Page 3 - Calauza_2008_949
P. 3
Pag. 3 Călăuza noastră 949
? COMPETENŢA SUVERANITĂŢII
justiţia care esţe legea sa, Oare deţinută şi exercitată în ultimă
juriul, care reprezintă societatea, instanţă de supremul organ al
trebuie el să aibă mai multă putere „patriei umane", al „Dreptului
decât însăşi societatea ale cărei legi internaţional", - organ care în
el le aplică? esenţa sa este. o Conferinţă
în consecinţă, când eu refuz să
TUPEUL mă supun unei legi injuste, eu nu generală a Statelor, denumită
în trecutul interbelic „Liga
contest întru nimic majorităţii Naţiunilor", iar în epoca
Un tânăr francez, student la dreptul de a comanda; eu fac numai contemporană, după cel de al
medicină, a ajuns pe la 1850 în - urmare din nr. 948— apel în această privinţă împotriva II-lea Război M ondial,
Munţii Anzi la triburile araucane. Este de observat că această suveranităţii poporului către „O rganizaţia N aţiunilor
Cunoştinţele mediciniste şi obiecţie acuzatoare circulă sub suveranitatea genului uman". Unite" (ONU).
..medicamentele l-au ajutat să forma afirmativă a unei maxime (;„j'en appelle seulment de la - în materie de „cu
salveze \ icţi. aşa că atunci când despre „omnipotenţa arbitrară şi, souverainete du peuple a la noaştere a lumii", de adevăr şi
s-a autopfoclamat „Rege al fără control" a majorităţii souverainete du genre humain". non-adevăr, - cine are sau tre
arâucanilor” nu a întâmpinat opo poporului; or, împotriva acestei (cf. Alexis de Tocqueville: De la buie să aibă „ultimul cu
ziţie. Cu timpul medicamentele maxime perfide pe care o Democrtie en Amerique Tome I, vânt"?!? - Intelectualii, - filo
s-au terminat şi câteva rateuri în consideră ca fiind „nelegiuită şi P.II, Cap.VII, pp. 261-262; - Ed. zofii, sociologii, politologii,
tămăduirea unor bolnavi au făcut detestabilă", Tocqueville scrie Gallimard, 1961; subl.ns.) istoricii etc. sau Ministerul
ca puterile lui „divine” să fie puse un fragment substanţial şi Reiese şi din acest fragment că A facerilor Interne?!? -
la îndoială. A fost alungat şi a elocvent, în care ne reaminteşte în problematica suveranităţii Răspunsul cel just se impune
murit în sărăcie, dar o corabie i-a de existenţa unei instanţe trebuie ca mereu să avem în vedere de la sine în mod instantaneu,
asemenea unui fulger.
această distincţie metodologică: pe
repatriat trupul. în cimitirul superioare de apel împotriva de o parte, există „o competenţă de
. săracilor. din Paris există şi azi a b u z u rilo r şi e x ce selo r Transformarea autentică a
„suveranităţii m ajorităţii suveranitate relativă", şi aceasta în lumii şi a omului, preconizată,
monumentul funerar pe care este sfera dreptului de Stat ca „subiect fie de democraţia liberală, fie
scris, Jean... Rege al araucanilor”. poporului". juridic", „dreptului public pozitiv" fie de „sociabdemocraţie" —
Mi-am adus aminte de această - „Există o lege generală care al fiecărei naţiuni; şi pe de altă revizionismul reformist —, fie
istorioară a tânărului care s-a vrut a fost făcută sau cel puţin parte, există „o competenţă de de marxismul „pluralist şi
„rege” când am văzut cu câtă adoptată nu numai de majoritatea
cutărui sau cutărui popor, dar de suveranitate absolută", şi aceasta în democratic, umanist" (cf.
insistenţă se mediatizează pe majoritatea tuturor oamenilor. sfera „societăţii universale", a Marx) etc; - nu se poate face
unele canale TV „Casa regală” de Această lege este justiţia. „comunităţii de State” şi a fără creierul şi inima, fără
la noi, inventând merite şi acdlo Justiţia'formează deci limita „dreptului oamenilor”; or, această pana şi graiul intelectualilor, -
unde realitatea le contrazice. dreptului fiecărui popor. ultimă specie de suveranitate, de scriitorilor şi filozofilor!...
