Page 8 - Calauza_2007_916
P. 8
Pag. 8 Călăuza noastră nr. 916
t»r
l,------------ i------------------------------------------------------------------ :------- -----------—i -------------N
cetăţean şi pentru banul public. Nu, din spatele casei de Cultură cu flinticul CHIPURI DE
Pic ÎATURA DE VENIN ŞI...
pentru că de pe acum şi-a uns maşina de spaţiu verde cu tot.. în schimbul a FEMEI DIN BIBLIE
. Lî) NGURITA DE M IERE
de vot şi a pregătit pungile nevoiaşilor tot ce ne ia, promite sensuri unice către ESTERA = stea (ebr.)
STRIGAT IN votanţi cu sticla de ulei, kg de zahăr şi cimitir şi scăldători la cetate. Câtă - urmare din nr. 915 -
caltaboşul lui Remeş. în cartierul meu, neruşinare, cât dispreţ faţă de cetăţean
DEŞERT zona Gojdu-Pescarilor, Mircia şi Oncia şi lege! Mâine-poimâine, adică la al Artaxerxe este invitat de regină ca
(Scrisoare disperată către deveni) sunt porecliţi „Spaima copacilor”. Ce patrulea mandat obţinut prin voturile împreună cu Aman să ia masa la ea,
A nu ştiu câta oară, în paginile făcu mai ieri Mischie de Gorj e mizilic ţiganilor şi ceangăilor, M ircia- două zile la rând. Aman se mândreşte
„Călăuzei” trag semnal de alarmă şi vizavi de ce face trioul latifundiarilor; Voievod o să ia întru folosinţă, după cu asemenea mare cinste, dar dă cu
arunc în eter un disperat semnal SOS: primar-vice-secretar. Unde mai pui că bunul plac, curţile şcolilor, ale ochii de Mardoheu, hotărăşte să-i
Primarul Devei ucide oraşul, au cumpărat, direct ori prin clientelari, bisericilor, cimitirele... grăbească moartea şi dă poruncă să
Din bestiarul infernului, de 12 ani
cancerându-i plămânii. Câteva mii de tot ce e construibil ori nu de lângă un ne ameninţă o fiară: Fiara Copacilor, se ridice spânzurătoarea. Noaptea
copaci au fost drujbiţi noaptea pentru plămân al oraşului, pădurea Bejan- hălitorul spaţiilor verzi, care visează
a face loc unor parcări de improvizaţie; Dealul Paiului. Sunt zvonuri despre zona conurbaţii megalitice, pe care să pună următoare, regele nu poate dormi şi
zeci de locuri de joacă au fost minei-Călugăreni şi fostele grădini de laba. Latifundiarul Mircia-Voievod a pune să i se citească din analele
desfiinţate şi în locul lor, sfidând legile zarzavat de peste linie. Inşii aceştia ajuns lat-în-fundiar, eu viloaie la împărăţiei. întâmplător ahalele se
şi chiar hotărârile judecătoreşti, au hăpăie tot, nu se mai satură; pe lângă ei Săcărâmb, la Felix, la Sântandrei. Ca deschid în locul unde sta scris cum
apărut fel de fel de improvizaţii Flămânzilă e un suferind de ulcer. el, Deva nu a mai cunoscut decât doi descoperise M arhodeu complotul
betonate. Până şi centrul Devei, cu Numai în zona „Ardealul” - Sala înaintaşi: Martinuzzi, guvernatorul împotriva regelui şi că evreul fusese
bulevardul premiat cândva de Uniunea Sporturilor, spre exemplu, au înfulecat, Transilvaniei pe vremea nevârstnicului răsplătit. în ziua următoare, Aman
A rhitecţilor din România, a fost din primăvară până-n toamnă: Piaţa de Ioan Sigismund, şi guvernatorul vine la rege cu gândul să-i ceară
mutilat cu plombe de prost gust zarzavat, locul de joacă de lângă Getsby, cu sediul la Deva, cel mai
improvizate pe cele câteva ganguri de Inspectoratul Silvic, întreg spaţiul verde bogat om al imperiului, călăul ioba moartea lui Mardoheu, dar acesta va
refugiu şi circulaţie. Peste noapte te de la Biserica Baptistă la ieşirea Bd. gilor români. Ambii şi-au făcut ambi fi purtat cu cinste prin oraş de primul
trezeşti că la geamul tău se înalţă un Bălcescu pe-DN 7. Başca vreo 200 de ţiile cu ajutor unguresc. Ca şi Mircia satrap al regelui. La masă, în faţa lui
bloc, că în părculeţe apar moluri. copaci. Apucă-turile celor doi se justifică dealtfel. Aman, regele întreabă pe Estera:
Aprobările semnate Mircia sunt girate prin moştenire genetică: străbunii Un uriaş sobol, o nesătulă cârtiţă „Ce rugăminte mai ai să-mi faci?”
de Consiliul local, alcătuit cu trei Mircitului au stăpânit întinse terenuri pe scormone şi înghite pământul de la Estera dă pe faţă planul diabolic al
excepţii din liberalo-udem erişti. la Iernut-Chirileu; cei ai manelistului, temeliile oraşului. Opriţi-o, oameni lui Aman, cerând totodată revocarea
Mâine-poimâine, acest troglodit va să păşuni cât cuprinde între Şugag şi Jina. buni, refuzându-i votul!
