Page 7 - Calauza_2008_934

Pag. 7 Călăuza noastră 934

OMUL ŞI NATURA
PĂDUREA ÎN SFERA CULTURII ŞI EDUCAŢIEI

Pădurea unitate de bază a trebuie păstrat şi ocrotit nu numai pentru „Când voi muri iubito, la creştet
ecosferei, adevărată creaţie că el asigură dezvoltarea omenirii ci şi să nu-mi plângi; / Din teiul sfânt şi Alitul de
naturală structurată după legi pentru că el este frumos. (J. Dorst, dulce o ramură să frângi... (O mamă); inspiraţie silvană
proprii reprezintă suprem a 1969). FAGUL, arbore răspândit pe
frumuseţe a naturii care trebuie să Poeţii şi scriitorii iubitori ai naturii dealuri până la munte, preferând Scriitorii români îh frunte-pu
fie cunoscută pentru a o aprecia, din lumea întreagă au subliniat în soluri uşoare, bogate sau calcaroase m arele nostru poet M ihai
iubi şi ocroti. Frumosul silvestru scrierile lor că armonia şi frumuseţea care prin coroana sa rotundă şi frunza Eminescu şi-au exprimat plenar în 1
rezultă din repartiţia echilibrată a naturii nu pot fi concepute fără ovală inspiră armonia şi liniştea; operele lor conştiinţa poporului
structurilor vegetale precum frumuseţea şi poezia pădurilor după cum PLOPUL, care prin neîncetata român legată de natură ş i' de
aşezarea regulată a acestora; arăta W. Goethe în "Dasoecheinirikon" mişcare a frunzelor transm ite îngiemănare cu pădurea.
s u c c e s iu n e a s e z o n ie ră a (poezie şi vis în mediu silvestru); neliniştea, melancolia şi tristeţea Mitul de inspiraţie silvanăeste
aspectelor coloristice de la Calistrat Hogaş în „Codrii Neamţului"; exprimată în versurile: frecvent în operele de cultură.
cenuşiul mohorât al iernii, de la M i h a i 1 S ad o v ean u în „V alea „Pe lângă plopii fără soţ/ Adesea Un exem plu de~ creaţie
verdele crud de primăvară la cel Frumoasei", Nicolae Labiş în „Codrii de populară de o excepţională,:
intens de vară; paleta de culori laRâşca" ş.a. am trecut / Mă cunoşteau vecinii toţi / perfecţiune şi puritate este Mioriţa ,
pastelate de toamnă, dominând cu Tu, nu m-ai cunoscut" (M. Eminescu) care reprezintă chintesenţa
căderea frunzelor. La acestea se Simbolistica MOLIDUL ce formează păduri sufletului românesc.
întinse în zona montană până spre „Pădurea este în actuala, criză
adaugă modelarea peisajelor, arborilor
muzicalitatea pădurii creată de golul alpin, este uşor doborât de vânt ecologică un rem ediu şi o
în stare izolată datorită sistemului speranţă, poate singura cu ajutorul
foşnetul frunzelor, susurul S p e c i f i c u l a r b o f i l o r di n căreia pot fi vindecate rănile
izvoarelor, ciripitul păsărilor, componennţa pădurilor reprezintă în radicular puţin profund.
ecoul pâraielor şi râurilor. ‘ conştiinţa poporului diferite simboluri. A ceastă specie - form ează pământului şi cele din sufletul
Un aspect al climatului Astfel: STEJARUL, arbore puternic şi arborete pure prezentând un deosebit nostru alienat de stresurile
silvestru este liniştea pădurii şi maiestuos, răspândit la câmpie pe soluri interes din punct de vedere estetic şi civilizaţiei modeme. De aceea,
liniştea psihică ce ţi-o produce. profunde, prin înfăţişarea sa măreaţă şi peisagistic; pădurea trebuie păstrată, înţeleasă
BRADUL, arbore maestuos, şi iubită nu numai pentru marefa ei.
Rlediul natural robustă este considerat simbolul luminos şi elegant, răspândit în partea frumuseţe, pentru poezia şi
eternităţii şi al neîncetatei reîntineriri;
al omului inferipară a molidişurilor, adesea, în atmosfera de varietate spirituală
TEIU L, ce intră în componenţa pe care o crează, în care vom putea
Oricât de atrăgătoare ar fi stejeretelor cu frunzele în forma inimii asociere cu fagul. Românii iubesc
primisiunile civilizaţiei modeme, simbolizează liniştea, pacea şi înălţarea mai mult bradul decât molidul să ne regăsim pe noi înşine în
omul nu trebuie să mpă toate sufletească. Marele poet M. Eminescu datorită înfăţişării sale atrăgătoare această lume ostilă, careşLa uitat
legăturile cu mediul în care s-â l-a îndrăgit mult trecându-1 la nemurire având ramuri simetrice cu acele rosturile şi originile". (G. Bîndiu
născut..'. Mediul nostru natural aşezate într-un singur plan. 2004).
prin poeziile sale:
Trman lACOB .

