Page 5 - Calauza_2008_945

Pag, 5 Călăuza noastră 945

MARILE ORGOLII, MARILE PUTERI - RUSIA-I

întinsă pe două applor arctice. Japonia
continente, Europa şi de altă părere; a
Asia - ori pictoriai, cu uşurinţă
Continentul Galben, de slavilor şi aşa
care, o despart Uralii do cum s-au dovedit în
Nord, ăi cărui punct istorie, japonezii au ieşit
SFÂRŞITUL UNUI SERIAL terminus sunt apele surprinzător ia atac
Mării Arctice, pe lângă
rapid şi nimicitor în
denumirea clasică de Pacific, transformând în
Serialul nostru „M ari eveni­ Rusia Europeană, ţara deşeuri ‘puternica flotă
mente |i consecinţele lor", a ajuns aceasta încă misterioasă rusă, A foit o victorie de
la capăt de drum. El a trezit interes şl şi surprinzătoare, mal prestigiu pentru Japonia
este cunoscută şi sub
chiar reacţii. într-o ţară tn care s-a num ele de R usia şi o î n f r â n g e r e
învăţat orice istorie, numai adevă­ Orientală, poate ca o dureroasă, pe care
istoria militară rusească
rata istorie a poporului român, nu te reminiscenţă a înfrângerii catastrofale o trece cu vederea, Coreea a rămas sub
poţi aştepta la orice negaţie. Aşa se administrate tătarilor de către IVAN IV, proiectorului Japoniei şi echilibrul
face că o voce care foloseşte azi zis. şi cel Groaznic, la 1556, când a militar în:Asia a devenit altul pentru
telemobilul cum se folosea mai ieri pustiit vestitlle centre Kazân şl analiştii militari care anticipau doar
anonima, ne suspecta de plagiat, de Astrakhan, Două secole de vasalitate victoria Rusiei.
receptivitate la comandă politica etc. rusă cădeau în uitare; vestita Hoardă de Marea victorie din ai doilea război
Aur dispărea din conştiinţa istorică
O fl un loşka, ieri Ion, un universală pentru totdeauna şi tot ca mondial, • cu să intrăm . în realitatea
regalist mâncat de molii şi patimi, totdeauna, Rusia nu şi-a retras armatele zilelor noastre împotriva Germaniei,
nu a fost chiar atât de mare, ori nu ar fl
vreun legionar fără legiune?! din teritoriile ocupare,,, cl s-a aşezat fost atât de mare, dacă nu ar fi existat
Oricum aveam intenţia să punem la temeinic „ia ea acasă”! Moscova, oraşul masivuî ajutor al Statelor Unite în mod
dispoziţia cititorului lista biblio­ minune al timpului, care culmea, venise spetf;al J al Alianţei Occidentale în
veridicitatea serialului nostru
grafica, pentru a merge, dacă are la suprafaţă şi înflorise sub stăpânire p'imiculttV A*fl cuttf M prezentau cele
timp şi doreşte, la sursă, la Izvoare; aparţine unui alogen ori unul toate mo Ivele «â fie j ^ g f0fţ« ^militare în 1939, ia
adică la cărţi tematice, ia tratate de comunist-regalist (cea mai urâtă începerea ostilităţilor, Germeni* ere
istorie, la antologii şi culegeri de speţă de român). m wpettoără Rusiei ca echipament^
texte. Serialul nostru era o sinteză , tehnologiemiiitariLRltibcdullfrYfest
Statui în şine, Ruria ^avoslavnică,
unul scurt din oare ar fi rezultat o
care urmărea marile evenimente şi BIBLIOGRAFII s-a conturat totuşi 1*981 după Hristos, anm *etm din ea» ar fi rezultat o
consecinţele lor nefaste, mai ales din SELECTIVĂ când* avat ioc creştinare* prinţului victorie completă e Germaniei,
afa odor atu
de
pretyma şi de după al Doilea Război - Baciu, Nicolae; „Yaita şi Vtodtmfr, nrtnaa_ direct al devină «Beţii KuaM ai
Mondial, vizând România sau, şi crucificarea României", Fundaţia RurUc, «âre ItliB I Î J t, afandet prime delfinul ai mai maree ăJutttdteflfare,
R om ân ia: P a c tu l M o lo to v - Europeană Drăgan, 1990; tle Rueă d la rN e v g o fo * , eudHdeşideaceaddLNeputiAeioettl
R ib e n tro p , A rm is tiţiu l (şi - Oeorgescu, Vlad: ,datoria de la ftummaâ unul conflict de
armistiţiiie), nefasta zi de 23 August rom ânilor,.,", Ed, Humanitas, triburi ale Vtidngtipr «Un Scandinavi*, proporţii mitice, a triumfiti.
