Page 4 - Calauza_2008_935

Călăuza noastră 935 Pag. 4

In direct cu N A SA
C a p i t a l u l s o c i a l ş i Liliana ŢOLAŞ: municipiul Hunedoara
c u r i o z i t a t e a u m a n ă COMUNICAT f începând cu 01 Aprilie
Am asistat cândva la o conferinţă a Europă (care a DE PRESĂ V 2008.
3. î n c a l i t a t e de
r fesorului Mark Mason (sociolog de lansându-se, în voluntar, doamna ing. ec
şi reacţionat,
Universitatea din Hong Kong),
mi-am notat, atunci, câteva idei, le-am
România Socială
1.
descoperit astăzi printre miile de c a d r u l UE, parte a Europei Sociale c Liliana Ţolaş vine în
pagini de notiţe şi vi le transcriu. Iată- p r o g r a m u l s p r i j i n u 1 S o c i e t ă ţ i i
le: • acţiunile noastre pot avea conse­ "Alarm") - da­ trebuie construită prin dialog Române de Cancer Filiala
cinţe pe care nici nu m le putem ima­ torită poluării şi colaborare permanentă cu Hunedoara, punând la dispoziţie eu
gina; • suntem, fiecare, pioni într-un g e n e ra le , a organizaţiile societăţii civile.
joc cu final (şi deci responsabi li de acel pesticidelor şi insecticidelor titlu gratuit spaţiul în care îşi va
final); • existenţa fiecăruia dintre noi împrăştiate de-a lungul ultimilor Sănătatea şi educaţia familiei desfăşura activitatea.
ne este fragmentată (!) în roluri dintre decenii pe culturi, deci pe florile de reprezintă o prioritate pentru 4 . S e d i u l E i 1 i a Ie i
care nici unul nu ne defineşte cu ade­ pe care culeg albi-nele polenul. femeile din România.
vărat. Le adaug, în aceste zile de spai­ Consecinţele? Pur şi simplu HUNEDOARA a SOCIETĂŢII
mă privind stabilitatea economică a dramatice, spune Bernard Vaissere, 2. SOCIETATEA ROM­ ROMÂNE DE CANCER este în
economiei terestre, unor sfaturi pe care speciaist la Institutul Naţional de NĂ DE CANCER FILIALA clădirea Policlinicii cu Plată de
întelepţi din timpul dinastiei Tchu Cercetare Ştiinţifică pentru Agricul­ HUNEDOARA reprezentată prin
(1050 - 204 î.e.n.) le dădeau împăra­ tură din Franţa. Căci 80% din spe­ lângă Piaţa Obor. Programul de
tului, pentru ca împărăţia să funcţio­ ciile de plante din lume depind de domnişoara psiholog SANDA lucru este în fiecare zi de miercuri
neze bine (şi care sfaturi "tare bine i-ar fi EUDOCAIA NEAGU în calitate de între orele 17.00 - 19.00. telefon
folosit preşedintelui Ion Iliescu, în tim­ polenizarea pe care o fac harnicele preşedinte anunţă deschiderea
pul celor trei mandate, dar şi preşe­ insecte, şi la speciile sălbatice dar şi oficială a punctului de lucru din 0744-886479.
