Page 2 - Calauza_2008_922
P. 2

Călăuza noastră 922                                                                                                                         Pag. 2



                                                                        L    I N      G    U     R    I Ţ     A       I ) L   M           I E     R    E      Ş I . . .
                                                                                       C A T U R             A   I > E   V E N I N
                                            VALEA                           Uman  -   umanitarism şi                             omenie  faci  un  act  umanitar

                                     DE NEUITAT                             româneasca omenie”                                   pentru un copil,  un bătrân,, un
                                                                                                                                 bătut de soartă, nu se cade, să
                                                                                                       99
                                                                        ■  -  urmare din pag. 1 -   statului, a clasei politice fără   dezveleşti în public rănile  lui
                                       pe malul stâng al văii şi priveam
                                                                            Unele reintră în circuit,   lege şi Dumnezeu; atitudinea   Iov pentru a impresiona Cerul.
                                       plopii  înalţi  în  lungul  apei.
                                                                        îmbogăţindu-se  cu  alte    de  nepăsare  crasă  faţă  de    Miticul Crăciun a devenit
                                       Uneori,  îmi  ieşeau  la  numă­
                                                                        semnificaţii,  impuse  nu  de   bătrâni  şi  copii,  lăcomia   simbolul  bunătăţii  şi  al
                                       rătoarea mea grăbită, 23, alteori
                                                                        aducerea aminte, ci de viaţa   devenită  boală  socială  la   dărniciei  omeneşti  fiindcă  a
                                       24 şi chiar 25 de plopi.
            Iarna  asta  s-a  vestit  când   într-una din verile cele mai   î n s ă ş i.  E ste   şi  c azu l   „Onasici"  de-ai  noştri,   dăruit din inimă. Noi, românii,
        din  cer,  a început  să  ningă cu   secetoase  ale  copilăriei  mele,   cuvântului UMAN prin care   precum   Patriciu,  Vântu,   suntem  un  neam  trăitor  sub
        fulgi  albi,  ca  mâna  ta.  Poate   vreme de vreo săptămână n-am   înţelegem  ceea  ce  ţine  de   Becali,  toate  astea  şi  încă   s e m n u l  o m e n i e i ,   î n t r ­
         această  ninsoare  va  ajunge   ajuns  la  întâlnire  cu  râul  cel   om, de omenire. Luat adver­  altele  au  repus  în  circulaţie   ajutorării,  frăţietăţii  creştine.
        pentru  câţiva  oameni  de     drag.  Era  prima  oară  când  am   bial semnifică ceea ce ţine de   un  cuvânt  nobil,  sortit   Vin  sărbătorile  darurilor,  e
        zăpadă  şi  pentru o  plimbare  a   început să plâng  acolo unde de   dragostea  de  oameni,  care   cândva  „cimitirului  de   vremea  colindelor;  cu  daruri
        celor îndrăgostiţi.            atâtea  ori  bucuria  mea  nu  mai   simte  compasiune  faţă  de   c u v i n t e "   şi  a v â n d   o   alese  ne  caută  Magii.  în
            N-am  să  uit.  niciodată   avea  margini,  Valea  secase   s u fe r in ţe le   s e m e n ilo r,   cauzalitate de noi  toţi ştiută:   bordeiul  săracului  şi  la  ieslea
        V a l e a   B o z u l u i .   V a l e a                         însemnând  bun,  omenos,    sărăcia  ţării  . şi  nepăsarea   mitică s-a născut Mântuitorul.
                                       peste tot chiar şi mica bulboană   generos,  sensibil.  Astăzi  tot
        copilăriei  mele.  Valea  atâtor                                                            conducătorilor ei.  Parcă mai   Fie ca în inima oricărui român
                                       de  sub  un  ţărmure,  dispăruse.   mai frecvent şi în  speţă prin
        zile de vară, când, îmi priveam                                                             ieri  am   eradicat  boala   să  renască  SPERANŢA.  Din
                                       De  atunci,  o  altă  vară  mai   mijloacele  mass-media,
        chipul unduindu-se în curgerea                                                              foametei,  pelagra,  mai  apoi   lumea   speranţei,  poetul
                                       secetoasă n-am trăit. Cred că şi   a u z   i m    d e   r  i  v  a t u   I   tuberculoza,  odată  cu  ele,
        limpede  a  apei  şi  pe  care  am                                                                                       naţional  ne  trimite  în  dar
                                      •  fralete meu, s-a inspirat din acea   U  M  A N   I  T A   R  -   analfabetismul,  pentru  ca
        iubit-o  fiindcă  o  simţeam                                                                                             colinda: „Crăiasă alegându-te/
                                       vară,  când,  mai  târziu  a  scris   U M A N I T A R I S M ,   cu   astăzi  toate  să  recidiveze
        aproape  de  tălpile picioarelor.                                                                                        îngenunchem  rugându-te,/
                                       cartea de povestiri  pentru copii   referire Ia acte  umanitare în   îngrijorător.