Intr-o ţară în care este posibilă O naţiune este ca un juriu „absolută competenţă", este (Va urma)
anomalia de a avea Preşedinte, în să rcin at să rep rezin te Capitol ce face parte din volumul
împărat şi Rege al ţiganilor, nu societatea universala şi să aplice « Plângerea „dreptăţii sociale %
mai miră pe nimeni că ia presiunea
caselor Regale Europene (brita P E N T R U S F I N T E I C R U C I
nică mai ales, avem şi Rege al
României. Din partea mea să tră lo sif
iască mulţi ani (acum are cu ce!) şi Mărim Orşa
fericit (ca noi). M-a frapat tupeul, ^ Neagoe
după principiu] dacă ţine, ţine,
dacă nu mai vedem, prin care Ex-,
ul a modif cat legea salică, cu de la
sine putere, deşi după ştiinţa mea o
La 24 iunie 1953, la închisoarea de
p u te a m o d if ic a n u m ai la Gherla, pe un pat al infirmeriei, un împuşcaţi- la Gherla; preot Tarcea Doctorul Radu Mureşan din
Parlamentul. rob al puşcăriilor comuniste, face un Gheorghe din Hunedoara, mort la Cluj, asasinat la Hotel Sarmis din
Din '89 şi până azi tupeul a ultim efort, se ridică şi zice: „Sunt Aiud; preot Felea Ilarion din Valea Deva, etaj IV, cu prilejul Sfintelor
rămas principalul mijloc de Herci Roman din Dobra” şi apoi se Bradului, mort la Aiud; preot Duma Paşte, a treia zi, în anul 1992.
La această comemorare au
alpinism social şi polii ic (până în prăbuşeşte în nefiinţă. Acesta a fost Ion din Petroşani, mort la Târgu Jiu; participat peste 60 de persoane
parlament) pentru cci „cultu Herci Roman, primar din Lăpugiu de preot Ambruş Gyorgy mort la dintre care foarte mulţi copii.
ralizaţi” din „almanahe” şi cursuri Sus, plasa Dobra. Periprava; Mândroni Vaier din Regretăm enorm absenţa cadrelor
Ciula Mare, mort la Gherla; preot
la distanţă. Migraţia politică- se Duminică, 13 iulie 2008, după 55 Tomescu Cornel din Băcâia, mort în didactice din Lăpugiu de Sus, care
face şi ea prin negocieri dure pe de ani, Biserica Ortodoxă din Lăpugiu Colonia Salcia; Nistru Dimitrie din au onorat prin absenţă acest
măsura tupeului „migrantului”. de Sus, sprijinită de Primăria din Burjuc mort la închisoarea din eveniment.
Vechi tupeişti, unii trecuţi pe localitate şi de către Asociaţia Botoşani. Oliviu ŞELEŞAN
la Ştefan Gheorghiu, ne ţin azi „Supremă R ecunoştinţă” din Din această zonă de rezistenţă
prelegeri despre „valorile demo România, a oficiat Sfânta Slujbă a anticomunistă au mai fost pomeniţi: Librăria
craţiei capitaliste”. Tot ei „gestio Parastasului pentru marele luptător Pădurean Toma din Lăpugiu;
nează” (după bunul plac) istoria, anticomunist Herci Roman, precum şi Laslău Ana şi Blidar Ioan din Teiu;
învăţământul şi cultura internă şi pentru: Vasiescu Dimitrie din Trif Aron şi Trif Roman din
Tomeşti, împuşcat In Lăpugiu; Preot
internaţională, toate răvăşite în Lupşa Ioan, împuşcat la Sibiu; Orşa Mihăieşti, Şindea Gheorghe,
„viziune europeană”. Tot în spirit losif din Glodghileşti (Zam), împuşcat Andreşesc Gheorghe, Muntean din Hunedoara,
european, unii trasează euro- în spatele casei sale; Mărtinesc Virgil George, Seleşan Tudor şi Seleşan B-dul Corvin, nr. 14
. regiuni şi plantează indicatoare cu din Răduleşti, împuşcat la Faţa Roşie Alexandru din Roşcani, Seleşan Oferă iubitorilor de
„Ţinutul...” pentru că tupeul lor (Roşcani); Gaşpar losif din Boz, Ioan şi Bucur Antanasie din carte, cele mai noi apariţii
esţe mai presus de lege. împuşcat la Leşnic; Vitan Petru din Tomeşti, precum şi victime ale editoriale, cărţi pe toate
Din aceste motive cred că la Băieşti (Haţeg) împuşcat în pădure; comunismului târziu, cum ar fi: gusturile şi pentru toate
sintagma: „diplomaţia face Socaci Dedu din zona Haţeg, Profesorul Sasu Ioan din- Draşov buzunarele.
imposibilul posibil” mai trebuie împuşcat în retezat; Roman Miron (Alba) ucis în 14 noiembrie 1984, Librăria îşi aşteaptă
adăugat: şitupeul! - din Chergheş; Voinea Gheorghe din decapitat lângă Gara Simeria; cititorii, zilnic, între orele
lonHERDEA Nandru; Nistor Ioan din Vaidei şi Studentul Marius Neagoe din 10 şi 18, cu uşile deschise.
Simeria, ucis în 30 aprilie 1985 şi
Moldovan Ioan din corn. Aurel Vlaicu,
C A L A I 7Z A N O A S T R A . — Z ia r u l cu re se resp ectă şi vă re s p e c ta !
