire  a  Transilvaniei  şi  cântând  „Deşteaptă-te  române”,  „Trei   Gheorghe Păun - şi nenumăraţi alţi      bază  de  ADN  au,
      cu,  Rom ânia  în  num ele  populaţiei  culori”  şi  „Pe-al  nostru  steag”.   specialişti  ai  ştiinţelor , exacte  -  îl           clar,  utilitate^  pentru
      judeţului  Hunedoara,  care  atunci  avea   Cu  toată  asprimea  iernii,  greutatea   fac  cu  biologia,  cu  lumea  Viului,         că  se  lucrează  si­
      aproape  320.428  locuitori,  din  care  călătoriei  şi  nesiguranţa  vieţii,  au  mers   convinşi  că  din  punct  de  vedere       multan  cu  miliarde
      români erau  81,67%, cum arată statistica  la  Alba  Iulia  tineri  şi  vârstnici,  ba  chiar   com puteristie   (al  rezolvării     de   „procesoare”
      din  1920,  şi  ei  au  format  12,62%  din  bătrâni,  fiindcă  toţi  ardeau  de  nerăbdare   problemelor)  fiecare  element  al     (molecule),  fără  a  fi
      totalul  de  1228  de  delegaţi  ai  întregii  să fie  de faţă  la cel  mai  mare  praznic  al   Viului  este  o  “m aşină  Turing”   nevoie  de  sincro­
      T ransilvanii.  Apoi  între  cei  peste  neamului,  la  unirea  cea  mare.  Şi  spfe   perfectă. ţ  A dică   un   sistem            nizarea  procesului  şi
      100.000  de  rom âni  adunaţi  acolo  se  mândria  hunedorenilor,  pot  spune  că  ei   revoluţionar  de  probleme,  cu  im­        controlul    com u­
      găseau  cam  20.000  de  hunedoreni,  care  au  fost  reprezentaţi  minunat:  Orăştia  cu   put  (intrare  de  date),  output       nicării,  totul  fiind  o
      toţi au ratificat în mod plebiscitar istorica  întreg  ţinutul  ei  din  Câmpul  Pâinii  până   (soluţie)  şi  element  procesor.  în   Alexandru  procesare  în  paralel,
      hotărâre  de  unire.                  în  munţii  cetăţilor  dacice  şi  cu  toată   conferinţele \>e  care  le  susţine,  dl.   MIRONOV  cu  un  înalt  grad  de
        Sortiţi de istorie ca prin reprezentanţii  valea  Geoagiului  au  dat  grosul  ţăranilor   Păun  vorbeşte  despre  experi­        nedeterm inism   (de
      trimişi  la  Marea  Adunare  Naţională  de  cu  portul  lor  frumos  şi  străvechi,  cu   mentele  lui  Adelman,  realizate într-un   altfel,  dl.  Păun  consideră  că  toate
      la  Alba  Iulia  din  1  Dec.  1918,  poporul  echipele  lor  de  căluşeri,  precum  şi  al   laborator  de  biochim ie,  folosind   limbajele  “computabile  Turing”  (re­
      rom ân  transilvănean  să  rupă  ultim a  meseriaşilor  şi  al  cărturarilor,  fiindcă ei   tehnici  de  ADN  (acid  dezoxiri-   zolvabile  prin  aşa  zisele  “m aşini
      verigă  din  lanţul  de  suferinţe  şi  lupte  erau cei mai apropiaţi de Alba Iulia. Toţi   bonucleic)  pentru  a  rezolva  o   Turing”)  sunt  ascunse  in  moleculele
      pentru  libertatea  naţională  şi  dreptatea  duceau  în  suflete  mândria  că  de  la  ei  a   problem ă  im portantă  (aşa  num ita   ADN,  şi  că  orice  lim baj  particular
      socială,  aceşti  delegaţi  se  înscriu,  fără  plecat  marele  cărturar  şi  scriitor  Ioan   Hamiltonian  Path  Problem  -  problema   poate  fi  citit  de  cel  mai  simplu  trans-
      îndoială,  în  rândurile  luptătorilor  cu  rol  Budai  Deleanu  /  1760  -   1820  /  din   căii  hamiltoniene),  a  şi  rezolvat-o,  la   ducer,  cel de  stare finită).  Iar enzimele
      istoric,  care  merită  să  fie  cunoscuţi  şi  Cigmău  şi  eroul  aviator  Aurel  Vlaicu  /   nivelul  cel  mai  simplu  -  dar  s-a  ajuns   de restricţie  sunt,  zice  domnia sa,  cele
      păstraţi  în  memoria  generaţiilor  de  azi  1882  -   1913  /  din  satul  Binţinţi.  la  constatarea  că,  pentru  a  rezolva   mai  inteligente  unelte  pe  care  ni  le-a
                                                                                     această  problemă  pentru  un  graf  cu   dat  natura...
