Page 3 - Calauza_2007_909
P. 3

Călăuza noastră nr. 909                                                                                                                        Pag. 3


                                                                                                                          în lumea de  mireni de unde am  venit,  şi
                                                                                                                          moara  timpului  ne  va  lua  în  primire  cu
      ROHIA  ■  Athosul credinţei  noastre                                                                                aceeaşi lăcomie.

                                                                                                                               MONAHUL NICOLAE
                                                                                                                             N icolae  Steinhardt,  scriitorul  şi
      tP
                                                                                                                          gânditorul  evreu  trecut  de  bunăvoie  la
             M ănăstirea  Rohia  se  află  sub  oblăduirea  canonică  a  Episcopiei
                                                                                                                          ortodoxism,  şi-a trăit viaţa ca o cometă,
        Maramureşului şi Sătmarului, Ea este situată în „Ţara Lăpuşului”, în partea de                                    delumina căreia au fost atraşi o mulţime
        sud a judeţului Maramureş, la circa 50 km de Baia Mare şi-43 km de oraşul Dej.                                    de  oameni.  Deşi  nu  s-a  dorit  decât  un
             Mănăstirea „Sfânta Ana -  Rohia” a luat fiinţă în anul 1923, ctitorul ei fiind                               simplu monah, la Rohia era considerat un
                                                                                                                          sfânt.  Fiind  arestat în  1959  pe motiv  că
       preotul NICOLAE GHERMAN, din satul de la poalele „Dealului viei”. El a zidit
                                                                                                                          făcea  parte  din  grupul  intelecualilor
       mănăstirea în  memoria fiicei  sale ANA  (cea mai mică dintre cei zece copii  ai
                                                                                                                          mistico-legionari, în frunte cu Constantin
        săi), răpusă de o boală grea, la vârsta de numai  10 ani. Această fetiţă, care cânta                             .Noica, Nicolae Steinhardt ia hotărârea de
       în corul bisericii, i s-a arătat apoi tatălui de mai multe ori în vis, spunându-i să                               a se boteza  în religia orotodoxă. Aceasta
       construiască în „Dealul viei” — locul unde se află .astăzi mănăstirea -  o „casă a|                                se  întâm pla  la  15  m artie  1960,  la
                                                                                                                          închisoarea de la Jilava,
       Maicii Domnului”. După multe şi mari sacrificii, ajutat de sutele de credincioşi,
                                                                                                                             Până  în  1964,  când  este  eliberat
       preotul Gherman a reuşit să zidească o bisericuţă pe pinten de munte cu hramul
                                                                                                                          cunoaşte  privaţiuni  grele  în  închisorile
       „Adormirea Maicii Domnului” şi o căsuţă monahală. în anul 1926, în prezenţa a I                                    comuniste de la Jilava,  Gherla,  Aiud  iar
       numeroşi  credincioşi  ortodocşi,  episcopul  Nicolae  Ivan  al  Clujului,  a  tâmosit                             după  eliberare  îşi  desăvârşeşte  taina
       acest locaş şi astfel a luat fiinţă prima mănăstire ortodoxă de monahi, de pe teritoiul                            botezului  prin  mirungere  şi  primirea
                                                                                                                          împărtăşaniei.  în 1967 tatăl său moare iar
       Ardealului alipit. Mulţi ani aşezarea a rămas neschimbată. Abia de pe la 1960 şi
                                                                                                                          el începe să-şi caute o mănăstire unde să
       mai  ales  1970,  după  introducerea  curentului  electric,  s-a  amenajat  drumul  de
                                                                                                                          se  retragă  pentru  tot  restul  vieţii.  La
       acces şi aşezarea a început să se dezvolte, construidu-se pe rând mai multe clădiri, fiecare cu rostul şi menirea ei.   îndemnul lui Constantin Noica, se duce şi
       Dar, după 1990, viaţa mănăstirii cunoaşte o nouă etapă. Aici sălăşluiesc peste 25 de călugări, sub oblăduirea stareţului   stă în vara lui  19781a Rohia. Ia hotărârea
       Iustin Hodea Sigheteanu.                                                                                           să se stabilească definitiv aici şi pe 16 au­
                                                                                                                          gust  1980  este  tuns  în  monahism.  La
             în anul  1996 prima biserică se desface cu evlavie de către monahi iar în locul ei se construieşte o nouă şi
                                                                                                                         . mănăstire pune ordine în cele peste 23 000
       monumentală biserică, sub formă de cruce, cu pridvor brâncovenesc. Ceea ce este de subliniat însă este faptul că
                                                                                                                          d‘e  cărţi  şi  în  paralel  îşi  intensifică
       biserica are un paraclis catacombă la subsol,  care adăposteşte Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni,  din   activitatea scriitoricească.
       secolul al XlX-lea şi catapeteasma vechii biserici construite de preotul Nicolae Gherasim.                            Fiind  suferind  de  o  veche  anghină
                                                                                                                          pectorală, monahulîşi găseşte sfârşitul pe
                                                  n-am fi putut visa niciodată.    tăcere  la  rugăciunile  colective.  Corul   data de 30 martie  1989.
