Page 3 - Calauza_2008_930

Pag. 3 Călăuza noastră 930

^ Y

CALAN ORAŞUL PESTE CARE S-A AŞTERNUT TĂCEREA

, Călan, oraşul cu înfăţişare Schimbarea-de vremi a fost pentru bolnav” mi-a spus unul din simplii dintre noi, n-a lucrat aici? Toţi. Toţi,
aproape sinistră din pricina ruinelor acest combinat mastodont, un dezastru, locuitori ai Călanului, care s-a ne-am câştigat pâinea şi traiul de
vestitului combinat siderurgic de al­ în câţiva ani devenind o zonă sinistră, apropiat de mine, în timp ce priveam aici!” îmi spune bărbatul care apoi dă
tădată, oraşul care atrage în aceeaşi bântuită parcă de stafii. O zonă ca o rană şi fotografiam celebrele de-acum a lehamite din mână şi pleacă în tăcere
măsură în care şi respinge, pe cel cu­ pe vieţile oamenilor, deoarece a fost ruine. „ De ce credeţi asta?” îl întreb pe drumul său.
rios să-i cunoască istoria şi trista cauza ce a dus la un număr foarte mare eu. „ Nu vedeţi ce-am făcut din viaţa Eu rămân şi cu povara cuvintelor
poveste a prezentului, - ne-a făcut de şomeri cu un nivel înalt de calificare, noastră?” spune omul şi mai trist. Ce lui în suflet şi-mi spun că probabil
într-una din zile să avem curiozi­ desigur din sectorul industriei mai avem noi de făcut aici decât ori să aceasta este starea de spirit majoritară
tatea de a-i vizita pe oamenii lui, de siderurgice. Unii dintre ei, mai plecăm ori să murim.” „ Aţi lucrat în acest oraş peste care s-a aşternut o
a-i asculta, de a le da posibilitatea să norocoşi, au găsit de lucru în domeniu, cumva aici, în combinat?” Da. Chiar tăcere grea. Tăcerea locului în care nu
vorbească despre viaţa lor, despre prin ţări străine, alţii... Primim din zonă în secţia asta pe lângă care acum trec se mai întâmplă nimic de multă
grijile şi bucuriile lor. de multe ori scrisori triste de la cititorii zilnic şi nu-mi place să o văd, pentru vreme.
Ce ştiam noi despre Călan? Că noştri, oameni ce se simt uitaţi de lume, că aici mi-am lăsat tinereţea. Dar care Mariana BÂRGĂU
este un oraş atestat documentar încă blocaţi cu vieţile lor neputincioase între
din anul 1387 şi se'află pe locul unei ruinele unui vis pierdut pentru
aşezări rurale de pe vremea Daciei
totdeauna, ruine care nu le dau pace
Romane. în dezvoltarea sa, Călanul
pentru că le ţin rănile deschise, pe care
a avut destule sincope, dar după cel
le-ar dori din tot sufletul dispărute de
de-al Doilea Război Mondial, mai pe faţa pământului, să nu le mai vadă
precis în anul 1961 el este declarat niciodată nici în visele cele mai urâte.
oraş şi devine un puternic centru al „Vedeţi, toate acestea s-au petrecut din
Siderurgiei româneşti, cunoscut mai ură, ura noastră pentru noi. De-aia tot
ales pentru producţia de fontă cenu-. combinatul acesta a ajuns un schelet
şi£, cocs metalurgic şi piese turnate.