        Valea,  când  în  unele  veri                                                                                            înalţă-te,  ne  mântuie/  Din
                                       „Arşiţa  verii  şi  a  sufletului   sprijinul  celor  suferinzi,   După atâtea „picături de
        fierbinţi  şi  secetoase  rămânea                                                                                        valul ce ne bântuie/  Fii scut de
                                       meu!".  Doamne,  ce  titluri  de   bolnavi, bătuţi de soartă. Din   venin"  pipetate  la  această
        numai  cât  un  firicel  de  aţă  şi                                                                                     întărire/  Şi  zid  de  mântuire/
                                       mare  frumuseţe  a  avut  fratele   nefericire, frecvenţa cu care   rubrică  am  socotit  ca  la
        chiar dispărea şi acesta.                                                                                                Privirea-ţi adorată/ Asupră-ne
                                       meu.  Şi  ce  cărţi  minunate  a   circulă  term enul  vizând   sfârşit  de  an  vechi,  al
            Valea ce am urât-o doar în                                                                                          c o b o a r ă , /  O,  M a i c ă
                                       scris,  cărţi  pe  Care  acei  ce  vor   manifestările  umanitare  ne   nenorocirilor,  şi  început  de
        două rânduri,  atunci când  şi-a                                                                                         p rea c u rată ,/  Şi  puru rea
                                       ajunge  în  satul  natal  şi  vor   pune  pe  gânduri.  Cândva   an  nou,  al  speranţelor  (că,
        dat  pe  faţă  furia  şi-a  ieşit  din                                                                                   Fecioară,  Mărie!/  Noi  ce  din
                                       poposi câteva minute sau ore în   acţiunile  um anitariste  se
        maluri  de  a  ajuns  până-n  uşa                                                           deh,  speranţa  moare  ultima,   mila  sfântillui/  Umbră  facem
                                       Casa Memorială Nicolae Ţie, cu   petreceau  cu  frecvenţa  de
        bisericii  şi  în  grădina  casei,                                                          dar măcar de-ar muri  de  gât   păm ântului,/  Rugămu-ne-
                                       siguranţă  că  se  vor  bucura.   astăzi,  la  noi,  în  ţările  din
        părinţilor.  Atunci,  mi-a  venit                                                           cu  cei  ce  ne-au  luat-o!)  Să   n d u rărilo r,/  Luceafărului
                                       Poate,  iama  asta  va  ninge  şi   lumea a treia unde se trăia  ca
        să-i blestem apa puturoasă, dar                                                             punem  ca  dar  al  „Călăuzei   mărilor;/  Ascultă-a  noastre
                                       peste Valea satului meu,  apa ei   în  plin  ev  mediu  primitiv.
        n-am putut să fac acest lucru.                                                              noastre"  şi  o  linguriţă  de   p lân g eri./  R egină  peste
                                       sorbind  fiecare  fulg  căzut  din   A ş a d a r,  r a d i c a l i z a r e a
            îmi  aduc  aminte  cum                                                                  miere.  Numele  acesteia  fie   îngeri,/  Din  neguri  te  arată,/
                                       ceruri.                          s o c i e t ă ţ i i   r o m â n e ş t i ,
        alergam  din  grădină  cale  de                                                             „omenie"  şi  „umanitarism".   Lumină dulce clară,/ O, maică
                                                        M iron ŢIC      creşterea  îngrijorătoare  a
        vreo 40 de metri şi mă aşezam                                                               Deşi  ne  repugnă  fastul,
                                                                        numărului  celor săraci  lipiţi                          prea  curată,/  Şi  pururea
                                                                                                    a g r e s i v i t a t e a ,   p o m p a
                                                                        pământului,  năpăstuiţi  ai                              F e c i o a r ă , /   M ă rie !   (M.
                                                                                                    fudulului  şi  chiar nesimţirea
                                                                        s o a r t e i ,   î m b o g ă ţ i r e a ;    cu care  se  fac pe  scene  şi la   Eminescu)
                                   Sărbătoarea Crăciunului  şi          midasică  a  celor  puţini,                                         GligorHAŞA
                                                                                                    televiziuni  actele  umanitare.
