Page 4 - Calauza_2007_903

Pag. 4 Călăuza noastră nr. 913

TU, ARDEAL luminate minţi ale Angliei în da această problem ă intelec­ „Cum să maghiarizăm nume­
lupta pentru autonom ie. Era tualitatea maghiară. Profesorul le”, scrisă de Telkes Sandor,
IZVOARE SCRISE DESPRE DRAMA acesta un răspuns la Apelul Istvan Apathy, un antem er- preşedintele asociaţiei centrale
Academiei Române către toate gător în ideologia fascistă, a pentru maghiarizarea numelor.
DEZNAŢIONALIZĂRII Academiile din lume, prin care scris în agresiva publicaţie în spiritul acesteia contele
se atrăgea atenţia că ungurii vor „Maghyarogzag”: „Noi identifi­ Tizza îndemna la deznaţiona­
- urmare din nr. 902 -
vrem ca Transilvania, şi până la să obţină „desfiinţarea româ­ căm maghiarismul cu naţiunea lizare prin maghiarizarea nume­
Cu vreo trei decenii mai îna­ Tisa, să fie Transilvania, nu ţară nilor ca naţiune”. Trei ani mai maghiară şi nu vom avea nici lor. Mai sus pomenita publicaţie
inte, la 1861, Alexandru Papiu ungurească. Ungurii vor supu­ târziu Rudolf Bergner, într-o un fel de consideraţie pentru cei de sorginte fascistă, „Pester
Ilarian, paşoptist marcant şi bun nere, noi, egalitate”. carte publicată la B reslau, care trăiesc în Ungaria şi nu vor Lloyd”, îi numea pe reprezen­
cunoscător al situaţiei politice Tot la 1894, anul câştigării afirma că „românii, ca şi ma­ să fie maghiari (Ce ai de spus, tanţii românilor, slovacilor şi
din Imperiu, atrăgea atenţia că... simpatiei europene pentru ro­ ghiarii, au dreptul la recunoş­ domnule Marko Bela, vizavi de sârbilor „bandă de instigatori
„maghiarii vor să ne facă ţară mânii din Transilvania şi Banat, tinţa Occidentului; în lupte dis­ întâm pinările băţoase provo­
nemernici” (...) care se leapădă
ungurească, iar pe noi, uriguri... profesorul M orphile, într-un perate, înverşunate, ei au fost cate de o afirmaţie a dlui Dan
de tot ce este scump şi sfânt
Noi vrem să fim rom âni, nu discurs ţinut la Oxford, ne zidul de apărare al Occidentului Voiculescu?!) Nu vom da drep­
naţiunii ungare”, considerând
unguri pe acest teritoriu, noi asigura de simpatia celor mai dinaintea invaziei otomane”. tate nici unei doleanţe prezen­ „Memonfridumul” românilor o
i-------------------------------------- — — 1 în cu totul tate de naţionalităţi (...)” . Tot adevărată jig n ire la adresa
în direct cu NASA I alt ton, agre­ cam atunci ministerul maghiar coroanei Sfântului Ştefan.
siv, şovin, dis­ de interne trimitea o circulară (va urma)
Bătălia lui G.P. cu I.A. (IV): Membranele preţuitor, abor- către toate municipiile, cti titlul Gligor HAŞA
I
^ urmare din nr. 902 - care protejează compartimentele vitale, DR. VICTOR I.ŞUIAEA
Trec peste com putarea prin sec- ca aparatul Golgy, diverse vezicule, j
venţiere şi mă opresc la ceea ce mitocondriile (“uzină energetică a celu-! HUNEDORENII LA MAREA UIMIRE
Gheorghe Păun numeşte “celula lei) etc. Viaţa creează j
m inunată”. Adică cea mai mică m em brane la fie- I - urmare din nr. 9 0 2 - Streiului, râul în care şi-a îngropat De-
unitate vie, o m ică uzină com ­ care nevoie pe căre i Vine multă lume din vatra Devei, cebal comorile, apoi cei din străvechea
plexă, cu o complicată structură o sim te, am inteşte | locul de unde s-a dat ultimatumul răs­ ţară a Haţegului cu mândra capitală a
internă, sensibilă şi robustă, în Gheorghe Păun, ele | culaţilor lui Horia, cerând desfiinţarea Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmi-
acelaşi timp, capabilă să suporte sunt straturi duble de | iobăgiei şi îm părţirea păm ântului la zegetusa, cei de sub poalele munţilor
(singură sau în colonii de ţesuturi) m olecule fosfolipi- i popor, apoi sunt destui de pe valea Retezat şi până dincolo de Porţile de Fier
agresiuni teribile ale m ediului dice, având “capete” Mureşului „de pe la Ilia, un’ - se-nvârte Transilvane, toţi în portul lor pitoresc,
înconjurător, prin manevrarea a şi “cozi” hidrofilice, I sărăcia” cum se zicea pe acele vremuri, străvechi şi variat de adevăraţi stră­
m iliarde de com ponente fizico- funcţionând cu în- I cât şi din vechiul district al Dobrei până nepoţi ai lui Decebal şi Traian.