dintelui Traian Băsescu, acum). Sfatu­ la cele cultivate de om, şi care asi­ Iiiroul de presă
rile au fost strânse în ceea ce s-a numit gură o mare parte a alimentaţiei mon­
"Regula celor 5 greşeli": Prima greşea­ diale. Ca şi în atâtea alte domenii ale
lă (gravă): să nu ştii că ai în împărăţie vieţii, industrializarea exagerată,
oameni competenţi; A doua greşeală indusă de demografia galopantă dar
(mai gravă): să ştii că există şi să nu-i şi de consumerismul inventat de
foloseşti; A treia greşeală (foarte gra­ stâlpii economiei capitaliste, ne ROMANII, CEA MAI MARE
vă): sa-i foloseşti la munci inutile; A duce, iată, într-un impas. Din care
_atra greşeală (extrem de gravă): să fo- cine. mai „ştie cum putem ieşi... în
P-
IC oseşti oameni competenţi cu bună orice caz,* nu politicienii vor putea COMUNITATE LA ROMA
ştiinţă la munci inutile; A cincea rezolva această nouă ameninţare
greşeală (de neiertat): să-i laşi să treacă împotriva cetăţeanului simplu, ci tot R o m â n i i
m tabăra adversă. Să recunoaştem că lumea, ştiinţei şi tehnologiei, care
cel puţin în cazul primului preşedinte reprezintă cea
menţionat de mine, aportul în capitalul încearcă acum să repare spărturile mai numeroasă
social politic cu (doar) Corina Creţu şi din această prea grăbită şi prea
Adrian Năstaşe, nu a însemnat o reală lacomă maşinărie a progresului. continuitate de
îmbogăţire a PIB-ului mioritic social - în sfârşit, a treia ştire din pagină imigranţi din
dar şi, generalizând, să constatăm că se referă la energii neconvenţionale. oraşul Roma şi
lipsa responsabililor politic-adminis- Mai puţin îşi pun astfel de probleme din împrejurimi,
zgu-
trativi în lumea modernă duce la zgu­ francezii căci excepţionalele decizii
duiri, chiar tsunami ecooomice şi ale preşedinţilor Charles de Gaule şi fiind urmaţi de
sociale. Valery Giscard d'Estaing (care au polonezi ucra-
Pentru că, după părerea mea, clasa ţinut cont de părerile înţelepţilor
politică a rămas mult în urma restului hexagonului, la timpul lor) i-au ferit inieni şi albanezi,
societăţii planetare, cea în care lamura pe francezi de dependenţa de hidro­ arată raportul
o constituie, totuşi, tribul savanţilor şi carburi, proiectând şi construind o „Obseravatorul
tehnologilor de înaltă clasă - şi pe care, imensă reţea de centrale nucleare
vă rog să observaţi, nici trista figură Român” (Obser-
care conduce acum SUA - deci lumea - care asigură 80% din necesarul de vatorio Roma­
nici ceilalţi preşedinţi ai marilor state energie a Franţei. Dar restul Europei no”), realizat de
nu îi iau în seama. trebuie să-şi pună problema noilor
Las acum la o parte considerentele energii, aşa că o echipă germano- Asociaţia Caritas
politice şi mă întorc la ceea ce mi se spaniolă a reluat o mai veche idee a - M i g r a n t e s .
pare că ştiu şă fac mai bine şi anume să lui Hans Giinther şi a lansat proiectul Potrivit docu­
bârfesc ceea ce se întâmplă în cea mai Elioth. Grupul îosis va construi provincia Roma sunt români, urmaţi
luminată dintre lumi, cea din minţile centrale solare pe pantele unui munte mentului, la Roma există 250.640 de polonezi, ucrainieni şi albanezi.
curioşilor din societatea lui Homo Sa- din Spania (în Andaluzia) sau în de străini, cei mai mulţi dintre toate La aceştia se adaugă africani -
piens. Homo Sapiens are, în creierul Atlasul marocan sau în Anzii regiunile italiene. Numărul
său, circa 100-200 miliarde de neuroni, Cordilieri sau în Pirineii francezi sau majoritatea egipteni, marocani,
politicienii despre care v-am vorbit în Australia - ofertele abundă, imigranţilor a crescut cu 6,3 la sută etiopieni şi nigerieni. Dintre
mai sus se apropie mai ales de limita observaţi - care va însemna, în în ultimul an, mai precis cu 14.935 imigranţii asiatici, cei mai mulţi
inferioară a acestei cifre pe când sa­ fiecare loc, o imensă seră din etilen de persoane. Raportul subliniază că
vanţii, trestii gânditoare, pe care politi­ suntfilipinezi şi chinezi.
cienii se tem să le folosească sunt mai tetrafluoroetilen şi o conductă din cei mai. mulţi im igranţi din C-tin A O AN E I RAHO VEANU
degrabă posesorii a 200 miliarde de acelaşi material, un fel de horn uriaş
ceîule din ceea ce se numeşte materia (500 metri), care să se plieze pe
cenuşie - aurul cenuşiu, cum a scris coasta muntelui. Raphael
cândva luminatul MirceaMaliţa. Menard, directorul proiec­
Pe repede înainte vă descriu o tului, apreciază că o seră de ŞTIAŢI CĂ...
