Page 1 - Calauza_2007_908
P. 1
V
”” 122 7B“ 1 3 -1 9 SEPTEMBRIE 2007 Săptăm ânal independent a fla t în
slujba tuturor oam enilor
Fondat la 1 februarie 1990 de VALERIU BÂRGĂU Anul XVII • Nr. • 2007 0,60 lei *1 0 pagini
9 771221 7 5 9 0 0 8
L A Ţ E B E A pentru păstrarea
Editorial INVITAT LA identităţii noastre în
AVRAM IANCU - „CĂLĂUZA NOASTRĂ” acest spaţiu. în acest
PREA MODEL DE DĂRUIRE mod am ajuns la un
La Ţebea, românii s-au întâlnit şi anul ION MAGDA, proiect al refacerii
MULTĂ acesta pentru a-şi comemora eroul: Avram vicepreşedintele comunităţii românilor s p i r i t u a l i t ă ţ i i
Iancu, 135 de ani de la trecerea sa în nefiinţă. noastre, începând
NEIUBIRE Parlam entari, miniştri, politicieni, din Serbia, unicul parlamentar român în cu sărbătoarea din
personalităţi ale culturii româneşti, Parlamentul Serbiei 29 august de la
împreună cu români din toate colţurile ţării, - Dle Ion Magda, pentru că sunteţi Seleuş. în urmă cu
Dinspre politică toate cele doi ani, împreună
au adus eroului nostru, omagiu de reprezentantul comunităţii românilor din
bune. Spiritele s-au mai liniştit recunoştinţă pentru m oralitatea, Serbia, vorbiţi-ne despre această cu preşedintele co
(desigur doar pentru scurt timp, că înţelepciunea şi dăruirea lui faţă de idealurile organizaţie. munităţii române
aşa ne e obiceiul), moţiunea PSD supreme ale neamului românesc. Pe - Ea nu este o organizaţie politică, dar din Serbia, domnul Ion Cişmaş am hotărât
devine pe zi ce trece o chestiune tot mormântul acestui tribun s-au aşezat zeci cuprinde circa 13000 de membri cu carnet să refacem această tradiţie, şi am început cu
mai abstractă, pornindu-se de la de coroane din flori în timp ce fanfara îi şi în general, aproape toţi românii din acest amenajarea locului şi a Izvorului Tămăduirii
însăşi iniţiatorul ei, care între timp şi- prezenta onorul. teritoriu fac parte din această organizaţie. pentru că el a fost dărâmat.
Mariana PÂNDARU
a dat seama că l-a luat gura pe dinainte Constantin GRECU Avem filiale peste tot unde sunt români în - continuare în pag. a 2-a -
şi a spus prostii, ceea ce l-ar putea - continuare în pag. a 2-a - Serbia şi nu facem altceva decât să luptăm
costa însăşi şefia partidului,
preşedintele s-a retras pe malul mării PARLAM ENTUL STRĂZII turişti din mai mult de 10 judeţe ale ţării au M ARŞUL LUI IANCU
(la Neptun) să-şi vadă de sănătate, fost oaspeţi în această parte a anului ai
„Hotelului Ceres” din Geoagiu Băi, dintre
UDMR-ul mai are din când în când • în vederea creşterii calităţii vieţii Astăzi cu bucurie, românilor veniţi
idei care ne ţin în stăm de veghe, dar persoanelor vârstnice dependente. Consiliul care aproape 4 500 au beneficiat şi de Pe Iancu în câmpie voios să-l însoţiţi
per ansam blu nu ne mai tulbură local Hunedoara â aprobat din bugetul tratament balnear. Spălaţi armele voastre, degrabă s-alergăm
Ca noutate de ultimă oră, am notat aici,
„zgomotul armelor” cum se spune. municipiului peste 20 000 Ron, drept posibilitatea efectuării masajului limfatic.
Am asistat însă în ultim a cofinanţare pentru un proiect de dezvoltare Ioan VLAD Din locurile noastre pe duşmani s-alungăm.
săptăm ână la întoarcerea acasă a a serviciilor de îngrijire la domiciliu. - continuare în pag. a 2-a -
unui erou post mortem, a unui militar • Am aflat telefonic că peste 5000 de R: Iancule mare, bravule tare
român ucis pentru o cauză cu care Cu noi să fii.
noi nu avem nimic comun, aşa că Tu însoţeşte şi însufleţeşte
jertfa lui trezeşte în egală măsură şi Pe ai tăi fii.
păreri de rău dar şi nedumerire...
