Page 6 - Calauza_2008_931
P. 6

Călăuza noastră 931 ______                            ■                            ______ _________ _ _ ^             _______               Pag.  6



        OMUL ŞI NATURA (VII))  PĂDUREA  ENTITATE ECOLOGICĂ

         Pădurea  este  cel  mai  important  şi   din munţii Cârpaţi până la Dunăre numai   ŞI ECONOMICĂ
         complex ecosistem dintre formaţiile   prin  codri  uriaşi.  Pădurea  dacică  ocupa
         vegetale  datorită  perenităţii  şi   aproape  70% din suprafaţa ţării, mult mai   cu  pădurea,  datorită  scutului  ei  de   atmosferă,  asimilând  importante
         caracterului său plurivalent în raport   mare decât cea actuală de numai cca 26%   protecţie,  izvor  de  sănătate  şi  de   cantităţi de bioxid de carbon, fiind
         cu solul, apa, aerul, vegetaţia, fauna   şi  era  formată  din  'arborete  naturale,   resurse  materiale  şi  spirituale,   în acelaşi timp un important izvor
         şi  omul.  întinderea  pădurilor  pe   virgine, compacte, plurietajate, cu  etajul   spunându-se  pe  bună  dreptate  că   de oxigen în aer. Pădurea îşi poate
         globul  terestru  este  de  cca  4.000   superior constituit din arbori  seculari cu   „codru-i  frate  cu  rom ân ul” .   îndeplini funcţiile sale de protecţie
         milioane  hectare.  Prin  măsurile  de   dimensiuni  deosebite.  Munţii  erau   Silvicultura nu este numai o ştiinţă cu   numai  în  cazul  unui  echilibru
         gospodărire a acestora se urmăreşte   acoperiţi  eu  arborete  de  răşinoase   caracter biologic, tehnic şi economic ei   natural a acestui ecosistem asigurat
        producţia  de  masă  lemnoasă,      (molidişuri),  pe  dealuri  predominau   şi o ştiinţă de interes social-istoric care   prin ridicarea calităţii arboretelor şi
        valorificarea funcţiilor de protecţie   ♦făgetele şi gorunetele iar la câmpie erau   a contribuit la formarea şi dezvoltarea   a unei exploatări raţionale.
        fizico-socială vizând în primul rând   răspândite  stejeretele.  Columna  Traiană   poporului nostru.
         ameliorarea mediului ambiant.      pe  care  acest  împărat  roman  scrisese                                                d m u Z
               Din  nefericire,  mai  ales  în   despre  războaiele  sale  purtate  contra     P ă d u r e a                    —    prrotector
        ultimele  două  secole,  datorită   Daciei,  reprezintă  cu  fidelitate  situaţia     f a c to r  de
        măririi  suprafeţelor  cultivate    pădurilor  de  la  începutul  primului                                              a l   m  e d i u l u i
        agricol,  dezvoltării  industriei  şi  a   mileniu,  document  unic  şi  important     echilibru                            n a t u r a l
        mijloacelor tehnice de exploatare a   privind cronica forestieră.                   Pădurea este considerată unul
        resurselor  naturale,  precum  şi       I * c   l o c u l   c a p i t a l e i    din  factorii  de  mediu  deosebit  de   Este  necesar ca omul  să-şi
        înmulţirii  deosebite  a  populaţiei                                         importanţi,  avându-se  în  vedere    schimbe  com portam entul  în
        umane, în prezent pe glob, în fiecare      p ă d u r i ,   in.tirw .src      m ultiplele  sale  funcţii  pentru    raporturile sale cu natura, în special
