Page 7 - Calauza_2007_915
P. 7

Călăuza noastră nr. 915                                                                                                                     Pag-7


                                                                                                               Suc  de  ridiche  neagră.  Se  ia  o  ridiche  neagră  de
                                                                                                            mărime potrivită,  se scobeşte şi în cavitatea obţinută se
        Suntem  în  anotimpul  când  bolile  respiratorii  se  în cazul bronşitei sau răguşelii.            pune o linguriţă de hrean ras şi două linguri de miere de
     activează mai mult decât în altă perioadă a anului, aşa că   Respiraţia  grea  şi  tuşea  se  pot  trata  cu  următorul   albine.  Sucul  astfel  obţinut  se consumă după  8-10  ore.
     este foarte important cum putem preveni sau trata aceste  preparat: se pun la fiert în 250 ml apă, trei felii de lămâie   Tratamentul se foloseşte de două ori pe zi, dimineaţa şi
     boli destul de sâcâitoare la un moment dat.         şi patru linguriţe de zahăr. După ce dă în clocot se adaugă   seara.
        Iată câteva tratamente naturiste pe care ar fi bine să le  o  linguriţă  şi jumătate  de  cimbrişor  şi  o  linguriţă de   Mierea şi toate produsele stupului sunt foarte bune ca
     cunoaştem şi să nu le ignorăm pentru că, în caz contrar,  pătlagină.  Apoi  vasul  se  retrage  de pe  foc  şi  se lasă la   întăritor  al  sistemului  imunitar  şi  deci  ca  întăritor  a!
     ne aşteaptă complicaţii mai mari.                   răcorit  timp  de  câteva  minute.  Se  strecoară  şi  se  bea   organismului împotriva bolii.
        Ceaiul de anason. Este un ceai cu efect antibacterian  fierbinte. Din acest ceai se consumă            Tot în acest anotimp, usturoiul nu trebuie să lipsească
     dar este  şi un bun expectorant.  Este indicat inai  ales în                                           din  alimentaţia  noastră  deoarece  ne  fereşte  de  multe
     cazul guturaiului, bronşitei şi faringitei. Ceaiul se prepară                                          complicaţii. De aceea zilnic ar trebui consumat cel puţin
     astfel: se toarnă 150 ml apa clocotită peste o jumătate de   Farmadstul casei                          un căţel de usturoi.
     seminţe  de  anason  proaspăt  măcinate.  Se  lasă  să  se                                                Sirop de ceapă roşie. Se curăţă o ceapă roşie mai mare,
     infuzeze  10 min. şi apoi se bea ceaiul sau se fac inhalaţii                                           se toacă mărunt, se toarnă peste ea 150 g miere şi se lasă
     de două ori pe zi.                                  zilnic câte trei căni. Efectul este imediat şi foarte bun.  câteva ore iar sucul rezultat din ceapă se consumă câte o
        Ceai de salvie. Proprietatea acestui ceai este că omoară   In caz de frisoane puternice se procedează astfel: se   linguriţă la fiecare oră.
     viruşii şi bacteriile fiind indicat în caz de faringită şi de  macină cafea boabe cât mai fin, apoi se iau patru linguriţe   Pentru durerile de gât se coc 3 mere unse cu miere de
     infecţii ale cavităţii bucale.                      şi se fierb în 250 ml apă. Se adaugă zeama de la o lămâie   albine apoi se consumă cât încă sunt călduţe.
        Infuzie din seminţe de gutuie. Peste  o linguriţă de  şi patru linguri de rom. Preparatul se bea într-o singură   Gargara cu ceai de salvie pentru durerile în gât se
     seminţe de gutuie  se toarnă o cană de apă clocotită.  Se  repriză.                                    face din oră în oră. Se opăreşte o lingură de salvie uscată
     lasă la infuzat timp de 15 min. iar din infuzia astfel obţinută   Pentru frecţii în timpul stării gripale se prepară un   cu o cană de apă clocotită, se lasă să se pătrundă preţ de
     se beau două căni pe zi. Tratamentul este indicat mai ales  macerat din două linguriţe de boabe de ienupăr zdrobite   câteva minute apoi se face gargara.   Ana VÂLERIA
                                                          şi puse în 250 ml rachiu natural.

