Page 7 - Calauza_2008_938
P. 7
Pag. 7 Călăuza noastră 938
IS T O R IA S Ă R B Ă T O R IR II P A Ş T E L U I
Paştele este cea mai israeliţilor, nu a murit De Paşti se sărbătoreşte
importantă sărbătoare creştină
nimeni, pentru că aceştia învierea lui Iisus. Hristos, fiul
a anului, pentru prima dată ascultaseră porunca lui lui Dumnezeu. Duminica - a
fiind sărbătorit în jurul anului Dumnezeu şi uu pus sângele treia zi după Scripturi- femeile
1400înainte de Hristos. mielului pe uşile lor. Sângele purtătoare de mir au găsit
Deşi mulţi sărbătoresc şi . mielului oferea o garanţie, un mormântul gol. Mormântul era
astăzi Paştele, pentru mulţi
gol pentru ca Hristos
el nu mai are nimic de a
înviase. împotriva lor, a
face cu Dumnezeu, este tuturor, a celor care L-au
doar un prilej de mâncare şi
acuzat şi batjocorit de
băutură. atunci şi până astăzi,
Sărbătoarea Paştelui numit în derâdere Regele
poate fi asociată cu pri
3 • • măvara. Retrezirea naturii Iudeilor, rege încoronat cu
spini, rege al cărui tron era
DROB DE MIEL ŞI PASĂRE la viaţă simbolizează noua o Cruce, părăsit de ai Săi,
viaţă pe care creştinii au
Necesar: ficatul şi prapurul mielului, un kg ficat de păzit sub grea şi rece
pasăre, 5 ouă, o linguriţă condiment din legume, 3 legături câştigat-o prin crucificarea lespede de piatră, Hristos
ceapă verde, 2 legături usturoi verde, o legătură mărar, un şi învierea lui Iisus. Paştele a izbândit cea mai
praf nucşoară, piper, creştin este similar cu două strălucită biruinţă ce s-a
sare, 2 linguri ulei de tradiţii antice: una evre văzut vreodată: biruinţa
măsline. iască şi alta păgână. Ambe asupra morţii şi asupra
Preparare: Se trece le tradiţii sărbătoresc înfi răutăţii omeneşti. Această
/epede printr-un jet de erea, trezirea la viaţă. b iru in ţă a p u tu t fi
apă rece, amândouă Paştele creştin derivă tăgăduită, dar nu l-a putut
felurile de ficat, apoi se din Paştele evreiesc, numit fi smulsă niciodată. ■/
fierb separat, se scurg şi Pesach, cuvântul de origine Hristos a înviat şi a
se dau prin maşina de al cuvântului Paşti. biruit, pentru El şi pentru
tocat. Se spală verdeaţa, Pentru prima dată, noi. Credem şi biruim prin
ceapa şi usturoiul şi se Paştele a fost sărbătorit aşa semn vizibil prin care Moartea şi învierea lui Hristos,
taie mărunt. Albuşurile se separă de gălbenuşuri şi se bat cum am spus mai sus în jurul credincioşii dădeau de înţeles murim pentru a învia şi înviem
spumă cu un praf de sare. Se amestecă ficatul cu anului Î400 înainte de Hristos. că au lu a t în serio s
gălbenuşurile, verdeaţa, ceapa, usturoiul, condimentele şi în această dată, evreii au ■ avertismentul lui Dumnezeu. pentru a trăi în veci cu Hristos.
se sărează după gust Apoi se încorporează şi albuşurile părăsit Egiptul cu ajutorul lui în ceea ce priveşte Prin suferinţă şi moarte ne
bătute spumă, amestecând uşor, de jos în sus. Intre timp se Dumnezeu. Scriptura în cartea creştin ii. D um nezeu a bucurăm de înviere; prin
dă foc la cuptor ca să se încingă. Exod (Ieşirea) din Vechiul reînnoit legământul făcut cu înviere ne bucurăm şi triumfăm
Se unge o tavă cu ulei şi se tapetează cu prapurul. Se Testament ne oferă instruc isradiţii, de data aceasta nu în triumftri lui Hristos, ca triumf
toarnă compoziţia, se acoperă cu marginile de la prapure, ţiunile date de Dumnezeu printr-un om, (Moise) ci prin al nostru. Q a murit pentru noi
iar deasupra se toarnă uleiul de măsline şi puţină boia. Se pentru aărfa&torirea Paştilor în Fiul Său, Iisus Mesia. şi a triumfat pentru noi. în
dă la cuptor, la foc mijlociu, timp de 25-30 min. Când este ¥ Legământul cel nou nu mai Moartea Lui stă mântuirea
gata, drobul se lasă să se răcească în formă apoi se noastră, în învierea Lui stă
porţionează. antichitate îşi aminteau de fap este un legământ făcut doar biruinţa noastră.___ ___ __
tul că Dumnezeu i-a salvat din cu evreii, ci cu toate
robia încare se aflau în Egipt. popoarele, care vor să
CIORBĂ DE MIEL CU SMÂNTÂNĂ Cu ocazia ieşirii din Egipt, primească iertarea păcatelor
Necesar: Came de miel, 2 morcovi, o ţelină, un când au sărbătorit pentru prin jertfa lui Iisus Hristos.
