Page 5 - Calauza_2007_918

Pag. 5 Călăuza noastră 918

ÎN CĂUTAREA SARMIZEGETUSEI REGILOR

- urmare din nr. 917 -
în anul 1803, Arimie Popa, nume TEVATURA BRĂŢĂRILOR
cu care se prezenta la procesul de la La vremea aceea nu s-au mai despre furturile şi înstrăinările de
Sibiu (unde era Dieta Transilvania), făcut descoperiri ori nu s-a mai obiecte de tezaur nepreţuite.. Hoţul
păscând, ca slugă, porcii stăpânului de auzit despre tezaure şi comori strigă prindeţi hoţul şi ia-i cosonul, ori
la Ocolişul Mic, com. Orăştioara de descoperite în zonă. Preotul sabia de bronz din neoliticf-ori monedele
Sus, astăzi, găseşte prin râmăturile
Gheorghe Popa găseşte întâmplător lui Moţa, ori icoanele din muzeul
acestora 264 monede lisimah, pe
400 de cosoni; câţiva ţărani, vreo 35 Orăştiei. Peste toate s-a dat cu aghiazma
Dealul Anineşului, la câţiva km de de monede, nişte bocşeri şi-au dres tip Dan Iosif şi s-a aşternut tăcerea.
Sarmizegetusa şi nu în incintă, cum sărăcia cu vreo 990. Nu luăm în Odată cu săpăturile sistematice făcute în speologi. în schimb scriu, adică
mărturisesc izvoare târzii. Va reveni şi consideraţie descoperirile tăinuite. aceşti munţi de Institutul de Istorie de la rescriu ceea ce au scris Constantin şi
va scormoni locul, găsind monede în Cert este că în cei peste 200 de ani Cluj, cu Constantin Daicoviciu şi fiul pe Adrian, şi se străduiesc din răsputeri să
număr neprecizat. Noi putem face o care au trecut de la aventura lui post de împăraţi ai Incaşilor, dispar şi păstreze secrete.
socoteală elementară: dacă fiscul Celor mai vrednici urmaşi, care
Arimie Popa până astăzi s-a tot cosonii. Fireşte, odată cu ei, monedele ridică privirea peste parapetele
austriac, mult mai vigilent şi mai
v o rb it d esp re îm b o g ă ţiri tip lisimah. Dintr-un neînţeles motiv în Glodariu-Rusu, li se oferă câte un
competent decât cel al României de
spectaculoase şi decese suspecte, afară de piatră nu se mai găseşte nimic. oscior: cetăţuia de la Bozeş, scandalul
astăzi, l-a obligat, în urm a mai ales în rândul localnicilor, al Nici măcar adevăruri istorice. Incinta
mărturisirilor, la un impozit de 280 de miliţienilor şi securiştilor bănuiţi. sacră devine loc de campare şi de la Roşia Poeni. între timp amatori
monede, ne putem închipui cât de Ultimul dintre aceştia, maiorul chiolhănealâ pentru Glodariu şi precum Dan Olteanu, Vladimir
mare fusese comoara. Evenimentul Moţa, soţul şarmantei primăriţe de studenţii săi. Aceştia, sub aura marilor Brilinschi, Gligor Haşa descoperă
stârneşte goana după aur, cu la Beriu, s-a dus să caute cosoni în preoţi daci se iniţiază în: îngropat sticle castre, întărituri dacice, cetăţi şi
