Page 3 - Calauza_2007_905

Călăuza noastră nr. 905 Pag. 3

H A Ţ E G - - 7 6 0 D i E A N I

----:------- --------- -------------------- ~\
r ' . . . . ■
Ţara Haţegului se situează în partea de S-V a Transilvaniei şi în colţul de S-V al Ulpia-Traiana, capitala Daciei Ţara Haţegului, menţionatăîn 1247, ca „Terra Haţzeg”
judeţului Hunedoara, fiind înconjurată debrâul unor munţi. La sud, de la Strei până la în „Diploma Cavalerilor Ioaniţi”, străvechiul ţinut cil unor cneji, juzi şi voievozi români,
Porţile de Fier ale Transilvaniei, se întind, ca un paravan uriaş, Munţii Retezat, la V şi a rămas mult timp un ţinut cu o situaţie politică, administrativă şi judecătorească
N Munţii Poiana Ruscăi, iar spre E Munţii Sebeşului. Ea este brăzdată de râuri şi aparte. Acest colţ de ţară este deosebit de caracteristic şi sub aspectul etnografic şi
pârâuri ca: Râul Mare, Strei, Galbena, Sibişel, Cărlete.., Loc de desfăşurare a luptelor folcloric. Portul ţăranilor este variat şi pitoresc. Ion Pop Reteganu a numit acest
de cucerire a Daciei de către romani şi centru al stăpânirii acesteia, pământul a păstrat ţinut „un Ardeal în miniatură”. în colţul de N-E al ţinutului, se află oraşul Haţeg,
în adâncurile sale vestigii bogate ale acestor vremuri îndepărtate. La marginea de S, înconjurat de comunele şi satele aparţinătoare: Densuş, G-ral Berthelot, Răchitova,
dinspre Banat, la Porţile de Fier ale Transilvaniei la Tapae, a avut loc rezistenţa Toteşti, Pui, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălaşu de Sus, Sântămărie Orlea, Baru
^dacilor în faţa oştilor romane cuceritoare, iar la numai câţiva km mai spre N se află Mare, Bretea Strei. ______i ■. '' ■ ; , ! ______ ' ■

rilor. Au răsunat pe scena din centrul şi el de „liberali” o mai fi atras atenţia să nu ei, cunoscutul cercetător al muzeului
ORAŞUL HAŢEG IN
oraşului celebre voci, precum cele ale se facă politică electorală eu nu am priceput, judeţean, Ioachim L azăr, o promite
SĂRBĂTOARE îndrăgiţilor Veta Biriş, Sa va Negreau - doarece scena era ticsită numai îndeei, în pentru la toam nă. Noi, însă, ne-am
• Impinirea a 760 de ani de la atestarea Brudaşcu, Ţinu Veresezan, Pera Bulz, suc propriu şi în slujba microfoanelor?! învrednicit să-i luăm un interviu.
documentară prin „Diploma cavalerilor Ciprian Roman, Ovidiu Homorodean, Adăugăm însă pres­
Ioaniţi” la 1247, ca ţinut românesc Lenuţa Evsei etc. Pa­ tigioase nume de oa­ DRUMUL,
cu cneji, voievozi şi juzi a fost rada portului popular a meni de cultură, isto­
marcată prin ample manifestări fost una vivantă, cu rici, cercetători, invi­ DRUMUL,
sărbătoreşti. participarea a zece an­ taţi ai comunităţii, dar BATĂ-L VINA!
