Page 4 - Calauza_2007_905
P. 4
ag. 4 Călăuza noastră
7 U 'A R D E A L pe rom âni şi pe iugoslavi” . capitală asupra ţării întregi. şilor şi, mai ales, denumise»
Aceasta ar fi fost cea mai bună „Maghiarizaţi-vă!” repetă ca un plătită cu sânge a unui popor.
IZVOARE SCRISE DESPRE DRAMA replică la declaraţia ultranaţio- ecou răguşit oraşele provinciei. Nu l-aş fi scris, cu enorme efor
DEZNAŢIONALIZĂRII nalistului Geza Coszteleszki din „Maghiarizaţi-vă!” iată apelul în turi de documentare, dacă nu
1898: „Să lăsăm la o parte min care se concentrează tot patrio m-ar fi incitat obrăznicia lui
ciuna convenţională conform tismul maghiarilor. Astăzi, în Marko Belo, lider UDMR, de 17
- urmare din nr. 904 -
paţi, de la picioarele Columnei căreia noi pretindem că nu vrem Ungaria, cuvântul „maghiari ani la guvernare, la solicitarea
M ai aproape de realitatea lui Traian, un salut pentru credin să ucidem naţionalităţile nema zare” este pârghia intelectuală de bun simţ (dar populistă) a
zilei „La Republique” atenţiona ţa lor în nemurirea rasei noastre”. ghiare. Da, noi vrem să le supri a oricărei mişcări politice, eco unui alt şef de partid, conform
(1893) „Ştirile din Ungaria sunt Iată un răspuns tranşant, care măm. Politica mea şovină este nomice şi chiar morale...” Dar căreia, ca în America, Franţa,
tot mai supărătoare din punct de şi-ar găsi locul în manualele de o năzuiftţă irezistibilă către un iată şi o voce raţională din Aus Anglia, Canada ete, şi în Româ
vedere umanitar. Denigrările de istorie din învăţământul româ scop determinat şi către atinge tria: „E un gest de bunăvoinţă nia cei cu cetăţenie română tre
justiţie, persecuţiile, măsurile de nesc, dat de guvernul Franchet rea lui cu orjce preţ. Aceasta faţă de maghiari să le aminteşti buie să vorbească, cât de cât
opresiune se înteţesc. Şi această d’Esperey delegaţiei ungare în este crearea unui Stat unguresc de greaua răspundere cu care s-au limba română. Spre binele lor.
sălbăticie se petrece în centrul convorbirile de la Praga din unitar şi cu o singură limbă. încărcat prin abuzurile săvârşite Măcar pentru faptul că Ţinutul
Europei noastre civilizate”. 1918: „Pretindeţi a vorbi în nume Publicaţia germană din Si secole de-a rândul” (M. H. Bie- aşa-zis secuiesc nu este o insulă
Italienii, cândva şi ei oropsiţi le Ungariei, dar dumneavoastră biu, „Siebenburgisch Deutchaes dermann, Insbrukc, 1887). în Pacific, abia descoperită.
ai soartei şi „iubitori de austri nu reprezentaţi decât naţia ma Tageblatt”, la 1891, cu ironie Nota Bene!: Acest serial va S.O.S.: Rămân îndatorat auto
eci", prin omul politic Giosue Car- ghiară. Cunosc istoria voastră şi pamfletară, descria atmosfera continua cu consem nări de rilor cărţilor: Transilvania, pă
ducci, transmit un mesaj con ştiu că i-aţi oprimat întotdeauna din Ungaria, devenită căpuşă pe după Primul Război Mondial. El mânt românesc, Transilvania (in
damnaţilor din procesul Memo pe cei care nu erau de un neam Austria: „Maghiarizaţi-vă!”. Iată se vrea doar un „rem em ber” vincibile argumentum), Pietrele
randum ului: „R om ânilor de cu voi. în acest ceas istoric, îi cuvântul care răsună ca din absolut necesar, pentru ca să nu dacilor vorbesc, Suferinţele din
dincoace şi de dincolo de Car- aveţi împotriva voastră pe cehi, trom petă, revărsându-se din uităm trecutul, jertfele înainta Ardeal etc. Gligor HAŞA
M VIDTORLŞUIAGA oraşului, dar mai ales a Câmpului lui I
Horia, din spatele cetăţii. Petrecându-şi | BISERICA VECHE DIN BÂRSĂU
H U N ED O R EN II LA vremea în cântece, glume şi poveşti, |
M A R E A UNIRE lumea se încălzea la focurile aprinse în j
aer liber şi toţi aşteptau cu sfinţenie ziua j Biserica veche din satul cipală îar in rasant se
- urmare din nr. 904 - cea mare, care a venit cu o dimineaţă i Bârsău, com Hărău, cu găsea o mică absintă,
La Simeria se adaugă alte vagoane, însorită şi frumoasă. S-a pornit atunci hramul „Sf. Nicolae este semicirculară în inte
fiindcă gara era o mare de lume ce venea uriaşa mulţime să se adune pe Câmpul una ^ 'n bisericile foarte rior, iar în exterior era
mereu de pe valea Streiului şi a Cernei, lui Horia şi valurile curgeau întruna, cu vechi din judeţul nostru, îmbrăcată într-un poli
din Ţara Haţegului şi din Valea Jiului, drapele tricolore şi cântece naţionale. Din păcate nu se poate gon, compus din patru im m *
toţi cu direcţia la Alba dulia. între aceştia Şedinţa delegaţilor s-a ţinut în Sala I stabili cu precizie când şi laturi frontale cu o
se vedea bine delegaţia social - Cazinoului Ofiţerilor din cetate, care cu I c'ne a fost întemeiată, muchie.