        an,  sunt  defrişate  aproape  10          Pe  locurile  unde  azi  se  află   menţinerea  echilibrului  ecologic.   cu  fondul  forestier,  el  trebuie  să
        milioane  de  hectare  şi  se  pierd   capitala  ţării  erau  păduri  întinse,   A stfel,  pădurile . contribuie  la   devină  un  protector  al  mediului
        aproape 5 milioane hectare terenuri   incluzând  codrul  Vlăsiei,  legându-se  de   regularizarea  regimului  hidrologic,   natural.  Este  de  datoria  actualelor
        neproductive şi degradate.          cele din lunca Dunării. în general, speciile   prevenind  eroziunea  solului,   generaţii  de  cetăţeni  ai  României,
               Se  apreciază  că,  consumul   de  arbori  au  rămas  aceleaşi  cu  unele                                   beneficiari ai servi-ciilor deosebite
        mondial de lemn se ridică la cca 2,5   diferenţe: pinul de Dobrogea a dispărut iar   inundaţiile  şi  alunecările  de  teren.   aduse  de  pădure  de-a  lungul
        miliarde  mc  pentru  industrie  (în   tisa s-a rărit, în schimb au apărut specii noi   Asigură  un  debit  constant  al  apelor   secolelor  pe  planul  dezvoltării
        primul  rând  cherestea)  şi  aproape   de  origine  americană  (salcâmul,  plopul   c u r g ă t o a r e  şi  a  b a z in e lo r   noastre  social-  economice,  să
         1,5 miliarde pentru lemn de loc.   euroamericăn, arţarul canadian şi stejarul   hidrocentralelor.  Pădurile  din  zonele   contribuie  la  ocrotirea  fondului
                                                                                     înalte  pot  constitui  „castele  de  apă”
         Pădurea dacică ocupă               roşu ). Majoritatea arborilor ce constituie   pentru prevenirea efectelor  secetelor,   forestier prin asigurarea integrităţii
                                            pădurile au denumiri provenind din limba
             aproape  70% din                                                        frecvente  în  zona  de  câmpie,  la   şi dezvoltării acestuia, conservarea
                                            latină,  mai  puţine,  din  limba  dacilor
              suprafaţa ţării               (stejar, brad, gorun, curpen).           culturile  agricole.  Suprafeţele     structurilor  naturale,  ecologizarea
               Pădurile situate pe teritoriul    ,, Codru—i frate                    împădurite  contribuie  la  ameliorarea   tehnologiilor  de  regenerare  şi
        ţării noastre au avut aceeaşi soartă ca                                      climei,  menţinerea  umidităţii  aerului   exploatare şi educare a populaţiei în
        şi cele aflate pe globul  terestru.  în   c m   r o m â w M / ”              favorabilă  dezvoltării  plantelor  şi   spiritul conştiinţei forestiere, pentru
        preistorie, cât şi în Dacia sau Dacia      Istoria pădurilor se împleteşte cu   reducerii  vitezei  vânturilor.  Pădurile   a  transmite  generaţiilor  viitoare
        Romană,  pădurile  acopereau  nu    cea  a  neamului  nostru.  Poporul  român,  contribuie  substanţial  la  reducerea   păduri tot atât de valoroase ca cele
        numai munţiişi dealurile ci şi o mare  aşezatîn calea năvălirilor barbare şi a altor   poluării  aerului  prin  reţinerea   moştenite de la strămoşii noştri.
        parte (fin câmpie, putând să mergi  ^primejdii a putut "supravieţui numai aliat  particulelor  line  de  praf  toxic  din    TnumlA€OB-Or&ţtie


