Page 5 - Calauza_2008_941
P. 5
Pag. 5 Călăuza noastră 941
BUNKERUL CU FIGURI DE CEARĂ
Greu, aproape avut la un moment
imposibil de găsit un dat o o a re c a re
EVENIMENTE grttp atât de omogen, suprafaţă politică.
format numai din Trăiau octogenarii de
comunişti retrograzi, aceeaşi speţă cu ei.
f ig u ri.d e ceară D upă e x p ira rea
Marele vinovat pentru care încremenite în timp, acelora, voturile s-au
soarta Europei şi a lumii în cel de-al ultim ii supravie terminat şi s-a stins
Doilea Război Mondial a fost, fără ţu ito ri ai unei steaua roşie a lui
îndoială, preşedintele Americii, doctrine criminale cu V ă d i m . A z i ,
Roosevelt, ins bolnav, evitant, un enunţ aproape religios, altfel o proletcultiştii tremură la gândul că
influienţabil, sionist îndoctrinat, propagandă orgiacă ticluită din nu vor mai intra în viitorul
acesta nu a ţinut seama de vorbe meşteşugite şi fără nici o Parlament.
[} semnalele pe care i le adresau acoperire. Când uită să-şi ia doza de
diferite personalităţi în legătură cu Talibanului şef, eternului C.V. sedative. accesele de furie ale
pericolul comunist, ci, dimpotrivă,
Tudor, obişnuit cu furtul intelectual Gauleiter-ului, ajung la cote
ori de câte ori s-a ivit prilejul a făcut în care afirma, printre altele, că încă din adolescenţă, când trăgea cu maxime. Aşa a ameninţat cu
jocul lui Stalin. La împlinirea a 450 revoluţia com unistă era mai ochiul pe la Labiş, fiu de proletari ai atacuri armate în plin senat!!!
de ani de la întoarcerea lui periculoasă, mai distrugătoare Rahovei, celui care mai târziu a lins
Cristofor Columb din prima sa decât războiul. El a insistat, de cuplului Ceauşescu, l-a N ebunii v isează scen arii
călăto rie (16 ap rilie 1943). asem enea, asupra drepturilor apocaliptice pe fondul unor
ministrul de xeteme al Spaniei, ţărilor neutre şi, în încheiere, şi-a pe Eugen Baibu, a mai precepte „mistice”, visează acte
afirma printre altele, că revoluţia exprimat dorinţa ca o pace justă şi o odă patţidojiţi etern, i ,jpunitivepublice,pui»erealasdH^
comunistă e mai periculoasă decât f r ă ţ e a s c ă să p u n ă c a p ă t figşfi sfofeire ca Infamiei a c e lo r cară'ăio'le!
războiul, militând pentru drepturile conflictului.
ţărilor neutre. în aceeaşi lună şi în La 20 ale aceleiaşi luni, cofflăniste. ţa ţă de m ahala, NaţfonaHstmd deşănţat nu mai
acelaşi an, vicontele Mamblas însărcinatul de afaceri spaniol la patririhoată naţionalistă cu iz. 'e s te o opţiune fntr-o lume
făcea trim itere la scrisoarea Londra, vicontele de Mamblas (azi imahtbru în vorbire, mat puţin modernă. Comunismul, fie el şi
p re ş e d in te lu i R o o se v e lt, o Duce de San la Meyor) s-â locvace Şi independentă azi- O urma intern, a clacat şi nereformat
scrisoare u lti^ -secretă, care prezentat la Foieign Office, unde a misteriosul ciufuliri Bolcaş; avocat • partidul lui Trahanache sucombă
ajunsese în mâna şefului statului afirmat că atitudinea luată de gexpăcf* într-o qţvjj£jiinărâta de Silnic. Sâ-i fie moartea uşoaiă,
spaniol. Ea era adresată lui generalul Jordana era de inspiraţie Constituţie p ro lrisn ^u n „age uşoară i-a fost şi viaţa până Ia
Zabrouski, unul dintre şefii exclusiv spaniolă şi că, în contra” din naştere, predispus M ^•im puncC
Sionism ului, şi reprezenta o consecinţă, ea nu ţinea seama de bâlci intelectual şi scene de clovn, Vine toam na nebunilor