Manifestările au durat trei zile sambluri din judeţ şi nu prea băgaţi în sea­ Drumul de la Simeria la
şi la ele a participat toată „suflarea» zonele învecinate: mă de autorităţi (mă­ Haţeg e aproape gata. Va să
orăşelului de la poalele Reteza­ Gorj, Caraş, Banat, rimi) că, deh, în ţara fie ca o arteră de sânge
tului. Deopotrivă oraşul şi oamenii O răştie. Pădurea - asta, cine mi-i scriito­ pentru un trup îmbătrânit.
lui au fost în ţinută de sărbătoare. rezervaţie naturală rul, cine savantul, cine Cel dinspre Valea Jiului,
Primarul Nicolae Timiş - om po­ „Slivuţ» a devenit „ra­ omul de cultură în ra­ aşijderea. Mai cu seamă că
trivit la loc potrivit, Consiliul local, iul tinerilor şi al muzi­ port cu un M azăre, ar putea beneficia de aflu­
Casa de cultură, Biblioteca orăşe­ cii uşoare» cu nume Gigi sau Vanghelie, de xul de pe culuoarul Câm­
nească au conceput şi realizat un precum . Ana Lesko, care nici noi nu ducem pul lui Neag - Cema. Dacă
program demn de Alba Iulia la zi sărbă­ 3Sudest, Trident, Compact. lipsă, având dubaşi şi va fi să fie... Că şi aici şi-a
torească sau de Sibiul european, program Focurile de artificii au încheiat Sărbă­ m anelişti liberi la băgat Dracul Politichiei
din care spicuim: un târg al meşterilor toarea oraşului şi a haţeganilor, cum nu toate. coada. Dinspre Caraş şi
populari veniţi din 9 judeţe, o expoziţie s-a mai petrecut pe aici. Banat, nici o nădejde. Mă­
i de pictură şi sculptură a Muzeului Ţării car dacă aşa, din interes turistic, s-ar reface
Haţegului, o sesiune de comunicări, pe linia ferată Haţeg, Bouţari r Lugoj. în
întinderea a două zile şi interesante lucrări Multe alte manifestări au împlinit schimb se apropie de finalizare amplele
care urmează a fi publicate în volum. Au fost la Haţeg în aceste zile mulţi aceste zile într-un într-un orăşel cu ambiţii, lucrări „de centură”, atât de necesare pen­
Spectacolele folclorice de vineri, de oaspeţi: unii aveniţi, alţii „de tribună ade­ cu morbul autodepăşirii şi voinţa ieşirii în tru descongestionarea oraşului conceput în
sâmbătă şi duminică au adus pe scenă mari meniţi”: Mircea Moloţ, Mircia Muntean, lume. Haţegul s-a născut din seva pămân­ evul mediu ca târg.
solişti şi rapsozi, ansambluri de dansuri noul prefect Dan Aurel Pricăjan şi mai toţi tului, din istoria neamului, din urmaşii
din judeţe şi din ţară. Participanţii din opt liberalii, pregătiţi pentru confruntarea cu Sarmizegetusei, din rădăcini de cneji, NU NE LĂUDĂM, DAR
ţări la Festivalul Internaţional „Carpatica» un electorat pe care l-au cam pierdut. De voievozi şi principi şi nu din oţel sau
au conferit coloratură aparte manifestă­ ce vrednicul primar al Haţegului, ademenit cărbune. De aceea, chit că nu prea are AVEM CE ARATA
Cam asta ar vrea să spună filele din
legături prin drumuri cu lumea, merită alt
program care te invită să vizitezi obiective
statut şi, de ce nu, vechea ambiţie de a fi
HAŢEG - „POARTĂ DE REZISTENŢĂ ÎMPOTRIVA capitala din chiar inima ţării, cu coroană cu care omul se mândreşte; muzeul, ceta­
EXPANSIUNII OTOMANE” de munţi şi salbe de ape. tea, rezervaţia Slivuţ, castele, mănăstiri,
biserici, Hidroelectrica şi salba de lacuri,
Rememorarea atestării, chiar
Dialog cu Dr. IOACHIM LAZĂR dacă nu e vorba despre o cifră
rotundă, a coincis şi cu a VIH-a
- Domnule cercetător dr. Ioachim adică la Porţile de Fier ale Transilvaniei. ediţie a Festivalului cultural-artistic
Lazăr, sunteţi autorul mai multor mono- - Ca autor de monografii ştiu ce presu­ „Haţegana”. M erită amintit cu
| grafii săteşti unele dintre ele socotite modele pune travaliul documentării în arhive. laude efortul unor oameni ai ora­
de probitate şi documentare,!precum Cum sunteţi un împătimit al cercetării „pe şului, buni organizatori şi indica­
monografia comunei Baru Măre, cea a document”, aţi avut surprize? toare gazde: consilierul pe pro­
comunei Băiţa sau cea a satului Crişan. - Da, şi chiar foarte mari. Am găsit zeci bleme de cultură, directoarea Casei
Monografia oraşului Haţeg a venit în de pagini şi zeci de dovezi ale misivei
de Cultură, cele două bibliotecare
întâmpinarea unui eveniment: 760 de ani participă a haţeganilor, prin gărzile naţio­ şi nu în ultimul rând cei care, din
de la atestarea documentară a oraşului de nale, la prefigurarea şi înfăptuirea Marii umbră, au făcut ca rotiţele mecanis­
astăzi. Ce reprezintă ea, ca noutate şi Uniri. Nu mai vorbesc despre importanţa mului să se sincronizeze. Şi ei ne-
responsabilitate, acum când asistăm la breslelor de meşteşugari şi înflorirea au convins că Haţegul e „un oraş
„moda monografiilor”? comerţului în această zonă. Chiar şi numai condus” şi că votanţii au avut...