aventurieri din tot Imperiul. Fiscul, Hades la puţină vreme după ce şi conserve la pantagruelice ospeţe cu cetăţui mai ales pe aliniamentul
bizuindu-se pe o jandarmerie corectă, Mureş-Strei. Nici măcar nu dau şfară-
oferise directoarei Muzeului focuri de tabără, amoruri pe altare şi
o rg an izează câtev a p ro cese Judeţean, Adriana Rusu Pescaru, secrete sub jurământ. Aşa încât de vreo n ţară; şfara, de miel sau batal, o dau
răsunătoare la Tribunalul din Sibiu. în spre vânzare, ia, colo vreo 1860 de 30 de ani Ion şi Adriana - zeităţi ale seară de seară „gloderiştii" instituiţi în
numai doi ani este instaurată legea şi cosoni (fusesem, din întâmplare, locului - nu mai descoperă nimic tabere de iniţiere la Sarmizegetusa
ordinea (nu ca acum, la început de martor). Se mai zice pe şest (reţeaua altceva decât taine daicovicite. Regia, Costeşti, Platoul Luncanilor,
mileniu IU, cu procurori în cârdăşie e mai tare decât o Casa Nostra Descoperă chiar alţi zei în locul Feţele Albe într-un tentant joc „Hoţii
cu hoţii, cu înalţi politicieni şi oameni Siciliană) despre un scaun de misteriosului Vezina: pe Constantin şi Cvardiştii" sau „istoricii şi cosonii".
de stat asupra cărora planează grave director (secretar de stat) în D aicovici, rector pe viaţă şi Cum altfel să ne explicăm faptul că o
acuze - de la un prim-ministru, la un funcţionară - directoare de muzeu -
Ministerul Culturii, .neclintit de vicepreşedinte al consiliului de stat vreo
consilier prezidenţial, de la cel mai vreo 30 de ani; despre ginerele unui 30 de ani (cam al treilea om în stat pe conduce maşină de 35 000 de euro (era
mare cineast la un secretar de stat din cunoscut medic, întâiul posesor de vremea lui Gheorghiu Dej şi Chivu cât păci să zicem cosoni), că un
Ministerul Culturii, de la cunoscuţi aparat performant de căutare, care Stoica). directoraş de cultură şi patrimoniu are
istorici, la simpli paznici). Aşa se prin fratele din Germ ania, Aşa be bine îşi fac meseria Glodariu feudă în Apuseni, că meseria de
vorbeşte despre un „drum al aurului transportă în loc de „mătase" şi ucenicii încât până astăzi nu s-a arheolog e tot mai atractivă şi se
dacic: Deva, Milano, Frankfurt, Oslo, cosonii, despre reţeaua etajată de descoperit un coson, o urnă, un mormânt cumpără pe ducaţi? (va urma)
Sânt Francisco, ca despre celebrul poliţişti, procurori, politiceni- de incinerare, o peşteră de taină din cele Fragment din cartea în pregătire
„Drum al mătăsii" din antichitate. „Auruldacic Gligor HAŞA
mijlocitori din Deva şi Orăştie, vreo 500 câte sunt bănuite aici de