                                                                                     100  de  noduri  pe  calea  ADN-ului,  ar                      (va  urma)
             B IS E R IC A                   apare  în  zorii  istoriei  noastre  româneşti
                                             ca  centru  cnezial.  Despre  acest  Dobre
         «MONUMENT                           Rom ânul,  istoricii  afirm ă  că  a  fost  Dialog cu  ION  BRATU            toate posibilităţile de explorare, necesare
                                                                                                                          diagnosticului.
             ISTO RIC»                       contem poran  cu  V oicu  Rom ânul,  ,   medic  primar  radiolog,  medicul  şef  al   -  Ce sugeraţi bolnavilor în sensul de
                                             întemeietorul .familiei  hunedoreştilor.   Ambulatoriului  de  Specialitate, Hunedoara
           din comuna Leşnic,                Ambii au intrat în graţiile lui Sigismund,    -   urmare din  nr.  901 -     a  vă  contacta?     .
                                                                                                                             -  Pacienţilor la.care  am  descoperit  o
          ju deţul Hunedoara.                fiind răsplătiţi pentru faptele lor de arme   -   Vorbiţi-ne  ceva  despre  abilităţile   modificare  patologică,  le  indic  termenul
                                             împotriva  turcilor.                  dumneavoastră.
         Localitate  străveche  situată pe  Valea   Ca  sat  pur  românesc,  Leşnicul  s-a   -   Nu  am  abilităţi  înnăscute,  cele  le­  de  recontrol  după  efectuarea  trata­
      Mureşului,  malul  stâng  al  râului,  la  o  dezvoltat  sub  scutul  cneziatului  local,   gate  de  muncă  le-am  obţinut  prin’   m entului,  iar  dacă  sunt  urgenţe  îi
                                                                                                                          direcţionez  spre  cabinetele  de  specia­
      distanţă de  16  Km  vest  de  oraşul  Deva.  privit ca instituţie  românească prestatală   experienţa celor 25  de ani în radiologie.  litate  sau  serviciul  de  urgenţă.  De  foarte
      în  hotarul  localităţii,  nu  departe  de  şi  sub oblăduirea Bisericii Româneşti de   -  A fi medic înseamnă a fi şi un  Om   multe  ori  atenţionez  asupra  eventualelor
      Mureş,  pe  terenul  arabil,  s-a  găsit  un  rit  bizantin,  adică  ortodox,  răsăritean.   bogat?                 com plicaţii,  pentru  că  nu  toţi  sunt
      bogat  m aterial  arheologic  (ceramică,  B iserica  satului,  locaşul  sfânt  de   -   Nu  sunt  un  om  bogat,  tot  ce  am
                                                                                                                          conştienţi  de  necesitatea  tratamentului
      instrumente  de  silex  arme  etc.),  care  închinare  şi  rugăciune,  va înlocui  “vatra  realizat ă fost făcut împreună cu familia,   şi  a regimului  de  viaţă.