democrată minieră de la Petroşani, cu un toată mărimea ei abia i-a putut primi pe I Se §he doar că a fost res- Relaţiile cu Moldo
drapel roşu condusă de Iosif Ciser, un toţi delegaţii. E bine să ştim că în biroul | ţa^urată şi pictată în întâia vă par a fi atestat odi
suflet nobil şi orator mare, care s-a ataşat adunării au fost aleşi doi hunedoreni: J jum ătate a veacului al nioară şi picturile, dis
idealului românesc. Toate staţiile erau prof. Silviu Dragomir de la Sibiu, originar | XVI-lea, de către Marga- părute, odată cu ve
pline de oameni ce plecau spre Alba Iulia, din Gurasada şi muncitorul Iosif Ciser, | reta C repovici, a cărei chea clădire, după 1879.
dar mai ales Orăştie şi Şibotul iar tineretul din Petroşani. | fiică Elena a fost căsăto Pe baza copiilor fă
juca şi cânta pe peroane, însufleţind şi Când hotărârea de Unire a fost adusă i rită cu Petru cel Tânăr, cute în. acuarelă şi păstrate acestei frize, un rând de
mai puternic lumea plină de entuziasm. într-un entuziasm unanim, şi ştafetele au j Domnul Ţării Româneşti la Budapesta, e greu să sfinţi în medalioane iar în
Tabloul şi atmosfera Marii Adunări dus ştirea mulţimii, trâmbiţele au început (1558 - 1568). mai judecăm picturile din partea inferioară a pere
Naţionale, au fost m ăreţe şi im pre să cânte Deşteaptă-te Române, împreună Vechea biserică (des punct de vedere stilistic. ţilor, mai mulţi sfinţi.
sionante. O iarnă geroasă, cu ninsoare cu întreg poporul. A urmat apoi un delir j crisă de K. Torma, în anul Dar, ordonanţa iconogra Actuala biserică a fost
bogată umplea văzduhul în preziua şi de bucurie, lumea cânta, chiuia şi’juca. 1879) era durată din pia- fică pare semnificativă în reconstituită din temelii pe
noaptea istoricei zile, când soseau şi se Mulţi se îmbrăţişau, se sărutau şi unii I tra §' se compunea dintr-o calbta altarului. Ea repre locul celei vechi, după
adunau mulţimi imense, din toate părţile plângeau de m area fericire, fiindcă I clopotniţă în apus, aii- zenta pe Maica Domnului anul 1802.
transilvane, care neputându-şi toţi afla văzură sosită libertatea românilor din I pită unui'corp dreptun- tronând încadrată de în- Sfântul locaş a fost
găzduire, um pleau pieţele şi străzile Transilvania. (va urma) j ghiular, subîm părţit în geri, iar pe pereţi se ve- declarat m onum ent de
----- ----------------------------------------------- ------------ ------------------------■-------■---------------| tindă şi navă. Âvea o boltă deau: Cina cea de Taină, arhitectură.
Dialog cu doamna SOFIA I0NAŞCU, | C A R P | cilindrică pe axa prin- Buna Vestire şi deasupra Părintele PETRU
- pictoriţă din Banatul Sârbesc - PETRI LA A U t Ş T R A T IJV
- urmare din nr. 903 - Î N P L I N Ă A S C E N S I U N E M O N IT O R U L OFICIAU
- Mai ţineţi minte la câte expoziţii aţi participat şi câte - urmare din nr. 903 - • Legea nr. 265 cu privire la modificarea şi
tablouri aţi expus? Lucrăm la'o sală mai mare pe care membrii noştri s-o completarea Legii nr. 38/2003 în ceea ce
- Am expus la zeci şi zeci de expoziţii, fie în cadrul folosească la nunţi dar şi la parastase. Toate aceste lucrări se priveşte transportul în regim de taxi şi în regim
Comunităţii noastre, a românilor din Serbia, fie în alte ţări cum, realizează cu membrii Consiliului Director dar şi a unor de închiriere. Apărut în Monitorul oficial nr.
sunt: Germania, Franţa, Spania, România, Suedia. Numărul „meseriaşi” membri CARP. 527/3.08.2007.
tablourilor este imens, de fapt, eu dedic o bună bucată de timp, Acordăm împrumuturi rambursabile dar şi ajutoare • Legea nr. 258 cu privire la practica elevilor
acestei pasiuni, lucrez şi noaptea. materiale nerambursabile pentru văduvele minerilor dar şi şi studenţilor, a apărut în Monitorul Oficial nr.
