Page 1 - Calauza_2007_907
P. 1

ISSN  122-1759X                                                                   Săptăm ânal  independent  aflat  în
                               6 - 1 2   SEPTEMBRIE  2007
                                                                                                slujba  tuturor  oam enilor


                             Fondat la 1  februarie 1990 de  VALERIU BÂRGĂU          Anul XVII  *  Nr.                  •  2007  0,60  lei  •  10  pagini
      7 7 X 2 2 1 7 5 9 0 0 8

      Editorial                                       INVITAT LA                  Sârbesc, noutăţile de ultimă oră, dar şi multe   TRADIŢII LA
                                                                                  lucruri despre preocupările sale din rândul   ROMÂNII DIN
       GRANIŢA VIE A                           „CĂLĂUZA NOASTRĂ”                  plasticienilor de Artă Naivă şi a Galeriei de
                                                                                  Artă. Este normal să fie la curent  cu multe   VOIVODINA
         ROMÂNIEI                          Dl  DANIEL M AGDU, economist           lucruri  şi  evenimente  de  la noi, în primul   Ziua  de  29  august,  sărbătoarea Tăierii
                                             de profesie, reprezentantul artiştilor   rând,  datorită faptului că a fost student la   Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul,
        Pe  orice  parte  ai                                                      A.S.  şi  de  aici  a primit licenţa de  econo­  românii din Serbia, mai precis din zona Voi-
     ieşi din România dai                    plastici de Artă naivă Uzdineană, din   mist.                                vodina, s-au adunat cu mic cu mare, şi îm­
     tot peste români, aşa                  cadrul Comunităţii românilor din Serbia  -Aşadar, domnule Daniel Magdu, bine   preună cu preoţii lor să readucă în viaţa co­
     că pe drept cuvânt aceştia pot fi socotiţi   Cu  tânărul  Daniel  Magdu,  am  avut   aţi  venit la  Deva,  în oraşul de  la poalele   munităţii o veche tradiţie românească a lo­
     graniţa vie a spaţiului românesc. Suntem   prilejul  să port  discuţii  pe  parcursul  mai   Cetăţii.  Ce impresie purtaţi în suflet  după   cului, care de 61 de ani a fost interzisă. Este cea
     deci  printre  puţinele  ţări  înconjurate în   multor  ore  şi,  sincer  spun,  m-a  încântat   întâlnirea  de  la  Cercul Militar şi  după   mai mare sărbătoare a lor şi nu vor în nici
     toate părţile de neamul cuvintelor noastre.   maturitatea  şi  bogăţia  cunoştinţelor  ce  le   vizitarea Cetăţii Deva?   Miron  ŢIC   un chip s-o piardă.  Mariana PÂNDARU
     Şi  oricât  am  dori  nu  putem  rămâne   posedă privind istoria românilor din Banatul  -  continuare în pag. a 2-a -     -  continuare în pag. a 2-a -
     indiferenţi la acest aspect.
        Am  avut  noroc  să  ajung  la  fiecare
     comunitate de români trăitori dincolo de    CORUL  B IS E R IC II             VESTIRE  din  Deva  a  fost  oaspetele   ADUNARE  ECUMENICĂ
     graniţele ţării, să le văd viaţa, modul de   BUN AVESTIR E  D IN              Mănăstirii  Rohia  din judeţul  Maramureş.        LA  SIBIU
     a gândi, năzuinţele, aşteptările de la patria                                 Aşadar drum lung cu autocarul prin „loc de   La  Sibiu,  în  aceste  zile  se  desfăşoară
     mumă, nostalgiile, îngrijorările, bucuriile          DEVA                     lumină şi verdeaţă”! Şi cum timpul a permis,  Adunarea  Ecumenică  a  reprezentanţilor
     şi tristeţile.  în mare, viaţa lor zilnică se     CÂNTÂND                     devenii  au  făcut  un  popas  şi  la  Grădina  tuturor religiilor.  Un eveniment extrem de
     desfăşoară ca oricare alta, cu bune şi cu        LA  ROHIA                    Botanică din Cluj -  a doua ca mărime din  important  la  care  sunt  prezenţi  în jur  de
     rele.  Şi  totuşi,  zona în care  trăiesc  şi-a   După cum a intrat în tradiţia sa de a face   Europa -, odihnă binemeritată pentru toţi. 2500 de participanţi.  Voicu PARASCHIV
     pus o amprentă de neşters pe felul de a   pelerinaje la o mănăstire importantă, zilele                        M.P.       -  continuare în pag. a 2-a -
     gândi şi de a fi al lor.               trecute  corul  Bisericii  Ortodoxe  BUNA-   -  continuare în pag.  a 2-a -