                                                    Când  ai  parte  să  fii  găzduit  o   devean  aduce  un  plus  de  frum useţe   Aceasta este pe scurt viaţa monahului
                                                  noapte la Rohia,  aşa cum am avut   momentului  de  rugăciune,  aşa  că  toată   Nicolae. Stăm în chilia lui şi nu îndrăznim
                                                  noi, îţi dai seama că nimic altceva   asistenţa  vibrează  şi  participă  cu  toată   să  tulburăm  liniştea.  Privim  şi  ne  este
                                                  nu  mai  contează,  şi  mai  ales  când   fiinţa. în preajma prânzului, când liturghia   suficient. Un interior auster, un pat cât un
                                                 patul de odihnă ţi se află tocmai sub   se încheie, corul nostru este felicitat şi li   prichici,  fotografiile  părinţilor,  câteva
                                                 altarul de vară, emoţiile aproape că   se aduc mulţumiri tuturor membrilor lui.   portrete ale scriitorului de-a lungul anilor,
                                                 îţi  paralizează  trupul  iar în  suflet,   Apoi, toaca şi clopotele vestesc sfârşitul   câteva  cărţi,  biroul  aşezat  lângă  geam,
                                                 creşte  o  fericire  fără  margini:  îţi   slujbei.  Vibrează parcă toată pădurea de   pentru ca monahul să lucreze cât mai mult
                                                 m ulţum esc  Doam ne,  că  m i-ai   fagi şi stejari seculari din preajmă.   la lumina zilei... Undeva, pe o policioară
                                                 rânduit  asemenea  bucurie,  mi-ai   CHILÎA DIN CASA POETULUI            fotografia unei tinere şi frumoase femei...
                                                 dăruit  asemenea  clipe,  ai  făcut   Astfel s-a încheiat prima etapă a zilei,   iubirea vieţii lui Nicolae Steinhardt.  Am
                                                 posibilă prezenţa mea aici, unde îmi   dar nu şi ziua. Ea continuă cu un moment   sentimentul că ne aflăm într-un sanctuar
                                            doream  de  atâta  timp  să  ajung!  în  rest,   mult dorit de noi toţi: vizitarea bibliotecii,   şi nimic nu trebuie tulburat. Doar lacome,
         SOSIREA LA  VREMEA SERII           nimic  nu  mai  conta  pentru  noi.  Timpul   a paraclisului, a muzeului mănăstirii şi mai   aparatele de fotografiat,  vor să prindă în
         Rohia,  nume  de  m iere,  nume  de   avea acum alt înţeles, lumea zgomotoasă   ales vizitarea chiliei Monahului  Nicolae   memoria  lor  cât  mai  multe  imagini  din
      lum ină  în  Ţara  Lăpuşului,  din    din  care  venisem  nu  ne  mai  ajungea,   Steihardt, colţul maramureşan, casa albă,   spaţiul acesta. Descopăr în apropierea uşii,
      M aram ureşul  fabulos,  atrage  zilnic   cuvintele  ni  se  împuţinaseră,  gândurile   casa de stejar, livada cu meri şi nuci, Casa   sub o sticlă de geam, textul scris de monah
      mulţime de credincioşi, căci ea, e Meteora   începuseră  a  se  limpezi,  sufletul  a ni  se   Poetului... Nu ştim cum să luăm mai mult   cu  şase  zile înaintea morţii.  Stau în faţa
      noastră,  biserică  făcută  pe  aer,  într-un   uşura.  Noapte  bună  tuturor!  Mulţumesc   în sufletul nostru din această dulce povară   lui  ca la  o  rugăciune.  Cu  mare  greu  ne
      pinten  de  munte,  absolut  unică prin  tot   Doamne pentru bunătatea Ta!  Aştept cu   a  ceea  ce  ni  se  oferă  spre  cunoaştere.   putem desprinde de chilia sfântului de la
      cfeea  ce  este  ea.  M are  păcat  pentru   nerăbdare a doua zi pentru că se anunţă o   Ghidul nostru este un student la teologie   Rohia,  dar  marşul  nostru  prin  spaţiul
      românul care nu ajunge să vadă măcar o            zi cu totul specială.      care aflându-se în vacanţă,  a venit,  după   Rohia, trebuie să continue...