      O ,  TRATAMENT PENTRU                               REŢETA NOASTRĂ                                    foc pentru a se topi
         ^  DISFUNCTI1 SEXUALE
      C tfN fţ                                                                                              zahărul. Siropul se
                                                                                                            toarnă într-o cratiţă
      medical           h F lb T K lilU l                       VARZĂ FELII CU SMÂNTÂNĂ                     peste  feliile  de
                                                             Necesar: o varză mare albă, 4 linguri de făină, sare,   gutui  rum enite.
      CLINICA 0N                                          2 ouă, o ceaşcă de ulei, o cană de smântână.      După ce mâncarea
                                                             Preparare:  Se  curăţă  Varza  de  foile  veştede  de
                                                                                                            fierbe  încă  5  min.
                                                          deasupra, se taie felii groase care apoi se pun în apa ce   se  dă  deoparte.
      FM liM tTÂ DE VÂRSTĂ!                               clocoteşte. La fiert, se adaugă şi sare. Se lasă un sfert de   M âncarea   este
                                                          oră la foc mic apoi se scoate şi se lasă la  scurs. Fiecare   bună a se consuma
                                                          felie  se  trece  prin  făină,  apoi  prin  ou  şi  din  nou  prin
       Indiferent de bolile                               făină. Se prăjeşte în ulei fierbinte, se scot feliile de varză   şi caldă   şi rece.
             asociate:                                    pe un platou şi se serveşte imediat, acoperite cu smântână   DULCEAŢĂ
       boli cardiace, diabet.                             proaspătă.                                                    DIN PERE ŞI GUTUI
           hipertensiune          oiscREŢtEOBSOiUTA!                                                           Necesar:  2 kg pere de toamnă mai necoapte, 2 kg
                                                                MÂNCARE DE GUTUI CU VIN
                                                                                                            gutui, 2 kg zahăr, un litru apă.
                                                            Necesar:  1,5 kg gutui, 200 g zahăr,  100 ml ulei,  100
          Tim işoara  0256-30.25.88                       ml vin alb, 50 g făină, 250 ml apă.                  Preparare:  Se curăţă fructele,  se taie pătrate mici
                   www.oncllnic.ro                          Preparare: Gutuile se spală, se şterg şi se curăţă de   sau bastonaşe. Se pune la fiert siropul până ce se leagă
                                                          sâmburi apoi se taie felii mai groase. Se dau prin făină,   apoi se adaugă fructele, ce se fierb timp de 20 min. La
                TTîTiTiTiTîTTTI                          uleiul. în uleiul rămas se pune făina în ploaie şi zahărul  fierbe,  dulceaţa  se  pune  în  borcane  calde  şi  se  ţin în
                                                          se rumenesc în ulei şi se pun pe şerveţele ca să absoarbă  dulceaţă  se  pune  şi  o  lămâie  tăiată  mărunt.  După  ce
                                                          apoi se amestecă pe foc până când zahărul începe să se  pături până când se răceşte.
               FISURI ANALE                              caramelizeze. Se stinge cu vinul şi apa şi se mâi lasă pe                                  MARJA
               FĂRĂ OPERAŢII, f ARA SPITALIZARE         v
                                                            SĂ VORBIM DESPRE:
                                                                                                            I                                      DE-ALE                                                            I
                                                              B IB L IO T E C A   D IN                      J    G O S P O D I N E I  j
                                                                  A L E X A N D R IA                        |    • Pentru lustruirea suprafeţelor lemnoase vopsite g