care vor fi; plămada acestei ţări, care şi
1944, rolul regelui şi al acoliţilor săi, Bucureşti, 1992; azi continui să fie iubita c u ' rara O victorie rămâne totuşi o victorie,
personalităţi ca regele Garol al itle a - Brăteanu Gheorghe: „Marea devoţiune ori urâtă cu patimă de vecinii pe care nu i-o putem angia Rusiei
şi mareşalul Antonescu, Frontul de Neagră", Bucureşti, 1988; elşinunumai. Bolşevice, fie şi pentru numărul mure
Răsărit şi Frontul din Apus, Yaita şi - Jaques de Launay, „Mari De k Raskoi, evenimentele care vor de victime omeneşti cu care a plătit.
Tot de justeţe rele si amintim, d l 1*
îm părţirea Europei de către decizii ale celui de al Doilea Război i prefaceri feenidahtie ta destinul firi Conflagraţiei mondiale, fa
*1 Rusiei, «a vor numi Fetru cel
Rossevelt, Churehill şi Stalin, Mondial", Editura Ştiinţifică şi uriaş *1 Roatei, 1945, Ruda Sovietici i
* “ ' ‘ “ ere epuizat!
bolşevizarea României ş.a.m.d. Enciclopedică, Bucureşti, 1988; Ua ca o fu i
M ărturisim că firul roşu - Drăgan L € . Antonescu: r <d^dectt fa începutulidai dedă
călău zito r b e-a fost isto ria «Antonescu, mareşalul României şi naoipa predeceşoriier m, *ne«noant ge-t-teoeedsInuaioMi
sale net teritorii către Vest, Se făcea
,
Românilor de i.C. Drăgan, elaborată războaiele de reîntregire..." simţită foamea rapace de spaţii Atunci a fost momentul oportun ea
de un institut european de istorie, - Vasile Stoica: „Suferinţele din nelimitate a hulpavei slave, care se va Marile Puteri, ne referim fa special ia
prob şi calificat. Ardeal", Cluj-Napoca, 1994, S.C. perpetua până în zilele noastre. USA şl United Kingdom, să fi Impus o
Aproape de adevărul ei se Murion Impex S.R.L, Ecaterina cea Mare va continua ordine firească în lume, o ordina cereai
nu se refere neapărat .la învingători şi
situează isterici români ea Vlad > Kiriţescu Constantin; „Istoria expansiunea teritorială a Rusiei, învinşi, pentru că pc lângă Germania,
Oeorgescu şi Lucian Soia, răzb oiu lui pentru în treg irea anexând la rândul el teritorii răsăritene care împinsese lumea civilizată la o
Profesor fiind, vreo 50 de ani, la României", ed. a ll«a; cum ar fi; Crimeca, Ukraina şi parte din beligeranţi firii precedent, au mal fost
mari licee, ştiam ce li se preda «Lucian Boia; „Istorie şl mit în Polonia. Rusia era deja un teritoriu mare,'
!t!ul,1,s»
elevilor la orele de istorie, ştiam cine co n ştiin ţa rom ânească", Ed, populat de un conglomerat de naţluHi, voie un război ai celor mm putcrmcl şi t
„„nţ
„_îL o»
unite fie ş. în parte, sub umbrela unei m nll ltlCtlUlll un Btutut de fc1avle ^
elabora (şi mal elaborează) Humanitas, Bucureşti, 1997; oarecarl creştinătăţi.