DE VORBĂ CU UN OM DEOSEBIT A T I T U D I N E R E S P O N S A B I L A
D o m n u l F ilip A d ria n lo v anesc f a t a D E P A C I E N Ţ I
Primarul oraşului Călanul de Sus însoţiţi de ing. Arpad Alfred - prin telefon - de programare pentru
- Prima mea întrebare Domnule Geller în calitatea sa de viceprimar, un consult, a doi pacienţi din Caraş
Primar este nu neapărat jurnalistică, \ poposim în mai multe instituţii Severin, aceasta graţie încrederii şi
ci mai degrabă omenească: călănene, unde am consemnat aprecierii profesionale a medicilor
Cât de grea este povara şomajului valorificarea cu eficienţă a condiţiilor din Călan.
la Călan? de muncă specifice, pe alocuri Confruntarea cu descoperirea
- Mă bucur să vă spun, că nu mai proprii, cât şi a bazei materiale şi cauzelor unor dureri - ne spunea
putem reclama ca- o gravitate rata potenţialu lu i uman aflat în medicul Dobrei se constituie mereu -
şomajului. Cu ceva timp în urmă, este pentru construcţia unui spital, o grădi­ organigramă. pentru mine şi colegii mei de aici de
drept, rata pentru Călan era*tndeva la niţă, o şcoală, câmpuri pentru elevi etc. La „Centrul de sănătate" la Călan într-o atitudirie şi grijă
18-19% ceea ce era dramatic. Incet- — Răspunsul dumneavoastră ridică o menegerul spitalului - tânăra atentă, responsabilă pentru toţi
încet, situaţia socio-economică s-a altă întrebare. Ce înseamnă pentru Nicoleta Oltean ne-a vorbit cu multă pacienţii noştri.
schimbat. Azi suntem staţionari la primarulIovănesc UE? pasiune profesională despre Concentrarea spre un act medical
circa 6%. - UE înseamnă competenţă şi organizarea muncii aici, creşterea de calitate are drept suport aici la noi,
- Cum a fo st posibilă o astfel de competiţie în sânul acelei comunităţi. O indicelui de utilizare a capacităţilor respectul faţă de pacient, dorinţa de
‘'performanţă!? competiţie acerbă, căreia vrem să-i de lucru şi nu în ultmimul rând despre însănătoşire a acestuia, cerinţă aflată
- Revenirea la normalitate a fost facem faţă.
posibilă datorită unui program — Să înţeleg că aveţi de a face cu o nivelul calităţii al rezultatelor în agenda preocupărilor noastre.
susţinut de investiţii majore în zonă. populaţie foarte competitivă? > obţinute în laboratorul recent
Ne-am concentrat pe infrastructură, - Desigur, am găsit înţelegere şi modernizat dar şi la secţiile de
ca orice bun gospodar; ne-am creat participare activă a locuitorilor la toate recuperare medicală sau radiologie.
căile de acces, urmând acum să proiectele demarate. îi consider pe toţi Cu această ocazie am reîntâlnit-o
atingem obiectivul central, mersul pe oameni minunaţi! pe Lidia Dobrei - un medic binevenit
verticală. - Cât de mult v-au ajutat guvenanţii în'domeniul radiologiei.
- Vorbiţi, se pare, despre proiecte Chiar în momentul intrării
în acel demers atât de important ?
care au ţintit ajutor şi împrumuturi - Am avut trecere şi la guvernanţi, noastre în secţie am putut nota dorinţă
financiare de la UE prin diferite însă adevăratul ajutor a venit de la UE.
programe, nu? - Există o faptă, o realizare, mai RESPECTAREA LINIŞTII ŞI
- Da, am creat proiecte pentru deosebită a Primarului Ivănesc?
' dezvoltare a căror fezabilitate a - Cea mai mare realizare a mea în
convins autorităţile UE., cum ar fi acest mandat, a fost apropierea sinceră SIGURANŢEI CETĂŢEANULUI
vechea şi urâta poveste a platformei faţă de locuitorii oraşului, pe care-i La sediul Poliţiei din oraş, am
industriale abandonate, acel maldăr stimez şi-i preţuiesc foarte mult. demonstrat în confruntările cu
de gunoi. Ei bine, în sfârşit, ni s-a dat - Să ne relaxăm puţin. Ce v-ar fi fost ascultat cu atenţie aspecte legate de atribuţiile poliţieneşti în prim plan
dreptul să cumpărăm acel teren şi, de mai mult folos: o pungă cu aur, ori un munca poliţiştilor din oraşul de pe fiind respectarea liniştii şi siguranţei
culmea, avem şi bănii respectivi. suflet de aur? Strei, expuse cu vocea-i domoală, cetăţenilor, lupta împotriva
Acolo vom construi ceva util - Nu ezit să. vă răspund. Prefer un ardelenească, de către comisarul şef infracţionalităţii inclusiv în rândul
orăşelului nostru. suflet de aur cu care sunt sigur că pot Gabriel Calance. minoriloretc.
- Frumos! Care este perspectiva mişca din loc un munte de aur! Ne-a vorbit de finalizarea
viitoare? ' - Mă onorează să vă am interlo­ dosarelor penale, de sancţiunile
- Perspectiva? Avem deja cutor. Oare să sper că ne vom revedea contravenţionale dar şi de
800.000 Euro pentru continuarea in­ în aceleaşi poziţii şi după locale ? prelucrarea cu elevi din unităţile de
frastructurii, alţi 55.000.000.000 lei învăţământ privind comportamentul
- Nu ştiu, sper şi eu, mai ales că
marile proiecte nu se pot termina într-o acestora. De notat că în scurta
singură fază. Oricum, mă veţi afla aici în noastră vizită aici, comisarul şef ne-a
Călan, pentru că acesta este locul meu. relevat succint munca poliţiştilor
- Ca să încheiem frumos; spuneţi-mi Pe fondul unui profesionalism prin mijloacele lor caracteristice,
vă rog, ce v-ar îndurera mai tare,» (absolvent al Academiei de Poliţie şi momente semnificative din viaţa
moartea unui elefant, ori moartea unui a-Facultăţii de Drept) acesta ne-a colectivului ce-1 conduce, colectiv
fir de iarbă? . ■ . „ relatat cu multă modestie despre dornic de-a acţiona şi lichida
-Ambele sunt sacre şi ambele m-ar acţiunile oamenilor din subordine, abaterile de la normele eticii noastre
îndurera până la lacrimi! responsabilitatea şi plusul de energie, democratice. Ioan VLAD
Ovidiu VASILESCU

CA^JLAl U Z A . N O AxS T R Al — Z i a r u l c a r e s e r e s p e c t ă ş i v ă r e s p e c t ă !