Dar ceea ce iese zilnic la suprafaţă, Optzeci de oi despoaie şi pe frigări le pun
ca o pecingine, este neiubirea dintre De fluier de cimpoaie, pădurile răsun
oameni. Faptele şi gesturile noastre Românii se aşază pe lâng-un mare foc
în acest sens, vorbesc de la sine. Ba Şi Iancu ospătează cu dânşii la un loc.
ne schingiuim copiii, ba ne oropsim R1
părinţii, ba ne duşmănim fraţii, ba nu
ne mai suportăm unul pe altul şi ne
Sunt gata stau cu toţii să se coboare-n vă;
ucidem, ba ne construim fericirea pe
Să izgonească hoţii, şi-ai neamului călăi.
necazul altora, ba suntem sub robia
Iancu merge-nainte pe-un cal cu ager curs
banului, ba ne roade invidia, ba ne
Şi peste îmbrăcăminte purta piele de urs.
lăsăm în vria sorţii etc etc. Neiubirea
stă ca o neghină în vasul cu grâu,
R2: Cine-a sta în cale, Iancului mare
înmulţindu-se pe zi ce trece. De unde
Şi brav român.
şi de ce? te întrebi adeseori. Pentru
Fulger şi trăsnet peste al lui creştet
ce şi cum? te întrebi alteori. Poate că
ne-am pierdut legătura cu fiinţa De la român.
noastră profundă, poate că zgomotul
din afară ne-a tulburat şi sufletul, Iată-i voioşi porniră românii cei voinici
poate că pur şi simplu dintr-un destin Ca lanţul se înşiră pe-al munţilor poteci
fatidic ne construim viaţa pe surogate Nevestele cu jale privindu-i lăcrimând
ieftine şi înşelătoare. Un lucru însă e GHICI GHICITOAREA NOASTRĂ! DIN RODUL ACESTEI TOAMNE, îi urmăreau îri vale, cum se duceau cântând.
clar: trăim cu prea multă neiubire în ROŞII CU TOTUL CIUDATE, CÂNTĂRIND ÎMPREUNĂ PESTE 1,5 KG. R2
noi, şi im plozia acesteia va fi
dezastruoasă pentru fiinţele vre CORESPONDENŢĂ DIN ITALIA
tehnică (ingineri, economişti, universitari)
melnice ce suntem. PICĂTURA DE VENIN SI... S C U R T E Ş T IR I
Mariana PÂNDARU-BÂRGĂU LINGURIŢA DE MIERfi pe când Deva s-a ales cu una snoabă, de
scârţa-scârţa pe hârtie şi de pensionari. Tot • SAN MARINO. Zilele trecute în Re
aşa cum drept e că în fruntea celor două
DOUĂ MUNICIPII, DOI PRIMARI publica San Marino s-a sărbătorit, cu mare
r CITIŢI ~i Deva şi Hunedoara, două municipii oraşe au fost oameni de vers şi revers sau importanţă, cei 1707 ani de la fondarea
| ÎN ACEST NUMĂR: | vecine, cam cu acelaşi număr de locuitori, de coroană - pajură. statului în anul 301. în anul 1600 a apărut
Pe când la Deva primăreau inşi cu atâtea
| • Banatul sârbesc la ceas | aflate istoriceşte sub tutela Corvinilor şi clase câte are trenul: Colceru, Circo, Matei şi constituţia acestui stat, constituţie care este
valabilă şi astăzi. La aniversare, au participat
I de sărbătoare - pag. 3 I prezentate lumii prin două simboluri: şi alţii ca ei, destinele Hunedoarei,erau în
Cetatea şi Cstelul. Cam atât la capitolul sanmarinezi plecaţi peste hotare, precum şi
i • Cuvântul episcopului Daniel la i mâna unor intelectuali precum Neculai reprezentanţi ai corpurrilor diplomatice şi
I întâlnirea de la Seleuş - pag. 2 . asemănări. Foarte multe deosebiri. Unele Chirica, Răceanu, Brancoveanu, Gheorghe
chiar frapante, cum ar fi atitudinea ai căpităniilor din zonă, regenţi.
• Suplimentul naturist — Fructele Pogea. Constantin AOANEIRAHOVEAN,
' pădurii: măceşele, păducelele, ' oamenilor şi a celor care conduc, faţă de Gligor HAŞA Rimin:
cultură. E drept că vreo patru decenii
I porumbelele, murele, afinele — pag. 7 I - continuare în pag. a 2-a - - continuare în pag. a 2-a -
l------------------------------------------------------------------- - J Hunedoara şi-a format o intelectualitate