manualele; învăţasem chiar eu în - „Mlrcea Druc sau lupta cu .Anul 1812 va propulsa cu forţă perioadă de timp determinată cu
anii *,întunecatului deceniu, o istorie ultimul imperiu", Ed. Zamolxa, sporită Rusia în epoca modernă. cinism, tocmai de cele două state pe
făcută după calapod sovietic, o Bucureşti, 1998; Rezistase dramatic asaltului nimicitor ai care le-am numit, adică Statele Unite
istorie mincinoasă, cu adevăruri - losif Constantin Drăgan: armatelor lui Napoleon şi printr-o tactică ale Americii şi Marea Britani»,
uvungarde ale democraţiei şi aşa cum
trunchiate sau escamotate, Pentru „Istoria românilor", Ed, Europa de pustiire a propriilor teritorii şi se vor definite, ca port-drapel ai
cine nu ştie, să arie că toate cămile de Nova, Bucureşti, 1993; retragere în prima fază, urmată de un libertăţii şi egalităţii în oportunităţi al
istorie din cărţi şi documente se fac, - Francis Dessart; „Eseuri şi# război de guerilă, l-a forţat pe cel mal tutufor naţiunilor. Nu a fost sfi fie aşa.
aşadar lucrarea noastră, publicată în studii de geopolitică spirituală* mare strateg ai epocii moderne, ia o Dutorliie învinşilor către învingători,
retragere nu tocmai glorioasă. Rusia îşi
serial, va sta la temelia unei cărţi care europeană", Ed, Cârpathia Press - trecea în corn o victorie cu mul mult adică bolşevicii, pentru că doar el
va să valorifice alte câteva seriale 2005; răsunet decât în realitate. Oricum, era o strigau în gura mare despre pierderi
publicate în ziarul „Călăuza ..»■ Vasile Netea: „Conştiinţa victorie din care îşi va clădi gloria materiale şi în Vieţi omeneşti, trebuiau
noastră''; „Geigota Tricolorului în originii şi a unităţii naţionale,,.", Ed. militară, ale cărei arme le zăngăni şi plătite. Ţările care au plătit în monedă
forte şt cu sânge nevinovat, au fost
Ţinutul Hunedoarei", „Limba Albatros, 1980; astăzi, uitând cu premeditare anul i 805, aceleu pe care aliaţii le-au pus ia
pe care aliaţii le-au
ro m ân ă în lu m in a te z e lo r - Aristiţa şi Tiberiu Avrămescu; când ia Austeriitz aceiaşi Napoleon cu
revizioniste", „Drama Ardealului „Scrisori din Basarabia", voi, II, Ed, armate mai mici numeric, dar cu geniul * de^muneă lErtată*de #dunt
HnmâfîPi»*
sub hortism", „ArdeieHi martiri ai Fundaţiei Culturale Române, Buc, său militar, a învins Austria şi Rusia care ?9rima fl«* printre care şi România,
„ Hii.irtts iw
„i H„„i
luptei pentru unire şl păstrarea fiinţei 1996; formaseră o alianţă, Tot uitat este şi anul Cincizeci de tini de sclavie a însemnat
1904-1905, deci iu împlinirea a 100 de
naţionale", - Ştefan Palaghiţă; „istoria ani de la Austeriitz, când Japonia a datoria României faţă de Întinsul care
A venit vremea ca adevărul să mişcării legionare",, Ed, „Roza învins Rusia care încerca agresiv şl azi deţine ostatece teritorii
iasă la suprafaţă, ea uleiul deasupra vânturilor, Bucureşti, 1993, deschiderea unui al doilea port în Pacific româneşti. Germania a plătit şl ca'; da, a
apei, pentru că, vai, mereu am - Jaques de Launay! „Ultimele pe lângă acela din Vladivostok, Mai plătit, dar gjutată masiv de Unkle Satn,
învăţat sau am cultivat istoriile zile ale fascismului în Europa": exact ruşii puseseră ochii pe Fort Artur, Care este azi statutul ţărilor aliate? Pe
ce drum se află belicoasa Germanic?
altora. M-aş bucura ,sâ aflu că Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, sub pretextul că era tutorele Coreii. Vom vedea! (Va ama)
singura voce care a pus la îndoială Bucureşti, 1985, Dorinţa ei ascunsă era însă dominarea
l
CĂLĂUZA, W O A S TRÂ — Ziarulcareserespectă^ivărespectă!