- Un prim pas. Monografia unui oraş acest capitof poate fi unul dintre volumele mână bună.
cu istoria şi cultura Haţegului presupune monografiei. bănci şi industrii de tot felul. Haţegul are
cercetare interdisciplinară cuprinsă în înainte de toate, oameni.
câteva volume vizând etnofolclorul, istoria Prietenoşi, ospitalieri, gospodari. Are
bisericii, flora şi fauna, meşteşugurile şi tradiţii istorice, culturale, meşteşugăreşti.
Simpozionul ştiinţific „Ţara Haţegului
comerţul, multe altele. NU are, însă, nici o instituţie de învăţă­
- 760 de ani” a fost o manifestare ce va să
- Prin ce se personalizează monografia mânt superior, o facultate cu profil de arhe­
aibă urmări. Cele 20 de comunicări pe un
Haţegului în raport cu altele ? ologie, de ştiinţe naturale, de comerţ şi tu­
amplu evantai tematic vor fi cuprinse într-un
- Prin rolul jucat în marile momente rism, să zicem. Aşa cum şi judeţul e săra­
volum cu tentă de „manual” de istorie
ale istoriei naţionale: cnezatele şi cul săracilor la acest capitol. Mai durează
locală şi milenară. Flora, fauna, arheolo­
voievodatele şi lupta împotriva aservirii blestemul de a trăi, Ca vai de noi, sub Zodia
gia, biserica, arhitectura, comerţul, meşte­
maghiare, rolul de „ţâră” printre alte Cărbunelui.
şugurile, marile evenimente naţionale etc,
„ţări rom âneşti”, poartă de rezistenţă Nota bene: Noi am participat la mani­
etc au ţinut treaz interesul localnicilor.
îm potriva expansiunii otom ane, alte festări similare şi în alte oraşe: Deva, Orăş­
Din păcate... vârstnici. Tinerii au fost atraşi
evenimente culminând cii Marea Unire. tie, Brad. Niciunde ele nu au avut fastul,
de alte cele că, vorba unui hâtru, Ciopeea
Nu mai puţin interesante sunt Ţara şi bunăordinea şi amploarea celei de la
nu-i departe.
Haţegul sub aspectul etnic al populaţiei. Haţeg. Nu degeaba Nicolae Timiş a fost
Mulţi au aşteptat, ca eveniment anun­
Istoria Haţegului face parte din istoria întâiul primar premiat pentru vrednicie de
ţat, monografia Haţegului. Deocamdată,
lui Iancu de Hunedoara, prin care se „Călăuza noastră”.
din lipsă de fonduri ’ n-a fost să fie. Autorul
reiterează confruntări hotărâtoare la Tapae, Pagină realizată de Gligor HAŞ
(.4 1^.4 IJX,4 rVO iST lt i — Ziarul care se respectă şi v a respectă .