      atestă  existenţa  unei  aşezări  din  timpul   sacră,,  în jurul  căreia  s-a  format  aşeza­  numai  cu  împrumuturi  CAR  înainte  de   -   Ce  boli  mai  deosebite  aţi  des­
      orânduirii  com unei  prim itive.  în   rea.  S-a  observat  că  acoperişurile   1989  şi  credite  din  bănci  în  prezent.   coperit?
      perioada  dacică  pe  dealurile  înalte   bisericilor, sau ale turlelor, chiar şi unele  C onsider  că  veniturile  m edicilor  ar   -   Mă  confrunt  deseori  cu  cazuri  în
                                             iconostase  în  formă  piramidală  simbo­  trebui  să  reflecte  nivelul  de  pregătire  şi
      dinspre  sud,  de  unde  se  putea  vedea                                                                           care  diagnosticul  de  trimitere  este  cu
      Valea  M ureşului  până  departe,  erau   lizează, în mod stilizat,  “arborele sacru”,  răspunderea  pe  care  o  au,  deci  ar  trebui   totul altul sau când îmi este greu să spun
                                             iar cupolele -  „cerul”. Ele au rămas măr­  să fie  mai  mari.
      constituite  puncte  de  veghe  (stâlpi  de                                                                         pacientului  sau  aparţinătorilor  care  este
                                             turii  neşterse «ale  credinţei  şi  dăinuirii.  -   Care  dintre  calităţile  dumnea­
      strajă).  Satul  se  află  doar  la  3-3,5  Km.                                                                     diagnosticul.  Aici  mă  refer  la  bolile
                                             ’  Biserica  satului  Leşnic  este  una  din  voastră  vă  supără?
      de  localitatea  Veţel,  având  în  perioada                                                                        neoplazice.  Dar  am  întâlnit  şi  cazuri
                                             cele  mai  vechi  ctitorii  româneşti  din   -   Sunt  un  om  bun,  aş  vrea-să  ajut
      romană legături strânse cu castrul Micia.                                                                           atipice:  ingerare  voluntară  de  corpi
                                             Transilvania.  Este  de  tip  biserică-sală,  cât mai  mult  şi  uneori toate  acestea sunt
      în  anul  1394  „Dobre  Românul,  fiul  lui                                                                         străini  sau  introducerea  lor  în  diferite
                                             cu  nava  tăvănită  şi  cu  altar  dreptun­  o  presiune  prea  mare  pentru  mine.
      Ioan  Românul  primeşte  din  milostivirea                                                                          . orificii  anatomice,  modificări  de  situaţie
                                             ghiular  boltit  în  semicilindru  longitudi­  Prezenţa pacientului  la  serviciul
      regelui  Sigism und  de  Luxemburg,  al                                                                             a  organelor,  m alform aţii  congenitale
                                             nal  (Vasile  Drăguţ,  Dicţionar Enciclo­  radiologie  este  o necesitate,  de  ce?
      Ungariei,  cnezatul  Leşnic.”  Unii  istoriei                                                                       osoase  şi  de  organe.  însă  pentru  a
                                            pedic de  artă  medievală  românească,    -   Fiind  o  investigaţie  cu  risc,   descoperi  şi  a  pune  în  evidenţă  toate
      consideră  că  aceste  locuri  au  fost
                                             Ed.  Ştiinţifică  şi  Enciclopedică,  Buc.   pacientul  ar  trebui  să  ajungă  la radiolog   acestea  este  necesar,   pe  lângă
     , stăpânite şi de alţi cnezi locali încă de la
                                             1976, p.  189).            (va urma)  num ai  după  ce  s-a  făcut  un  examen   com petenţă  şi  m ultă  răbdare  şi
      sfârşitul sec.  al-XIII-lea şi aşa localitatea
                                                                Părintele PETRU    clinic  şi  de  laborator,  epuizând  astfel  conştiinciozitate.   Ioan VLAD
                                                               — ^Ziarul c a r e   ser  r e s p e c tă   ş i  vă,  r&sj?&ctă.I
   1   2   3   4   5   6   7   8   9