- Cui îi veţi lăsa această moştenire, acest dar al picturii naive? pensionarilor cu venituri mici. 493 din 24.07. 2007.
Ni se prezintă şi comisia de cenzori: economist'CHEBA
Simţiţi că se apropie cineva dinfamiliea dvs de ceea ce faceţi? • Legea nr. 262 cu privire la înfiinţarea,
- N-aş putea să vă dau un răspuns sigur, poate să se ivească TRAIAN, ing. DUMITRESCU ROMULUS şi subinginer organizarea şi funcţionarea creşelor, a apărut
BISTRICEANU IOAN.
cineva, s-ar putea să fiu urmată de către vreun nepot. în Monitorul Oficial nr. 507 din 30.07.2007.
- Nu am avut cazuri de încălcare a disciplinei financiare
- Pe cine dintre colegii dvs puteţi să-i remarcaţi mai mult şi a modului de acordare a împrumuturilor, ne spune • Ordinul nr. 351 al ministrului agriculturii
şi mai mult? şi dezvoltării rurale pentru aprobarea modelului
preşedintele Comisiei de Cenzori, economistul CHEBA
- Am cuvinte de laudă pentru colega Stela Giura care este TRAIAN, fost economist la mină. ‘ Caietul fermierului în ceea ce priveşte evidenţa
deosebit de expresivă şi cu o bună intuiţie în tot ce pune pe Facem cunoştinţă şi cu policalificatul CARP-ului, vacilor de lapte şi a producţiilor, care trebuie
pânză. Apoi Ileana Oalge prin luminozitatea tablourilor sale, septuagenarul TIRIUNG FRANCISC care râzând ne spune: ţinut de către producătorii care vând lapte şi
Aurel Velici, Ioan Raimant, Sofia Bosica şi încă mulţi alţii. - POFTA VINE MÂNCÂND ŞI DEPRINDEREA produse lactate consumatorilor, cărora DACL
Sunt mândră şi îi aduc multe mulţumiri Domnului Lucian MESERIEI LUCRÂND! îe acordă cotă individuală de lapte, a apărut în
Magdu care se ocupă de rtoi şi de galeria de artă, de modul în incinta unităţii acesta şi-a făcut un atelier de tâmplărie Monitorul Oficial nr. 324 din 15.05. 2007.
cum pregăteşte şi concepe pliantele traducând conţinutul în care execută lucrări de tâmplărie pentru reabilitarea clădirii. • Ordinul nr. 325 al ministrului agriculturii şi
acestora în engleză şi franceză. Este electrician, tâmplar, lăcătuş. într-un cuvânt, policalificat! dezvoltării rurale pentru aprobarea Normelor cu
- V-aţi simţit bine la Deva, duceţi acasă amintiri plăcute? La mină a fost electromecanic: deservea instalaţiile care îi privire la atribuirea dreptului de pescuit în scop
- Vai de mine, cum să nu'm ă simt bine! Totul a fost ceva duceau şi-i scoteau din mină pe mineri. I-a ajutat atunci, îi comercial în bazinele piscicole naturale a apărut
deosebit şi cu toţi cei cu care am discutat, îi consider prieteni ajută şi acum şi-i mulţumeşte lui Dumnezeu că poate s-o facă. în Monitorul Oficial nr. 399 din 14.06. 2007.
• Ordinul nr. 5465 al vicepreşedintelui
şi români de-ai noştri. Ne despărţim de colegii noştri cu bucuria în suflet că
aici, la Petrila, oamenii lucrează pentru semenii lor aşa cum Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
Vă mulţumim pentru amabilitate şi vă dorim din partea fac bunii creştini. pentru aprobarea Normelor privind procedurile
Ziarului „Călăuza noastră” multe împliniri şi multă sănătate.
CARP Petrila este în plină ascensiune, ca toate simplificate de vămuire a apărut în Monitorul
Miron ŢJC CARP - urile din judeţ. Constantin GRECU Oficial nr. 377 din 4.06.2007.
C 4 X .4 UZJl W A l N I t f i — Ziarul care se respectă şi vă respectă I