chimice (de la ioni la complicate chizătoare/deschiză- I în graniţa Banatului. Toţi aveau porturi N-au lipsit nici mocanii şi momârlanii
molecule de proteine) dar şi a unei Alexandru toare pentru transferul | străvechi şi variate, fiind mândri de cu plete mari şi căciuli ciobăneşti,
impresionante Niagare de biţi. “O MIRONOV altor m olecule prin | trecutul lor de plăîeşi, puşcaşi ai cetă­
extraordinară orchestră de acţiuni canalele de proteine, i purtând pe umeri pături pentru ploaie şi
catalitice”, cum spune Kauffman în Trec sau nu trec prin membrane diverse ţii, plutaşi şi corăbieri sau de vechi ninsoare, figuri de veritabili daci, veniţi
grăniceri. de pe ambele Jiuri. Mai vin din Valea
cartea “At home in the Univers” (în molecule - după cum interesul celulei
Au coborât şi s-au dus la Alba Iulia, Jiului şi mulţi muncitori sociali - de­
traducere, “în Univers, la noi acasă”). o cere. Fenomenul numit osmoză face 1
■ Ei bine, academicianul nostru alege trecerea de la mediul mai dens la cel I cete mari de oameni din pădurile şi de mocraţi, mineri îmbrăcaţi în haine negre
pe dealurile văii Cerna. din Ţara şi cu lămpile lor minereşti aprinse, în
din minunata celulă componenta care mai puţin dens. fără consum de energie, |
i se pare de departe cea mai minunată: dar sunt şi cazuri - decise de “raţiunea” | Pădurenilor. cu portul şi graiul lor mâini purtând un steag roşu.
m em brana. M embrana celulară ex­ celulei - când are loc şi trecerea | arhaic, purtând bâte lungi cu măciucă, Au fost apoi, de aici. la Alba lulia
urmaşii celor dintre care s-a ridicat un mare număr de moţi de pe Valea
ternă, care “închide” celula faţă de inversă, de la mai puţin dens la mai |
marele luptător Ioan de Hunedoara şi Crişului Alb şi din munţii Zaranduiui,
vecinele de colonie sau de mediul ex­ dens, cu consum de energie metabolică.
terior dar şi membranele intracelulare, (va urma) mulţi ostaşi ai săi, precum şi plăieşii dintre care mulţi au făcut drumul peste
vremurilor de mai târziu. munţi, pe jos, pe scurtături, unii călări
Aflăm de la Biroul de presă PC: tea sunt cuvintele lui A sosit mulţime mare de pe valea sau alţii în sănii.
Traian Băsescu, însuşite
LIDERUL CONSERVATOR DAN de el în faţa opiniei pu­ BISERICA «MONUMENT ISTORIC»
VOICULESCU ÎL ACUZĂ PE blice. Traian Băsescu D IN COMUNA LEŞN IC ,
PREŞEDINTE- trebuie să spună public
când a minţit: când a gi­ JU D EŢU L HUNEDOARA
Liderul PC,' senatorul acelaşi preşedinte con­ rat raportul Tismăneanu
Dan Voiculescu, i-a cerut damna public, în plenul care-1 incrimina pe Prea - urmare din nr. 902 - am inteşte de G urasada. în navă,
ieri şefului statului să-şi Parlam entului, com u­ Fericitul Partiarh sau când A fost ctitorită fie de cneazul Dobre m inunile încadrează iconostasul ;
asume public poziţia reală nismul, nominalizându-1 l-a decorat”, a afirmat Dan Românul, fie de alţi cnezi de dinaintea lipseşte scena cu patimile. Judecata
faţă de Prea Fericitul şi pe Patriarh printre cei Voiculescu. lui, cam prin sec. XIII-XIV. Aceşti din urm ă se vede pe peretele de
Părinte Patriarh Teoctist. care au colaborat cu fos­ „îi cer preşedintelui să cnezi, datorită ascensiunii lor politice miazăzi şi pe cel de miazănoapte, în
Preşedintele conserva­ tul regim. dea o declaraţie hotărâtă şi m ilitare, printre alte privilegii, tabloul ctitorilor, sunt figuraţi un
torilor a acuzat cinismul şi „Atât Iustin Moisescu de dezminţire a acuzaţii­ prim esc şi pe acela de a construi „Jupan” şi „soţia sa”. Proscomidiarul