MEMORII în direct cu NASA 10+1, 2x10+1,
De când 2x10-1 şi 10-1
PETRU GROZA socotim? s u g e r e a z ă
cercetătorii), alt
d elega t la m a rea u n ire grup 11, 13, 17,
- urmare din nr. 917 - ...Se întreabă celebra revistă 19 (grup de
Dar după cum vedeţi, „domnii" se franceză “Science et Vie” într-un numere prime!
frământau de-a binelea în fumul acelor grupaj dedicat matematicii. De unde a v a n s e a z ă ,
încăperi, aşa încât se părea că în ne vine îndemânarea de a manipula uluitoare ipo­ i'f
această noapte s-a rupt orice legătură mulţimi, numere, concepte? Şi: este teză, cei doi...),
între popor şi aşa-numiţii conducători masa lor, protestând vehement matematica o ştiinţă independentă de şi, ultima grupă:
ai lui, atât de distanţaţi unii de alţii în împotriva acestui complot de mintea noastră? Adică: există ea şi 3, 6, 4, 8, 10, 5, 5, 7 (pe care Pietzer şi
felul lor de a înţelege realitatea mare ultim ceas, contra marii cauze a obiectiv, în afara minţii noastre? O Huy-lebrouek le aşează în cupluri: 3-6,
istorică şi de a înregistra chemarea Unirii pe care o visam atâta avem, cumva, în cromozomii şi 4-8, 5-10). “Science et Vie”, de obicei
timpului. Noi, cei mulţi, de la parterul vreme noi şi părinţii noştri, genele ADN-ului? Iată întrebări foarte prudentă în lansarea ipotezelor
hotelului „Dacia", îndeosebi tineretul, pentru care am luptat, pentru care splendide, pe care merită să ni le senzaţionale, pare să aibă încredere în
se părea că înregistrăm totuşi ceva din mulţi dintre noi aduseseră jertfa punem,! încercând, desigur, să ne cei doi şi să le accepte ipoteza: ambele
această chem are a tim pului, supremă şi pentru care noi am descifrăm pe noi înşine. oase (cel de-al doilea ar fi nici mai mult
apropiindu-ne de acest popor. Dar cei sădit în sufletele generaţiilor cu Paginile cele mai senzaţionale
din camerele de la etaj, care se consecvenţă ideea luptei din “grupajul” de matematică sunt nici mai puţin decât un sistem de
bălăbăneau în ceasurile acelei nopţi naţionale. Câţiva dintre fruntaşii dedicate unei descoperiri uluitoare, conversie între bazele 10 şi 12!!) duc la
târzii, cu formulele lor, hotărât că nu prezenţi ni s-au alăturat din prima ideea că undeva, în negura timpului, o
aveau nimic comun cu această zi de clipă, alţii, speriaţi de această după părerea mea. Aceea a unor minte luminată a creat un fel de... riglă
mare cotitură în istoria poporului agresivitate a noastră, au luat o oseminte incizate, descoperite la de calcul, pentru folosul obştei din acea
român, din Ardeal, nu numai atitudine rezervată; iar Iuliu Ishango, în Congo, pe malul lacului vreme! Sau, după opinia americanului
înstrăinându-se total de popor, dar Maniu cu ai lui, văzând că Eduard. Sunt vechi de 20.000-25.000 Alexander Marshack, un... calendar
opunând cu cutezanţă şi fără rezerve o încercarea de a ne potoli, la de ani, s-a stabilit la analizele făcute lunar!
poziţie de adversitate. Nu e, deci, de început cu dojană, apoi cu după descoperirea lor de către echipa Revista nu încetează să ne
mirare că la un moment dat această argumente foarte întorto-chiate, geologului Jean de Heinzelin. Primul surprindă, prezentându-vă fotografii ale
cutezanţă a celor de sus ne-a împins, nu numai că dau greş, dar că a os provine de la un patruped, probabil unor scoici găurite şi colorate cu motive
intuitiv, mai aproape de poporul întărâtat şi mai mult ieşirea un leu, are cam 10 cm lungime, cel de­ geometrice, acum 75.000 de ani,
nebănuitor, simţind nevoia de a deveni noastră, care devenise amenin­ al doilea a aparţinut unui strămoş de­ descoperite în grota Blombos din Africa
interpretul lui, iar la primirea acelei ţătoare, nu numai la figurat, ci al nostru, are 14 cm. Pe ambele sunt de Sud. Iar analize ale unor scoici
veşti s-a desprins o grupă numeroasă chiar şi la propriu - Maniu, săpate incizii de către, poate, un descoperite la Oued Djeba (Algeria) şi
de tineri dintre cei de jos, care s-a printr-o întorsătură care ne-a sur­ vânător din negura timpului, dar care din Skhull (Israel), făcute recent de
repezit la etaj, pentru a pătrunde în cele prins şi cu un zâmbet care s-a vânător, spun specialiştii, avea Marian Varhaeren (Laboratorul de
două camere de hotel, în care Iuliu sălăşluit pe buzele sale, a rostit capacitate craniană mult mai mare Arheologie din Nanterre (Franţa) şi
Maniu îşi susţinea, cu toate abilităţile următoarele cuvinte: „Apoi, dacă decât ne-o putem imagina! Asta
lui iezuite, teza sa. e aşa, dragii mei, atunci să facem pentru că inciziile au npimă, spun Francesco d'Enrico (Institutul de
Ca oaspeţi nepoftiţi, am fost Unirea fără condiţii!", (va urma) matematicienii Vladimir Pietzer şi Preistorie şi Geologie a Cuaternarului
primiţi cu aer de ocară; dar noi ne-am Text pus la dispoziţia Dirk Huylebrouek. Un grup de pe o din Bordeaux) au indicat 90.000,
îndâijit până la a bate cu pumnii în publicaţiei noastre de dl respectiv 100.000 de ani vechime!
faţă are II, 21, 19, 9 incizii (deci (va urma) Alexandru MIRONOV

Ziarul care se respectă şi vă respectă!
CĂLĂUZA NOASTRĂ -