        M O X I        M I M  I i :         H U N I D O R            i n i ;
                                                                                       FE M IN A


                                                                                         ÎNGRIJIREA
            în  frumoasa  şi
                                                           fumului din mausoleul
         străvechea  Ţară  a                                                                 PĂRULUI
                                                           generalului  roman
         Haţegului,  la  Den-                              Longinus.                      P ăru l  este  o  o g lin d ă   a
         suş  există  la  ora                                  La rândul său Ni-      personalităţii  femeii  şi  el  trebuie
        actuală  una  dintre                               colae Iorga consideră      îngrijit  cu  mare  atenţie  pentru  a-1
        cele mai vechi bise­                               biserica  „fără  pereche   păstra frumos  cât mai multă vreme.
        rici.  Atestarea  do­                              în  toată  românimea”,     Mai ales dacă vopsitul repetat începe    ULEI  DE  MĂSLINE.  Are
        cumentară a acestui                                fiind construită în sec.   să-l afecteze. Pentru îngrijirea lui nu   puterea  de  a  revitaliza  părul.  în
        monument  istoric                                                             este  însă  nevoie  să  cheltuim  9
                                                           XVI.                                                            acest scop se amestecă patru linguri
        este de pe la  1300.                                   însă  istoricul  şi    mulţime de bani pe tot felul de soluţii   de uiei de măsline cu un ou întreg.
        Tot  documentele                                   arheologul  german         ci este suficient să apelăm la ceea ce   Amestecul se aplică apoi pe cap şi
        arată  că  în  anul                                Teodor Momsen este         avem la îndemână în cămara noastră.  se lasă să acţioneze timp de 20 min.
         1360  preotul  Dale                               cel  dintâi  care  emite       U R Z IC A ,  e ste   in d ic a tă    Se  clăteşte  bine  părul  cu  apă
        al  Densuşului  a                                  ipoteza  că  la  Densuş    împotriva  mătreţii  şi  întărirea   călduţă.  U leiul  de  m ăsline
        particip at  l a .  6                              este vorba de o biserică   rădăcinii firului de păr. In acest sens   amestecat cu ou are rolul de a reface
        judecată  în  Haţeg  iar  în 1775,  paleocreştină  iar  Virgil  Vătăşeanu,    se  pune  la  fiert  o  cană  cu  oţet  din   structura firului de păr şi a capetelor
        maiorul  austriac  Hohenhausen      istoricul de artă, presupune că biserica ar   fructe, se lasă să clocotească apoi se   despicate ale firului.
        tipăreşte cartea „Antichităţile Da­  fi  improvizaţia  unui  meşter local  ce  a   toarnă  peste  un  pumn  de  urzicuţe   OU  ŞI  MIERE.  Este  un
        ciei  din  Transilvania  de  pe  vre­  ridicat un  tip  de biserică bizantină,  cu   proaspete sau urzici uscate. După 10   amestec  foarte  bogat  în  proteine,
        mea când această ţară frumoasăâ     ajutorul unor mijloace antice.            min. lichidul se strecoară, se lasă să se   care curăţă şi hrăneşte firele de păr.
        fost  stăpânită  de  romani”.  El       De  asemenea  C.C.  Giurescu  şi      răcească, apoi se masează cu el pielea   Se  amestecă  două  gălbenuşuri  de
        lansează prin această lucrare ideea   D.C. Giurescu afirmă că biserica datea­  capului şi se lăsă să acţioneze  15-20   ou, un albuş, zeama de la o lămâie, o
        că biserica a fost mai întâi un templu   ză din sec. al XIII, mai precis din 1280.  min.  Această  operaţiune  se  face  de   linguriţă de miere şi o linguriţă de
        închinat zeului Marte, templu ce s-a    George  B ariţiu  consideră  că       fiecare dată înainte de spălare.     ulei vegetal.  Cu amestecul obţinut
        păstrat în întregime.               această  biserică  este  „cel  mai  întreg    BEREA.  Constituie  cea  mai     se  masează  pielea  capului  şi
            în anul 1847 a fost lansată o altă   monument din câte ne-au mai  rămas în   simplă modalitate de întărire a părului   şuviţele de păr. Se lasă să acţioneze
        ipoteză şi  anume  aceea că această   cuprinsul Daciei.”                      slab  şi  fir  subţire.  Tratamentul  se   15 min.  apoi se spală părul cu apă
        biserică  ar fi  fost ridicată  de  goţi.   Biserica este pictată în anul 1443 de   aplică astfel: După spălarea părului se   simplă şi se clăteşte bine.
        Dar cea mai importantă ipoteză estfe   către Ştefan şi ucenicii săi, după cum se   tamponează uşor cu prosopul şi apoi   MIERE  ŞI  OŢET.  Este  un
        aceea conform căreia biserica ar fi   află inscripţionat sub fereastra de la S-E   se* clăteşte cu bere. Pielea capului se   tratament  care  contribuie  la
        fost construită în sec. IV-V fiind cea   a altarului iar iconostasul din lemn a fost   masează,  la  fel  şi  fiecare  şuviţă  în   îndesirea  părului.  Se  dizolvă  o
        mai veche biserică de pe teritoriul   pictat la 1789 de către Popa Şimeon din   parte. Datorită conţinutului de orz din   linguriţă  de  miere  în  250  ml  apă
        Daciei.                             Piteşti. De subliniat că în biserică se află   bere, firele de păr se întăresc. După ce   călduţă, se adaugă o linguriţă de oţet
            în  1864  Aron  Densuşianul     opt altare romane închinate  zeilor, din   *  dă cu bere părul nu se mâi clăteşte   de mere şi cu amestecul obţinut se
        pre-zintă  tumul  bisericii  aşezat pe   sec. II-III, unele dintre ele având şi astăzi   deoarece alcoolul se evaporă şi părul   freacă şuviţele umede şi se lasă să se
        pilaş-trii ca fiind horn de evacuare a  inscripţii în limba latină.           nu va avea miros.                    usuce.                MIRIAM
                                                          Sorin ALEXANDRU  .

          CALA.UZA.  NOA.STRA.  —  Z ia r u l ca re se re sp e c tă  ş i vă re sp e c tă !
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11