semneze cu „Io, Mircia Voievod”, Aflu că recent au vândut odraslei (pamflet încă blajin şi discret) ordinului împotriva iudeilor. Aman
pentru el nu există lege, respect pentru fostului director de la finanţe parcarea G.TĂUŞANU este spânzurat de stâlpul pe care îl
pregătise pentru Marhodeu, acesta
compasiune, aşa cum duios aşezările lor temporare, până ce primind funcţia lui Aman. Edictul
trebuie să fie com îngerul morţii va cădea secerat la gândul împotriva iudeilor nu mai putea fi
batantul creştin al că în curând va rămâne singur, noi cu revocat dar, s-a dat altul prin care
Cerul e azi o lacrimă sfântă şi-n pârg acestui mileniu ars cu litere de foc pe fum de tămâie şi smirnă-n ulcioare, cu evreii aveau dreptul să se apere sub
de lumină bătută e ziua. Azi, mai mult frontispiciul istoriei. azime coapte sub palme, vom deschide
scutul autorităţilor locale. Evreii
decât oricând, oameni tăcuţi, cu chipuri Nimic nu mai seamănă azi cu restul praznicul echinocţiului unei toamne
de sfinţi coborâţi din icoahe, se privesc bogate?n visare. s-au apărat vitejeşte, nimicind mai
fără să se vadă. Mai mult decât oricând, Mai întâi, îi vom trezi cu colinde mulţi dintre duşmanii lor.
o solidaritate aproape frăţească-i uneşte de nimeni cântate şi din somnul ca Mardoheu şi Esteta au instituit o
azi pe necunoscuţii care, în cugetele lor plumbul de greu, cu apă de trandafiri sărbătoare naţională pentru evrei,
refac mitul vieţii şi al morţii, încercând le vom unge ochii, pe care apoi numită „Purim” care va deveni o zi
să se obişnuiască cu gândul că şi una şi sărutându-i le vom reda - temporar istorică, serbându-se de atunci în
alta sunt permanenţele din care El, cu - semnul vieţii. Cu blândeţi pe care fiecare an. Mai este numită şi „Sărbă
migală şi trudă ţese silogismul acela doar maicile noastre le ştiu, îi vom toarea sorţilor” (Aman a aruncat sorţi
greu de sensuri subversive, - etemitatea- ridica în picioare, apoi cu un frunziş
pentru a vedea în ce zi să-şi pună în
Păsări necunoscute, venite parcă din proaspăt de toamnă timpurie şi lungă,
coliviile vânzătorului de păsări mitice, le vom schimba aştemuturile, îi vom aplicare planul), sau „Ziua lui
zboară cu nonşalanţă, printre trecători, unge cu fum de tămâie sub limbă şi Mardoheu” (Vezi: Cartea Estera,
doar până la înălţimea umerilor acestora cu un grai şi el primenit le vom spune toate cele 10 cap. şi 2 Mac. 15,37).
şi unduindu-se printre aceste jaloane vii, anului de graţie din care vom ieşi cât de dor ni-e este de ei. Treze, dar (vaurma)
dispar în înaltul de bazalt, sub a cărui curând. Omul cel mai cuminte, trăieşte confuze, privirile lor ne vor ruga să nu preot Petru PĂTRUŢON1U
povară se curbează azi inimi şi gânduri, sub zodia marilor încercări, vede în el contenim în.a-i po
dragostea şi ura, adjective fără care şi în sinea semenilor săi, eroii unei meni printre ai noştri,
omul nu poate fi nici necredincios, nici epopei noi, eroii unei noi cruciade, la după care se vor O nouă apariţie la Editura
sfânt, nici sfidător, nici plin de capătul cărora, deşi culca din nou, sub „Călăuza v b.”!
învingători, nu se vor lumina inimilor noas
U HEMOROIZI mulţumi pe deplin cu tre, convinşi fiind că Este vorba de cartea „Măi Ardeal - iubit Ardeal”
semnul victoriei, decât pomenindu-i îi învi semnată de Iosif June Rapolteanu. O carte ca o bijuterie
is;.".:; F IS U R I A N A L E dacă răsplata ar fi punerea em de fiecare dată. în care autorul îşi exprimă o întreagă paletă de
sentimente de iubire faţă de Ardeal, pământ drag
rntu,«M FĂRĂ OPERAŢIE, FĂRĂ SPITAUZARE lor în ştreanguri, ade La plecare, cei sufletului său, căci aici a
vărata cunună a unui care şi-au găsit ador
luptător devotat. miţii, frumoase lumini văzut lumina zilei.
Gândul care sfre le vor pune pe pieptul „Floare curată de crin/ Azi
deleşte ca un piron înroşit mormintelor negre. e nor mâine-i senin - / Dar
«I Cei care nu-i mai ştiu peste sufletul meu/ Plouă şi
cugetele noastre, azi este ninge mereu” spune poetul
nebunia noastră fru căuta prin negura într-una din poeziile sale.
doar clinicile h u iu iu iiN E au: moasă şi sfântă, de a sta vremii pe-ai lor, un M editativ sau revoltat,
strop de sânge vor
încă odată de vorbă, cu
io ani de experienţă în România cei care nu mai sunt. vărsa pe un mormânt privind înspre viaţa sa şi im
plicit spre destinul Ar
2 0 de ani de experienţă in lume în timp ce lumina părăsit. Aşa spune dealului, autorul reuşeşte o
limpede, domoală şi legământul şi aşa se pagină de poezie patriotică
transparentă, a acestei zile cuvine. Amin! interesantă.
fără pereche, îmbracă V. OVIDIU
C / I t / 2 ^ 4 N C P Ă lS T E L ă L — \ Z ia r u .l c a r e ; s e r& s p & c tă , ş i v a r e s p e c t ă