păstâmac, câte două legături de ceapă verde şi usturoi, 3-4 prima dată Paştele, toţi evreii Legământul cel vechi purta
legături de lobodă, 100 g orez, o linguriţă condiment din trebuiau să ia un miel şi să îl sigiliul sângelui unui miel
legume, un litru borş, o legătură de leuştean şi una de sacrifice. Apoi, cu sângele care trebuia sacrificat de
pătrunjel verde, o legătură mărar verde, două ouă, 2-3 mielului erau unse ramele de Paşti după instrucţiunile date
linguri de smântână, sare, piper. lemn ale uşilor de la casele în de Dumnezeu.
Preparare: Se curăţă şi se spală bine carnea de miel, şi care locuiau aceştia. în La Cina cea de Taină, în
se pune la fiert în apă rece cu puţină sare. Legumele se noaptea aceea. îngerul morţii noaptea când a fost trădat,
curăţă şi ele şi se spală, morcovii se spală şi se taie în trimis de Dumnezeu a trecut înainte de a fi prins şi arestat, -
rondele subţiri, ţelina şi păstâmacul în cubuleţe, iar ceapa prin Egipt şi a omorât toţi fiii Domnul iisus a instituit
şi usturoiul mărunt. Orezul se spală şi el bine şi împreună întâi născuţi ai egiptenilor în sărbătoarea Paştelui nou
cu rădăcinoasele şi condimentul de legume se pun la fiert în
casele care nu aveau pe uşă testamental, după porunca ce
apa cu carnea de miel. Se sângele mielului. în casele l-a fost dată de Dumnezeu.
lasă să fiarbă bine timp
în care se spală loboda,
se taie fideluţă şi se pune COZONAC NEDOSPIT
şi ea la fiert odată cu
Necesar: 250 g făină, 150 g unt, 150 g zahăr, 3
ceapa şi usturoiul verde. gălbenuşuri, un ou, 100 g stafide, 4 linguri lapte,
Borşul se fierbe coajă de lămâie, un praf de copt, esenţe după gust
separat apoi se adaugă la (vanilie, rom), un plic zahăr vanilat, o lingură zahăr
ciorbă şi se mai lasă să dea 2-3 clocote. Se potriveşte de pudră pentru pudrat cozonacul.
*sare, piper, se ia de pe foc, se bat ouăle cu smântână şi se Preparare: Se freacă untul moale cu zahărul,
toarnă în ciorbă iar la urmă se adaugă verdeaţa tocată şi se adaugă," pe rând, gălbenuşurile, oul întreg,
mărunt.
mirodeniile, stafidele şi la urmă făină amestecată cu
praful de copt şi cu laptele. Compoziţia se
FRIPTURĂ DE MIEL omogenizează bine, până se obţine un aluat moale.
ÎMPĂNATĂ CU USTUROI Se ia o tavă, se unge cu unt şi se tapetează cu făină,
apoi aluatul se pune cu ajutorul unei linguri şi tava Dintr-o bucată se face o foaie cât tava (de
Necesar: O pulpă de miel, o ceşcuţă de ulei, o căpă- preferinţă rotundă) şi se âşază în tava unsă cu unt
ţână de usturoi, piper, sare şi alte condimente, după gust. se dă la cuptor pentru circa 40 min. Se scoate şi se sau ulei. Din altă bucată se fac două suluri de aluat,
Preparare: Carnea se spală şi se taie bucăţi mari, care lasă cozonacul să se răcească în formă după care se lungi şi subţiri care se împletesc şi se face un
se împănează cu usturoi şi se presară cu piper şi cu celelalte presară cu zahărul pudră şi vanilat. colăcel care se aşază pe foaie. Umplutura se pune
condimente, după gust. Carnea se aşază apoi într-o tavă, se apoi în interiorul colăcelului. Dip cea de-a treia
toarnă deasupra uleiul şi două căni de apă. Tava se dă la PASCĂ UMPLUTĂ CU CAŞ bucată de aluat se fac patru suluri subţiri şi mai
cuptorul cu foc potrivit. Din când în când, friptura se Necesar: 400 g aluat de cozonac, 500 g caş. de scurte şi se împletesc câte două. Ele se aşază
stropeşte cu sosul din tavă iar dacă sosul scade se mai oaie proaspăt, 5 gălbenuşuri. deasupra umpluturii, sub formă de cruce, pasca
adaugă apă. Când friptura s-a rumenit iar furculiţa intră Pentru umplutură. Se dă caşul pe răzătoarea astfel pregătită se unge cu gălbenuşul rămas şi se
uşor în came, friptura este gata. mică şi se amestecă bine cu 4 gălbenuşuri. dă la cuptor, la foc potrivit unde se ţine 35*40 min.
Preparare: Aluatul se împarte în trei bucăţi. MARIA
c a r e s e ş i v ă r e s p e c tă I