        Cei  din  Basarabia,  au  în  suflet  o                                                                                     PROPUNERE
     dragoste vie pentru tot ceea ce e românesc;                                                                            Cimitirul  Eminescu  din  Deva,  cel  mai
     îşi poartă cu mândrie numele de român,                                                                              vechi  cimitir  al  oraşului  are  în  incinta  sa
     şi-au  făcut din  Eminescu  şi  Ştefan  cel
     Mare  idoli,  valori  sfinte  ale  neamului.                                                                        mormintele  a  mai  multor personalităţi  din
     Nevoia de identitate se simte permanent                                                                             domeniul culturii, ştiinţei şi artelor. Dar câţi
     iar dragostea de limbă este nestinsă. Nu                                                                            dintre cetăţenii acestui municipiu ştiu acest
     mai vorbim de ordinea în gospodărie şi                                                                              lucru? Credem că foarte puţini  şi dintre ei
     în casă, oricât de săraci ar fi. „Săraci dar                                                                        doar aceia care se duc să pună o floare sau
     curaţi”  spun  m ajoritatea  dintre  ei,                                                                            să  aprindă  o  lumânare  Ia  căpătâiul  celor
     dovedind  un  permanent  gust  pentru                                                                               dragi.  N-ar fi  lipsită de  interes propunerea
     frumos.  Oricâte  influenţe  s-ar  exercita                                                                         ca  la  intrarea  în  acest  cimitir  să  se  afle  o
     asupra lor,  nu  renunţă la principiile lor                                                                         placă  pe  care  să  fie  înscrise  numele
     de  bază:  limba  şi  tradiţiile.  Iar cel  mai                                                                     personalităţilor ce odihnesc aici. Acest lucru
     mare dor al lor este revenirea la România.                                                                          ar avea în  mod  sigur şi  o valoare turistică
     Ce au pierdut aceşti români-basarabeni?                                                                             deoarece ar putea deveni un indiciu pentru
     Credinţa,  în  primul  rând  credinţa,  apoi                                                                        cei  care  ajung pe  aceste meleaguri  şi care
     speranţa că odată, îşi vor vedea visul cu                                                                           doresc  să  afle  mai  multe  lucruri  despre
     ochii.                                                                                                              istoria locului. Şi nu ar fi lipsit de importanţă
        în  Transnistria,  deşi  românii  sunt                                                                           nici  pentru  cetăţenii  acestui  oraş  care  au
     comasaţi  doar în  câteva  sate,  deşi  sunt                                                                        curiozitatea  să  ştie  în  ce  spaţiu  spiritual
     supuşi  unei presiuni  foarte  mari,  ţin  cu                                                                       trăiesc.  Aceasta  ar fi motivaţia propunerii
     putere să-şi decline identitatea de români                                                                          noastre iar cei în măsură să se îngrijească
     şi  originea  să  nu  le  fie  sufocată  de                                                                         de acest lucru ar putea-o lua în considerare,
     avalanşa slavă ce „calcă totul în picioare”                                                                         în  fond  ar  fi  şi  mândria  municipiului
     pentru a demonstra că dincolo de Nistru                                                                             capitală de judeţ.       CRONICAR
     nu se poate trăi în cuvintele altei limbi.  trei  generaţii  nu  va  mai  exista  urmă  de   PICĂTURĂ  DE  VENIN  SI...