                                    Noul An 2008 să aducă               lacomi  şi  veroşi,  nepăsarea  D acă  din  c re ş tin e a sc ă
                                                                                                    ---------------------   ----------- v
                                  tuturor locuitorilor judeţului                                                                   VA S C U L
                                   Hunedoara, membrilor şi
                                                                                                                                  SIMBOL AL PĂCII
                                   colaboratorilor partidului
                                                                                                                                      ŞI BUCURIEI
                                  nostru, bucurie şi deosebite
                                                                                                                                       Cu  toţii  ştim  că
                                      împliniri însoţite de
                                                                                                                                   vâscul  este  o  plantă
                                       tradiţionalele urări                  Sfintele Sărbători ale Crăciunului şi Anului          parazitară  ce  creşte  pe
                                                                       Nou ne oferă prilejul de a adresa tuturor militarilor       ramurile  sau  trunchiul
                                     Sărbători fericite! şi
                                                                       activi şi în rezervă, precum şi populaţiei din              unui  copac,  în  lemnul
                                                 La mulţi ani!
                                                                       judeţul Hunedoara,                                          c ă r u i a  î şi  î n f i g e
                                 Florin CAZ ACU, preşedinte                  Sărbători fericite! şi                                rădăcinile  şi-şi  ia  hrana
                                                                                                                                   g a ta   p r e p a r a tă .  El
                                  al PSD - Filiala Judeţeană                                 tradiţionalul „La mulţi ani!”
                                                                                                                                   preferă mai  ales  bradul,
                                          Hunedoara                    Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în                  mărul, stejarul.
                                                                     \rezervă - Filiala Judeţului Hunedoara - M.A.I.                   î n   t i m p u l
                                                                                                                                   sărbătorilor  de  iarnă,
                                                                                      interpretate de budaşii de la Boz, care, de-a   vâscul  se bucură însă de  '
                                                                                      lungul timpului au păstrat, au transmis şi au
       DE SĂRBĂTORI, colinde, colinde                                                 pus în valoare frumoase colinde ale zonei,   o atenţie deosebită, fiind
                                                                                                                                   folosit  la  decorarea
                                       L> grupul  instrumental  „Crai  Nou”  din      în  zilele  de  sărbătoare  ale  Crăciunului.   caselor.  De  ce  acest
            în  aceste  zile  de  început  de   AlbaMia,                              Printre colinde se remarcă: Marşul dubei în   lucru?  Deoarece  vâscul
                                                                                      Ajun,  Delean gazdă 'cest domn bun,  Colo    este socotit a fi simbolul
        sărbători au apărut pe piaţă două C.D.-
                                                                                      susu  mâi  dinsusu,  De  când  Domn  bun  pe   păcii  şi  bucuriei.  Există
        uri de excepţie şi de importanţă pentru
                                                                                      pământ,  Vânători  de-ai  lui  Pilat,  Noi  de   obiceiul ca sub crenguţa
        judeţul nostru. Este vorba de:
                                                                                      veste,  ţi-am  venit,  Marşul  dubei  de     de vâsc atârnată de tavan
            CO LINDE  TRA D IŢIO N A LE
                                                                                      Crăciun.                                     sau  de  tocul  uşii,
        DE  PE  VALEA  GEOAG IULU I
                                                                                                              Adriana DIMA         oamenii să se sărute. De
        (Hunedoara),  ce  conţine  colinde
                                                                                                                                   a s e m e n e a  e x i s t ă
        tradiţionale  de  pe  Valea  Geoagiului,
                                                                                                                                   credinţa că vâscul aduce
        interpretate  de  tinerii  solişti:
                                                                                                                                   în  casă,  sănătate  pentru
        VALENTIN  CRAINIC,  CRISTIAN
                                                                                                                                   întreg  anul,  că  verdele
        FODOR şi  OV1DIU  OLARI.  C.D.-ul
                                                                                                                                   său  protejază  casa  şi
        conţine  20  de  colinde  printre  care:                                                                                   familia.  De aceea,  să nu
        Scoală-te scoală domn bun; Colindă de     A STA -I  SARA  LU I  A JU N ,
        Ajun;  Colinda  Sfinţilor;  Colinda  lu'   M Â IN E-I  ZIUA  DE  CRĂCIUN.                                                  uităm:  nici  o  casă  fără
                                                                                                                                   vâsc  în  aceste  zile  de
        Pătru;  Colinda  lu'  Niculaie;  După   COLINDELE  DUBII  DE  LA  BOZ.
                                                                                                                                   sărbătoare,
        Sfântu'  de  Crăciun  etc.  Acompaniază  Aşa  cum  se  spune,  colindele  sunt
                                                                                                                                            Viorel TINCA
                                                                    Ziarul care se respectă şi vă respectă!
         CĂIAUZA NOASTRA  -
   1   2   3   4   5   6   7