pagină din celebrul cotidian "Le Mon­ 1 ha poate produce 500 APRILIE
de" - care are pagini de ştiinţă hebdo­ megawaţi pe an, deci tot atât
madară! -, să vă spun că informa- cât o mică centrală nucle­ Concurs cu premiu de 20 lire sterline organizat de . ,CALAUZA noastră’
ticienii s-au înţeles cu chimiştii din ară, principiul fiind acela că şi dna Daniela Bullas
industria alimentară şi vor instala, pe aerul este încălzit de razele Coordonatele sale geografice sunt: I7oI3’1 9”N. 89o37'22"W. Monumentala sa arhitectură datează din secolul
fiecare ambalaj de produs alimentar, soarelui de seră, se ridică IV BC. Numele său înseamnă „la rezervo(a)r(e)"... La sfârşitul perioadei clasice târzii palatele elitei au fost arse,
,un senzor care să semnaleze ceea ce prin hornul uriaş şi învârte gradual populaţia a scăzut, iar locul a fost abandonat către sfârşitul secolului XAD.
vor indica materialele bioactive de palele unei turbine, produ­ Este cultivată în multe regiuni ale lumii ca plantă alimentară, industrială şi furajeră. E folosită şi în bucătăria
control introduse în alimentele comer­ când energie electrică. românească, ca preparat tradiţional. Fructul său conţine amidon, substanţe proteice şi uleiuri.
cializate: prezenţa salmonelei, a difte- Avantajele "centralei solare
riei şi a altor bacterii nocive pentru montane" nu sunt deloc de Întrebări:
consumatori (responsabile, de pildă, a neglijat: energie relativ ief­ /. Care este denum irea oraşului? £20
325000 spitalizări şi 5000 decese pe an tină, investiţie mică, între­ 2. Despre ce cereală este vorba ?
doar în SUA!). Acest proiect revolu­ ţinere necostisitoare, posi­ Notă: Trimiteţi cuponul cu răspunsurile pe adresa: Ziarul
ţionar pur şi simplu se numeşte Sen- bilitate de a recupera şi apa
tinel, a pornit simultan de la univers de ploaie, prin instalaţii se­ „Călăuza noastră”. Concurs: ŞTIAŢI CĂ..., Strada Horea
sităţile McMasters din Hamilton cundare şi, amănunt impor­ Nr.30, cod 330047, Deva, Judeţ Hunedoara, Tragerea la sorţi
(Canada) şi Montpelier 2.(Franţa) şi va tant, fiind vorba, de fapt, de se va l'acc implicând toate taloanele lunii în curs cu
însemna, în timp, cel mai sigur şi mai uriaşe baloane de material răspunsurile corecte. Câştigătorul celor DOUĂZECI DE ' DVv;.’
antiseptic cadou pe care lumea plastic, ancorate de sol. nu LIRE STERLINE va fi publicat în al treilea număr din luna
tehnologiilor îl face celor 6,6 miliarde se pune problema turnării mai. Succes tuturor participanţilor!
de consumatori de pe Terra. A doua unor fundaţii de beton care
ştire este una de groază: albinele se să sluţească natura. APRILIE
înscriu printre speciile pe cale de ...Vedeţi, politicienilor Numele............................................................ Prenumele.......
dispariţie! în*SUA a dispărut 25% din guralivi şi ineficienţi, cât de Adresa...........................................................................................
"şep-telul" acestor insecte, o scădere bine pot rezolva problemele Răspuns 1......................................................................... ..........
dramatică a numărului lor s-a oamenilor reprezentanţii Răspuns 2......................................................................................
înregistrat în Marea Britanie şi Olanda, clubului Homo Faber?
alarma a fost dată, de altfel, în întreaga

C Ă L Ă U Z Ă N O A S T R A — Z i a r u l c a r e s e r e s p e c t ă ş i v ă r e s p e c t ă !