ameninţare la soarta popoarelor nici o „sugestie” străină, contrar spre bucuria şi mângâierea tri vitriolaţi, fără poame şi cu morile
europene şi nu numai. O scrisoare, insinuărilor făcute în ' anumite bunului. Rătăcită pentru' un timp de vânt măcinând idei perimate,
o simplă scrisoare ieşită de sub cercuri. PentrU a înţelege discursul printre ei şi doamna Olguţa măcinându-le firea celpr care prin
condeiul unui ins dezechilibrat, dar de la Barcelona, trebuie să ţinem Vasilescu, singura persoană cu neghiobie au ieşit din timp. Vine
cu putere asupra, păcii şi a seama de un document al cărui text trăsături omeneşti, cu un discurs net toamna când prm-iştii, atâţia câţi
războiului, avea să provoace până a apărut, pentru prima oară, în superior boss-ului şl aparent de mai suni, vor culege cenuşa din
astăzi mari şi grave evenimente, memoriile lui Doussinague, care 1- bună credinţă, deasupra cu mult urnele în care s-a turnat otra-va
l) Vizavi de cocesiile făcute Uniunii a comentat în aceşti termeni: acelei pleve proletare, se vedea că propriilor intenţii. Vine toamna
Sovietice, lui Stalin, câre pe Pe 20 f e b r u a r i e 1943, înnota în ape străine şi era de când copiii vor umple cu grafitti
Roosvelt îl hipnotiza, şi de naşterea Preşedintele Roosevelt a semnat o ■ presupus că mai devreme, ori mai frunţile figurilor de ceară şi lumea
statului Izrael. Dar, pentru a-i spori scrisoare ultra-secretă, pe care,
credibilitatea, după atâţia ani chiar astăzi, puţini o cunosc, dar târziu, vu părăsi „Corabia se va veseli că fără ele va fi mai
trecuţi, ziarul „Călăuza noastră” o care a ajuns în mâinile şefului nebunilor”. Sunt momente în viaţă sigură şi mai bună. în toamna asta
publică în întregime, lăsându-1 pe statului spaniol. Această scrisoare, când un om doct realizează calea săracă pentru ele, figurile funeste
cititor să tragă concluzii. adresată dlui Zabrousky, a produs o nepotrivită pe care se află şi printr- se vor scufunda cu bunker-ul sub
Roosevelt către şefii Mişcării impresie penibilă, pe care orice un efort înţelept se reoricntcază, sarcofagul lui Tutankamon, pe
Este exact ce a făcut doamna Olguţa care-1 vor trezi din somnul milenar
Sioniste Internaţionale cititor o va resimţi ca atare.
„Stalin prietenul nostru Desigur, evenimentele produse Vasilescu, trecând la PSD, deşi, ar fi cu internaţionala proletară. Se lasă
. t . avut şi opţiuni mai bune(?!). Nu
comun” după 1943 au modificat o situaţie liniştea peste ţară: antropofagii se
La 16 aprilie 1943, cu prilejul care, până la acea dată, putea fi credem că ar putea fi bănuită de vor sinucide mdncându-se între ei!
celei de-a 450-a aniversări a c o n s i d e r a t ă d e o s e b i t de traseism politic. Este o femeie de Ce păcat că Domnul HONOR?
întoarcerii lui Cristofor Columb ameninţătoare. Totuşi, uşor de stânga! DOM IER nu ne este contemporan.
9 din prima sa căsătorie în America, im aginat, şi azi, gravitatea Acest pajtid guraliv, intitulat Ar fi avut subiect de excepţie din
generalu l Jordana m inistrul documentului la data când a fost pompos România Mare, format din acest panoptlcum ireal, pentru o
afacerilor externe al Spaniei, a scris”. scursuri sccuristo-comunistoide, a li tografic excepţională! Păcat!
pronunţat, la Barcelona, un discurs - va urma • \ ___________ ____ ____________
CĂLĂUZA. JVUAS’TJRĂ - Ziarul care se respectă şi vă respectă!