Page 4 - Calauza_2007_913
P. 4
Pag. 4 Călăuza noastră nr. 913
evenimente istorice, scrie într-o revistă bucuria m aghiarilor că scapă din automobilul consulului diplomatic de la
m pariziană Jules Cambon, cunoscut di infernalul paradis al sovietelor era mai Oradea a trecut noaptea graniţa, încărcat
MAGHIARIZAREA plomat francez, în decembrie 1927, iară vie ca-orice alt sentiment”. cu evrei evadaţi din ghetouri. Asta, în
- urmare din nr . 912 - noi rezumăm: Cu preţul celor mai grele Cu o em oţionantă căldură scrie vreme ce Ministerul de justiţie maghiar,
în cartea mai puţin cunoscută, din sacrificii, România a îndeplinit în sud Comeliu I. Codarcea despre necesitatea stipula că pentru „apărarea neamului
apropierii dintre cele două ţări cărora nostru (maghiar) trebuie să folosim toate
nefericire, apărută la Bucureşti în 1935 tradiţionala sa misiune care, la nord a soarta le-a fost să trăiască împreună.
sub semnătura lui D. Stăniloaie cu titlul fost întotdeauna a Poloniei; odinioară, „Budapesta vrea cu tot dinadinsul să mijloacele; chiar cu rezonanţă străină să
„O rtodoxie şi rom ânism ”, autorul stavilă împotriva tătarilor, iar în zilele păstreze viu diferendul romano-maghiar nu strice stabilitatea num erică a
definea firea tolerantă care defineşte noastre, a ameninţării bolşevice de la soluţionat prin tratatele de pace, populaţiei maghiare” (februarie 1942). .
genomul poporului român. „Un român porţile Vienei, eliberând Ungaria de o alimentând ostilităţile pe diferite căi. Ce m ărturie poate fi mai
înţelege şi iubeşte oamenii de alt neam dominaţie abjectă. Românii, pregătiţi de Astăzi ea se dezlănţuie prin presă, prin impresionantă despre toleranţa şi mila
nu printr-o depăşire a realităţii sale de retragere, au fost rugaţi să-şi menţină propagandă sau pe arena forurilor unui neam decât „Memoriul unui grup
român,... ci rămânând român. Un român ocupaţia, care proteja ţara de ruşii internaţionale (atunci, ca acum, zicem de români ardeleni” din 1942: „Oricum
când simte mila faţă de un ungur, în milă bolşevici. „Probabil că maghiarii au uitat noi), mâine, Dumnezeu ştie cum! Un ar fi concepţia noastră despre evrei,
e tot român».. c:u cât e mai puternică binele făcut de rom âni U ngariei în lucru e cert: Ungaria vrea duşmănie, nu suntem creştini şi oameni, şi noi, care
mila. 1919...”. pace. Prietenia cu noi este respinsă cu am suferit atâta sub dominaţia ungară şi
Sentimentul de frăţie umană care Afirmaţiile sunt întărite la Paris şi de care ştim cât suferă astăzi ai noştri sub
simte că-1 leagă de un ungur, e un sen revista „Confesiuni diplomatice”: „Deşi mânie căci, dacă ar prinde rădăcini, aceeaşi dominaţie, ne cutremurăm la
propaganda iredentistă ar eşua”. (Front
timent colorat româneşte, nu e naţional”. se simţeau umiliţi că tocmai românii au antirevizionist, Cluj 1933). .gândul că cetăţenii unui stat ar putea,
în acelaşi ton, dar cu referiri la fost cei care i-au eliberat de bolşevici, fără nici o vină, să fie despuiaţi de tot
în cunoscuta carte „Teroarea
hortysto-fascistă...” Catona Bela afirma avutul lor şi alungaţi din ţara în care
DIN ISTORIA Iaşi se înfiinţează loja Steaua României că „cel mai nriult s-a străduit pentru s-au născut şi în care zac de secole
FRANCMASONERIE! sub influenţa aceluiaşi Mare Orient al salvarea evreilor din Ungaria, misiunea osem intele părinţilor, bunicilor şi
Franţei. Din această lojă făcea parte străbunicilor lor”. (va urma)
- urmare din nr. 912 - rom ână de la B udapesta, care le-a
majoritatea membrilor cercului literar Gligor HAŞA
M asonii s-au im plicat mult şi în eliberat paşapoarte româneşti. Nu o dată
Junimea.