FEMINA CLUB MINUNILE LUMII

PĂR SĂNĂTOS ÎN LUMINA PRIMĂVERII SAFARI ÎN AFRICA DE SUD (III)

E primăvară şi părul de la 1/2 lămâie şi o
î nostru trebuie să arate lingură ulei de măsline. urmare din între noi, iar când i s-a
se
cu
SpUS
j frumos şi sănătos în Masca astfel obţinută se ZiuaS, lum, 11 faţ a ja
lum ina soarelui. Ca aplică pe toată lungimea
l urmare necesită o atenţie părului, apoi se acoperă Dintre multele oferte comandat şapca
: mai mare pentru ca cu o folie de plastic sau cu instructorului
| satisfacţia şi rezultatul să alum iniu lăsând să balonul elicopterul, a dea juj Steve (de ex.), şi
; fie pe măsura aşteptărilor. acţioneze timp de 25 de merge cu pluta, safari de bineînţeles că a făcut
\ Vă prezentăm de această min. Tratamentul se- dimineaţă sau de noapte întocmai cum i s-a spus;
| f dată câteva tratamente ce vin în aplică de două ori pe lună. După etc.) noi am ales interac- după care iar i s-a dat
\ ) sprijinul nostru pe această tratament, părul se spală bine cu un ţiunea cu elefanţii şi cală- comanda să se întoarcă
j; : temă: şampon adecvat genului de păr. rirea acestora prin pădure. ^ cu spatele la noi, pentru
Mască împotriva părului Revitalizarea părului. Pentru Ne-au fost introduşi patrii \ ca steve să dea şapca
\ degradat. Tratamentul este revitalizarea părului se recomandă elefanţi (la patru persoa- intructoruluiiar canoi sâ
| indicat în special celor cu. părul un amestec de tinctură de salvie, cu ne): • Endiwa: a executat n e ' a m e s t e c ă m ’
soluţie de glicerină şi petrol soluţie
p degradat în urma permanen­ comenzi (stânga, dreapta, locurile... pentru â
sau gaz, în proporţii egale. Se
ţi tului. vopsirii şi decolorării
frecţionează rădăcina părului cu jos, sus, dormit, vorbit, salut, scuturat repeta aceeaşi comandă cu fiecare
s repetate, a expunerii la soare şi cap etc.) • S hamali: a jucat fqtbal (dând dintre noi... şi de fiecare dată ne-a
contra căderii' acestuia. Se acest amestec de câte două ori pe
f procedează astfel: se amestecă săptămână, lăsând să acţioneze cu piciorul într-o minge, mai grea) • nimerit... numele; • Haniwa: am
ţ un cub de drojdie proaspătă, timp de 30 „de min. apoi părul se Midwa: ne-a învăţat numele, apoi i s-a încercat să-i dau apă de la furtun, dar nu
spală bine cu şamponul potrivit. spus să se întoarcă cu spatele la noi, jţ Cra sete (nici când instructorul a
| zdrobiră cu furculiţa, cu zeama
MIRI AM timp în care ne-am schimbat locurile încercat să-i ofere apa n-a vrut să bea).
Elefanţii îşi schimbă dinţii de
lăptăresele ce se îmbolnăveau de boala puşcă lăsa resturi lipite de interiorul şase ori în timpul vieţii, dar între 40-
numită vaccină, nu mai contractau va- ţevii, fiind necesară o curăţire 60 de ani, aceştia rămân fără dinţi şi
riola. Ca urmare el a descoperit că injec- frecventă a ei. mor de foame; limbă şi spatele
• Chirurgul francez Domini- tând virusul de vaccină unui copil, acesta • Primul prăjitor de pâine electric ^ urechilor sunt cu aspect de catifea;
que-Jean Larrey a fost cel care a este ferit de bolile mai periculoase. a fost realizat în anul 1909, de către p o t în v ă ţa p ân ă la 80 de
inventat ambulanţa, în anul 1792. în • Prima maşină de tricotat a fost in- General Electric Company din cuvmte/comenzi etc. ... şi fiindcă se
acest sens el a folosit o caleaşcă ventatădecătreWilliamLee,înanull580. S.U.A. Pe atunci, aparatul nu avea
special construită în acest sens, tra- • Praful de puşcă a fost primul termostat care să-l oprească după ce făcuse târzior, ne-am pregătit de
să de o pereche de cai aprigi şi la ca- explozibil utilizat de oameni. El era folosit pâinea se prăjea, de aceea necesita o călărie, cam o oră pnn pădure.
re chirurgul a ataşat şi un felinar ca încărcătură explozivă în armă dar avea permanentă supraveghere. Problema în luna de miere, când am fost în
special. Această trăsură avea rolul şi multe dezavantaje, mai ales că la termostatului a fost rezolvată de către Tunisia, am călărit o cămilă până la
de a-i transporta pe bolnavi la spital, explozie producea un fum gros, indicând Charles Strite, care oprea şi arunca marginea deşertului, dar aceasta se
• Medicul englez Edw ard trupelor inamice locul unde se afla afară pâinea, după ce aceasta se ridică pe picioare sau coboară brusc,
Jenner a fost primul care a efectuat trăgătorul. De asemenea fumul împiedica prăjea. Primele prăjitoare de acest tip în comparaţie cu gentilul elefant...
o vaccinare. Se întâmpla în anul vederea întârziind astfel' continuarea au fost puse în vânzare în anul 1926. (Va urma)
1796, când medicul a observat că atacului. Un alt dezavantaj era că praful de Titus VOICV Daniela BULLAS, Anglia

CALM AU ZA. N O A S T R A — Z i a r u l c a r e s e r e s p e c t ă ş i v ă r e s p e c t ă !