                                                            Alexandru cel Mare zis şi Alexandru Macedon. pune  |   în  alb,  acestea  se  ung  cu  un  amestec  încălzit  do g
                                                         bazele, în 332 (î.e.n.) oraşului Alexandria în Egipt, care  g  p arafin ă  (o  lin g u riţă)  în tr-u n   p ah ar  cu  apă g
      tfoarclinicile PROCTOIINE au: apoi  devine, cel  mai  mare  centru  cultural  al  lumii  g  omogenizat la cald. După răcire şi uscare, suprafaţa g
            10 ani de experienţa în România              elenistice şi mai târziu chiar al imperiului roman. în anul  g  tratată se lustruieşte cu o cârpă moale, uscată.   g
            20 de ani de experienţa In lume              297  î.e.n.  Faraonul  Ptolemeu  I,  fiind  foarte  cultivat,  g   • Tapiţeria din stofa se curăţă energic cu o perie g
                                                         hotărăşte înfiinţarea  unei  biblioteci,  însărcinându-1  să   g  de  haine înmuiată într-o  soluţie  de  săpun  cu  apă g
          Tim işoara  0256-22.12.19                      organizeze  această  instituţie  de  cultură pe  filozoful  şi   g  caldă  sau  într-o  soluţie  de  sare  de  bucătărie  (4 g
                 www.proctoline.ro                       scriitorul Demetrios din Phalara. Astfel ia fiinţă celebra   g  linguriţe) în spirt medicinal  (5  linguri),  la care se g
                                                         Bibliotecă din Alexandria, care dispunea de 10 săli pentru   g  adaugă apă rece. După curăţire, suprafaţa tratată se g
                                                         depozitarea  manuscriselor  şi  alte  zeei  de  săli  pentru   |   şterge de câteva ori cu o cârpă umezită în apă rece g
      % PENTRU PRIMA DATA                                lectură şi studii. De-a lungul vremii aici s-au adunat peste   g  (bine stoarsă), apoi cu o cârpă uscată.   g

      CLMHIC                                             700 000 de volume şi papirusuri, ce tratau probleme de   • Sticlele în care a fost untdelemn se curăţă per- g
      Ddvcm-cwd                                                                                             |
      «*«*•*♦•       IN ROMÂNIA!                         istorie,  teatru,  geom etrie,  aritm etică,  geografie,
      I na clt u tfc                                                                                        |  fect cu sare grunjoasă şi oţet, agitându-se bine sticla.  |
                                                         astronomie etc.
                                                                                                            |    •  Când  tablourile pictate în  ulei  s-au închis  la |
                                                            O parte din documente erau scrise de Herodot, Homer,
                                                                                                            |   culoare,  se  şterge  toată  suprafaţa  cu  un  tampon  |
                                                         Pitagora, Platon, Aristofan. în anul 48 î.e.n. Iulius Cezar
      PSORIAZIS                                          târziu,  împăratul  roman  Diocletian,  temându-se  de   |   • Urmele de degete de pe lemnul lustruit, lăcuit,  |
                                                                                                                                                             |
                                                                                                            |  moale îmbibat cu apă oxigenată 3%.
                                                         cucereşte  Alexandria  iar  soldaţii  lui  atacă  această
                                                         bibliotecă  distrugând  zeci  de  mii  de  manuscrise.  Mai
                                                                                                            |  se şterg energic cu un tampon umezit cu apă în care |
                                                         tratatele de alchimie existente aici, distruge şi el om parte
                                                                                                            |  locul respectiv cu o cârpă moale , uscată.
                                                                                                                                                            |
                                                         din tezaurul bibliotecii.                          |  s-a adăugat puţin amoniac, apoi imediat, se şterge |
                                                            Dar în perioada Evului mediu,  Egiptul  este cucerit  |   •  Ramele de lemn vopsit se spală cu apă de tărâţe J
                                                         de  arabi,  iar în  anul  646  e.n.  califul  Omar,  un fanatic  |  de grâu. în acest scop se fierb  100 g tărâţe într-un' I
                                                         religios, dă ordin ca această bibliotecă, periculoasă pentru  |  litru de apă. Se mai poate curăţa şi cu apă săpunită |
                                                         că se abate de la învăţăturile lui Mahomed, să fie arsă.  |  din  abundenţă.  Se  clătesc  apoi  cu  apă  rece  şi  se  |
          Timişoara:  0256 - 30.25.89                       Astfel  se termină istoria bibliotecii pe frontispiciul  |  şterg  cu  o  cârpă uscată,  după care  se ceruiesc  cu  |
                   www.psoremiss.ro                      căreia scria: „Leacuri pentru suflet”, devenind o legendă  |  ceară albă înmuiată în terebentină.   Nana VEVA  (
                                                         pentru civilizaţiile viitoare.       AnaTOTH       L — — — — — —

     CTsULsî                                               S  TFtLsA  —   Z i a r u l   care  se  respectă  şi  v>ă  respectăI
   2   3   4   5   6   7   8   9   10