istoria contemporană a României. Se
La 2 m artie 1879 se înfiinţează PETRU GRO/A decursul anilor de
poate aminti aici rolul important pe care
Marele Orient al României format din război îşi însuşiseră şi
l-au avut în aducerea la 1868 a unui DELEGAT LA MAREA
domn străin în persoana lui Carol de 6 loje. Din el au făcut parte cea mai UNIRE puţinul ajutor acordat
Hohenzollern-Sigmaringen, pe tronul mare parte a oamenilor politici români văduvelor, orfanilor şi
ţării noastre. în acest sens masonii din secolele XVIII şi XIX. Practic, - urmare din nr. 912 - invalizilor de război,
români au fost sprijiniţi de masonii întreaga elită intelectuală şi socială S-a văzut limpede, încă din primele constând în zahăr, sau
francezi. Apoi Carol a devenit primul românească în frunte cu Regele Carol clipe ale declanşării acestei revoluţii, pâine, sau petrol; ba
că ea avea un caracter social „Jos îşi însuşiseră chiar şi
şi cel mai destoinic rege al României I, a făcut parte din masonerie.
dom nii!” . A ceasta e ra lozinca ce pensiile acestora, realizând averi
pentru că datorită lui s-a trecut direct Dar istoria masoneriei româneşti nu
flu tu ra de-a lu n g u l şi de-a latu l fabuloase pe spinarea celor în
de !a un stat de tip feudal (până la se opreşte aici. A stfel, în 1880 se
Ardealului - înspăimântând pe aceşti suferinţă. Avocaţii şi bancherii de la
Constituţia din 1866) la unul stăpân pe înfiinţează M area Lojă N aţională
„domni”, care se închideau în casele oraşe nu-şi mai părăsiseră domiciliile,
destinele sale, ctf concepţii liberale. Rom ână de Rit Scoţian Antic şi
Deviza O rdinului M asonic este: Acceptat iar în 1881 Supremul consiliu lor sau prin conacurile lor, clănţănind baricadându-se în case; multe conace
„Libertate, Egalitate, Fraternitate”, de grad 33, ce coordona activitatea a din dinţi în faţa gloatelor conduse de fuseseră devastate sau arse până la
deviză ce a fost pentru prim a dată 16 loje. Apoi, în 1883 se adoptă Marea către soldaţii ce părăsiseră focul. temelii în timpul acestei revoluţii.
rostită în timpul Revoluţiei Franceze, Pornirea contra „dom nilor” era De reţinut, aşadar, că poporul ro
Constituţie revăzută la Congresul Uni foarte mare, iar soldaţii considerau num ( din Ardeal păşea şi el hotărât pe
deviză preluată definiv ca un simbol
versal al Mosoneriei care a avut loc la drept „domni" şi pe ofiţeri, alungându-i drumul revoluţiei, alături de poporul f}
permanent al statului francez. Lojele
maso nice româneşti au aparţinut până Lausanne. De reţinut este faptul că din până la unul. „Jos rozeta!”, răcneau muncitor maghiar, şi nu se făcea nici
1881 şi până în zilele noastre Marea soldaţii ori de câte ori descopereau o deosebire între „domnii” români şi
în anul 1856 de ritul Scoţian Antic şi
Lojă N aţională a avut o activitate vreun ofiţer, repezindu-se la el să-i cei maghiari, sau de altă naţionalitate.
Acceptat apoi la 24 octombrie 1856,
la Bucureşti, se fondează loja Steaua permanentă chiar dacă uneori au mai rupă galoanele şi rozetele. Ba încercau Acesta era purul adevăr în jurul
D unăreană sub directa influenţă a intervenit unele scindări, (va urma) ei să rupă şi vipuştile roşii, late, de la declanşării revoluţiei din Ardeal în
Marelui Orient al Franţei. în 1866 la Adrian PÂRVU pantalonii de pe ei - am întâlnit eu toamna anului 1918. Dar nu este mai
însum i un general care fugea puţin adevărat că Partidul Naţional
înspăimântat într-un astfel de costum Român, cu osatură „domnească”, după
rupe o aţă de cîlţi atinsă de foc aşa că sumar şi ridicol. Aceşti soldaţi în plină prima spaimă a „domnilor” săi, având
C H I P U R I D E
tăria lui a rămas o taină (Jd. 16,8 8-9). revoltă constituiau mai peste tot locul oarecare vechime în activitatea lui
F E M E I Î N B I B L I E Atupci Dalila a zis către Samson: „ sfa tu ri m ilita re ” , alegându-şi politică, şi deci, cu antene înfipte pe
D A L IL A „Iată că m-ai m inţit şi mi-ai spus comandanţii tot din rândurile lor. Şi meleagurile Ardealului şi Banatului,
- urmare din nr. 912 - minciuni; acum însă să-mi spui: cu ce m ulţi preoţi din aceia care nu-şi şi-a revenit după oarecare timp din
DALILA: O filisteancă din Valea poţi fi legat? Samson i-a zis: „Dacă mă îndrăgiseră suficient reverenda, buim ăceală, m obilizându-şi toate
Sorecului de şes care va deveni iubita vor lega strâns cu funii noi, cu care îndepărtându-se de misiunea lor, au forţele pentru a canaliza această pornire
lui Samson, unul din judecătorii lui nimeni şi nimic n-a mai fost legat, fost alungaţi de prin sate. Iar preotul revoluţionară a poporului spre
Israel (Jd, 16,4). atunci voi deveni slab şi voi fi ca unul care m-a cununat, din comuna Bâiţa, obiectivul naţional, făcând eforturi
| Este binevenită rivalitatea dintre din oamenii obişnuiţi”. Atunci Dalila şi-a părăsit satul noaptea, într-un car excepţionale pentru a transform a
filisteni şi poporul biblic. Acum mai a luat nişte funii noi şi l-a legat cu ele; cu boi, acoperit cu o claie de fân, momentul social într-unul naţional.