ipocrizia lui Traian Bă­ cât şi Teoctist Arăpaşu au lor care i s-au adus Prea biserici de piatră pe moşiile lor. Iniţial, este din lemn şi are pe el încrustat anul
sescu, cel care l-a decorat ajuns în fruntea BOR da­ Fericitului Patriarh Teoc­ biserica a avut altar (absidă), navă şi 1772. Tot aici la Leşnic aflăm o temă
post m ortem pe Prea torită loialităţii dovedite tist în raportul Tism ă­ turn, i s-a adăugat pronaosul, deaspura iconografică deosebtă ; un soldat căzut
Fericitul Patriarh. faţă de conducerea Par­ neanu”, a mai spus Dan căruia se înalţă o turlă din lemn. A fost în luptă este dus pe umeri de un altul
în urmă cu câteva luni,, tidului Comunist” - aces­ Voiculescu. şi potrivit inscripţiei, zice: „O fratele
construită din piatră şi acoperită cu
şindrilă şi este tencuită în exterior şi meu, cât de mult am suferit în ţară
10. Magazinul economat este sărac în
LIGA PENSIONARILOR FILIALA interior. Preţioase informaţii privind străină pentru păcatele ţnele!” Potrivit
.produse. Propunem achiziţionarea şi a
HUNEDOARA, ÎN VIZITĂ DE LUCRU pictura murală a bisericii găsim la I.D. istoricului de artă Vasile Drăguţ „scena
legumelor şi fructelor:
IA PRIMARUL HUNEDOAREI - Primăria nu are voie să facă comerţ, Ştefănescu în lucrarea sa „A rta aceasta cuprinde aluzii la luptele
- urmare din nr. 902 - deci nu se poate implica. In acest sens Liga. Feudală în Ţările Române”. Pictura antiotomarie”. Acelaşi istoric afirmă:
8. Utilităţile de apă, canal, energie se poate adresa Consiliului Local ca prin Murală şi icoanele de la origini până alături de picturile de la Strei-
electrică cresc deja nejustificat: M agazinul Alim entar al CARP să se în sec. al-XIX-lea, p.79, unde citim: Sângiorgiu, C riscior, şi Râbiţa,
- Vom avea o discuţie cu factorii de realizeze acest deziderat. „M onumentul, restaurat şi în parte picturile de la Leşnic contribuie la
decizie în Consiliul local dar faptul că 11. Urmează ca la 1 octombrie 2007 refăcut de cel puţin două ori, nu ne definirea monumentului hunedorean
gunoiul menajer se duce la Simeria, a să sărbătorim Ziua Internaţională a îngăduie ştiri precise. O inscripţie din din istoria picturii m edievale
condus la creşterea cheltuielilor. De Vârstnicilor şi dorim ca şi primăria să se 1768 aminteşte pe meşterul tavanului româneşti, ca o originală sinteză de tip
asemenea reţeaua de apă este veche şi implice: din lem n care a înlocuit bolţile populară între influienţeie gotice şi
trebuie refăcută: - Pensionarii îşi vor sărbători „Nunta originale. Anumite Chipuri au fost cele bizantine. (V.Drăguţ, Op.cit. p.
9. S-a propus de către pensionari o de Aur” şi în funcţie de activităţile Ligii şi repictate şi repictări se întâlnesc la 189). în decursul istoriei sale, Leşnicul
verificare a intermediarilor din piaţă: CARP îi vom susţine. fiecare pas., In absida de răsărit n-a cunoscut nici-o influienţă de alt rit.
- Suntem pe cale să rezolvăm aceste Şi din acest dialog rezultă că dl primar Fecioara Maria „oranta” este numită, A rămas pur românesc şi ortodox până
probleme. Am stabilit locuri pentru Nicolae Schiau este un om al faptelor, că din eroare, „Dumnezeu Emanuel”. Pe în zilele noastre.
societăţile comerciale în piaţă şi locuri este mereu aproape de oameni şi de pretele hemicicluîui, Hristos episcop Părintele PETRU
separate pentru producătorii individuali. nevoile lor. C-tin GRECU

JSfCPyLS TRyt — Z i a r u l c a r e s e r e s p e c tă ş i v ă r e s p e c tă !