        în Ucraina,  românii  sunt bine păziţi   român decât în amintiri.              LINGURIŢA  DE  MIERfi
     de  influenţa  fraţilor  din  România,  căci   în Serbia, românii se confruntă cu mari                              PARLAMENTUL STRĂZII
     nu  se  poate  spune  altfel  de  vreme  ce   greutăţi.  Sărăcia  şi  efectele  războiului  i-a   RÂNDUL 12
     atunci când doreşti să treci graniţa cu mai   atins şi pe ei suficient de mult încât să nu-i   Am  atâtea  dovezi pentru  a  argumenta   •  Lucrătorii  sectorului  „Vizite”  din
     mult dc două-trei cărţi în limba română   mai  intereseze  nimic.  Gospodăriile  lor,   afirmaţia că suntem neam de iobagi, de robi,   cadrul Penitenciarului Bârcea Mare îşi fac
     eşti pus la taxă destul de pipărată. Şi când   bisericile  lor,  satele  lor  sunt  parcă  într-o   de moşneni, adică de slugi încât nu mă sfiesc   datoria  cu  prisosinţă,  descoperind  cu
     este vorba de instalarea unei statui a lui   degradare  continuă.  Şi  totuşi,  dorinţa  de   să  reiterez  afirmaţia  ori  de  câte  ori  am   operativitate  obiectele  interzise  pentru
     Ştefan cel Mare în Codrii Cosminului ţi   a-şi păstra identitatea există, chiar dacă din   prilejul.  Sub bici am stat vreo zece secole,   deţinuţii  ce  se  doreau  oferite  acestora  şi
     se răspunde că aceasta i-ar supăra foarte   zi în zi, numărul românilor din Serbia scade.   cu biciul doar ne mai putem lecui de proaste   ascunse în conserve, borcane etc. Numai în
     mult pe polonezi şi ca urmare nu se poate   Mulţi fug din calea sărăciei şi a degradării   năravuri. Am umblat şi eu prin lume, chiar   ultimul timp gardienii au dibuit 6 telefoane
     aproba aşa ceva.                     continue  a vieţii  sociale,  iar copii  se  nasc   şi prin cea turco-balcanică însă niciunde nu   mobile care au fost confiscate.
        în  Ungaria,  deşi  mulţi,  românii   tot mai puţini.                     am  auzit  de  privilegiatul  „rând  12”  şi  de   • Pe strada Nicolae Iorga din Orăştie, în
     răspândiţi în  patru judeţe -   sunt puţini   în Bulgaria, românii  sunt statornici,  au   valoarea lui ca semn de nobleţe. A existat   timp ce se săpa un şanţ, au fost descoperite
     care îşi mai  spun numele în româneşte,   sate  întregi  în  Cadrilater,  fosta  zonă   de când există boierimea, există de când ne   oase şi cranii de om care au fost preluate,
     nemaghiarizat şi şi mai puţini tinerii care   românească.  Te  înţelegi  bine  cu  ei,  sunt   ştim ca neam obedient şi slugarnic, e nărav   în vederea  stabilirii  provenienţei,  de către
     doresc să vorbească în limba strămoşilor   mândri că sunt români, îşi păstrează limba   prost  pe  care  nu  l-au  putut  stârpi  nici   medicii legişti.
     lor, pe principiu că nu au nevoie decât să   şi  tradiţiile,  au  nostalgia  a  ceea  ce  a  fost   reformele lui Cuza, nici cele comuniste; pe   • Prezent la Deva, secretarul general al
     ştie limba ţării în care trăiesc şi limbile   odată, când Balcicul era al României...  atunci  boierul  avea rezervat  „rântul  12",   PSD,  Titus  Corlăţeanu,  a dat  asigurări  că
     occidentale,  căci  spre într-acolo  doresc   Şi aşa am încheiat cercul, graniţa vie a   apoi,  tovarăşul,  iar  acum  ciocoii  noi:   indiferent cine va fi la guvernare, pensiile
     să  se  îndrepte.  De  fapt  procesul  de   românilor, trecând pe la fiecare şi urmărin-   preşedinţi, primari, consilieri, îmbogăţiţi cu   vor fi majorate de la  1.01.2008.
     maghiarizare  a  românilor  din  Ungaria   du-le viaţa. Căci omul tot sub vremi rămâne!  jaful şi hansâna.   Gligor HAŞA                     Ioan VLAD
     este atât de puternic încât în două, maxim    Mariana PÂNDARU BÂRGĂU               -  continuare în pag. a 2-a -         -  continuare în pag. a 2-a -
   1   2   3   4   5   6