marii filistenilor ştiind că Dalila este o cei puşi de ea să stea la pândă au ieşit pentru a scăpa de furia credincioşilor. (va urma)
femeie iubitoare de neam, au mers la din căm ară, iar ea a zis către el: Notarii au fost şi ei alungaţi, aproape Text pus la dispoziţia publicaţiei
ea şi i-au zis: „Ispiteşte-1 şi vezi în ce „Filistenii vin asupra ta Samsoane!” fără excepţie, de prin sate, fiindcă în noastre de dl Ioachim LAZĂR
anume stă tăria lui cea mare, cum Dar el ca pe o aţă şi-a rupt funiile de
anume îl vom birui şi-l vom lega ca pe braţe (Jd. 16,10-12).
să-î umilim; iar noi îţi vom da, fiecare A zis Dalila către Samson: „Iată AU INTRAT IN M O NITO RUL O FICIAL
bărbat, câte o mie şi o sută de arginţi” că m-ai înşelat şi mi-ai spus minciuni; • Ordinul nr. 640 al cu privire la sistemul pentru aprobarea Me
(Jd. 16,5). acum însă te rog să-mi spui drept: cu ministului Transporturilor public de pensii şi alte todologiei de atestare
A zis D alila către Samson: ce anume poţi fi tu legat? Samson i-a pentru aprobarea Norme drepturi de asigurări a persoanelor cate
„Spune-mi te rog în ce anume stă tăria zis: „Dacă vei împleti cu fir de urzeală lor cu privire la pregătirea sociale, cu modificările proiectează, execută,
ta cea mare şi cu ce anume poţi fi legat (rezistent) cele şapte şuviţe ale capului şi atestarea profesională a şi completările ulterioa verifică, întreţin şi-sau
ca să fii um ilit? Iar Sam son i-a meu şi dacă le vei prinde cu un cui în conducătorilor auto ce re, aprobate prin Ordi repară sisteme şi ins
răspuns: „Dacă mă vor lega cu şapte perete, atunci eu voi fi slab ca orice efectuează transport rutier nul ministrului Muncii talaţii de apărare îm
vine crude, neuscate, atunci voi deveni om obişnuit”. Şi a fost că atunci când de mărfuri periculoase. în şi Solidarităţii Sociale potriva incendiilor,
slab şi voi fi ca unul din, oamenii el dormea, Dalila a luat cele şapte Monitor. Oficial nr. 570/ nr. 340/2001, cu modi efectuează lucrări de
obişnuiţi” (Jd. 16,6-7). Atunci mai şuviţe şi le-a împletit cu fir de urzeală 20.08.2007. ficările şi completările termoprotecţie şi ighi-,
marii filistenilor i-au adus Dalilei şapte şi le-a prins cu un cui în perete şi i-a • Ordinul nr. 680 al ulterioare. Im Monitorul fugare, de verificare,
vine crude, neuscate, iar ea a legat pe zis: „Samsoane filistenii vin asupră-ţi!” ministrului Muncii, Fami O ficial nr. 575/ întreţinere şi reparare
Sam son cu ele. Cei puşi de ea să Iar el trezindu-se din somn, a smuls liei şi Egalităţii de Şanse 22.08.2007. a autospecialelor şi-
pândească şedeau în cămară. Dalila a din perete cuiul cu împletitura. (Jd. pentru modificarea Norme • Ordinul nr. 252 al sau a altor mijloace teh
zis către el: „Filistenii vin asupra ta, 16,13-14). (va urma) lor de aplicare a preve ministrului Internelor şi nice destinate apărării
Samsoane!” El a rupt vinele cum ai preot Petru PĂTRUŢONIU derilor Legii nr. 19/2000, Reformei administrative împotriva incendiilor.
ISTOslSTItEL — Ziarul care se respectă şi v a respectă!