      dată acest loc,  să-i respire*»                    DUMINICĂ SPECIALĂ         cum  spune  -   să  ajute  la  treburile                 Pagină realizată de
      aerul,  să-şi  od ih n eascăjlj                      A  doua  zi  e  Sfânta   m ănăstireşti,  că  aşa  e  rânduiala.                 Mariana PÂNDARU
      sufletul  şi  să-şi  deschidăr "                  D um inică.  Ne  sculăm    Facem tot posibilul să ajungem şi la
      inima  spre  cer  când  bat                       devreme,  căci  la  ora  şapte   mormântul  lui  Nicolae  Steinhardt,
      clopotele  de  reverberează                       începe  utrenia  la  altarul  de   aflat în  micul  cimitir  al  mănăstirii,
      întreaga pădure.       \                          vară. Călugării îmbrăcaţi în   undeva într-o poieniţă apropiată. Un
         împovărată  de  aceste                         haine  de  sărbătoare  îşi   mormânt  simplu,  chiar  auster,  fără
      gânduri am ajuns în fapt de                       pregătesc  în  amănunţime   flori şi alte împodobiri. Doar câteva
      seară, la vremea vecerniei,                       programul. Noi, luăm loc pe   lumânări,  stinse  acum,  semn  că pe
      şi  după  un  drum   ca  o b-'                    băncile  din  faţa  altarului.   aici,  trec  destui  adm iratori  ai
      Golgotă,  până  în  vârful l*~:                   Vom  fi  m artorii  unui   gânditorului.     •
      muntelui, la Mănăstirea atât                      eveniment  special:  Corul   PRÂNZ CU CIORBĂ DE FASOLE
      de  frumoasă  cum  nici  nu                       bisericii  Buna  Vestire  din   îŞi nu se poate să plecăm din acest
      gândeam   şă  întâlnesc                           Deva  va  da  răspunsurile  la   Rai pe pământ fără a ni se oferi şi un
      vreodată  -   Rohia.  De                          liturghia  de  duminică,  va   prânz  cu  ciorbă  de  fasole  uscată,
      undeva din adâncuri parcă se auzea slujba   cânta cu  măiestria-i  recunoscută deja,  şi   ceapă, pâine şi apă. O minunăţie de
      de seară săvârşită de călugări şi încercam   sub atenta îndrumare a dirijorilor Gelu şi   ciorbă,  gustoasă cum rar întâlneşti.
      să înţeleg de unde vine ea. Aveam să aflu   Mariana  Onţanu.  Din  vale,  pâlcuri  de   Iar pentru noi, care am colindat atât
      puţin  mai  târziu  că  ea  venea  dintr-o   oameni  urcă  la  m ănăstire.  Vin  cu   e şi mai bună pentru că e caldă.
      bisericuţă aflată la subsolul celei mari, o
                                            daruri,  vin  cu  flori,  şi  mai  ales  vin  cu   Ne-a mai rămas doar puţin timp,
      bisericuţă săpată în stâncă şi parcă totuşi
                                            dragoste de Dumnezeu să fie părtaşi la o   să  aruncăm  o  ultimă  privire  peste
      sprijinindu-se pe aer. Acolo am stat şi noi   zi specială. Preotul nostru, Mircea Farca,   toată întinderea şi peste locul acesta
      în tăcerea nopţii să ne aflăm împăcarea şi   se  alătură  celor  ce  oficiază  liturghia  şi   fără  pereche,  apoi  începem   să
      liniştea  până  aproape  de  miezul  nopţii   începe  unul  dintre  cele  mai  aşteptate   coborâm pe serpentine periculoase şi
      când  ne-au  copleşit  cu  totul  emoţiile
                                            morUente.  C redincioşii  se  aşază  în   imprevizibile,  aşa cum este şi viaţa
      rugăciunilor de noapte, spuse cu atâta har
                                            amfiteatrul  curţii  înguste  şi  participă în  noastră.  în curând ne vom întoarce
      de călugări . Era darul dumnezeiesc la care
                                 TVO aIS T R s \  —  M icim i  acire  s e   r e s p e c tă   ş i  x>ă  r e s p e c tă !
   1   2   3   4   5   6   7   8