Page 3 - Calauza_2008_950

1 ' """■" 1 ■■ i "" 1 . ' 11111.... ", 111 ' i ' 1 " 1 . .
Pag. 3 . . __________ _______ Călăuza noastră 950

PICĂTURĂ DE
81 DE ANI DE LA MOARTEA REGELUI FERDINAND AL ROMÂNIEI
VENIN ŞI...
Ferdinand I a fost cel de-al doilea sale dc origine. Drept pedeapsă pentru şi i-a prins-o la piept lui Anto­
n g r a i Q g n rege al României şi a intrat în [slorie gestul său. împăratul Germaniei l-a nescu. Plină de grandoare această
cu supranumele de „întregitorul" sau exclus din familia de Hohen/olern, scenă, prin gestul regal, simplita­
„#el Loial" pentru că a fost devotat num indu-se de atunci înainte tea conferirii şi cadrul adecvat!
ţării sale de adopţie. România, şi a Ferdinand de România. D ovedeşte, odată în plus,
1 TOLERANŢĂ, realizai visul de veacuri al românilor. Regele Ferdinand a contribuit la caracterul deosebit al regelui.*
România Mare. sporirea prestigiului instituţiei Ca o recunoaştere a meritelor
D A R C Â T ŞI Deoarece primul nostru monarh, monarhice prin toate deciziile sale. A ‘sale deosebite, Ia 15 octombrie
Carol I, nu a avut descendenţi direcţi, fost alături de trupe pe frontul Primului 1922, la Alba iulia, Ferdinand şi
PÂNĂ UNDE?! iar Constituia votată în 1996, în Război Mondial, a stat de veghe ca regina Maria au fost încoronaţi ca
primul an de domnie al lui Carol I, fruntariile ţării să fie întregite, a fost suverani ai tuturor românilor.
Motto: O etnie şi-un Mailat/ Ne preciza că succesiunea la tron era drept cu supuşii săi, şi-a întemeiat o Prestigiul instituţiei monarhice a
făcură de r...at asigurată potrivit principiului familie în conformitate cu interesele fost afectat de criza dinastică
Cu riscul de oprobriu, de a irita ereditar, în familia Carol. pe linie ţării (înfrângându-şi pentru aceasta, declanşată în 1925. Atunci, pe 12
autorităţile, de a şoca o ţară aflată în directă bărbătească, cu excluderea vocea inimii), a respectat Constituţia decembrie, moştenitorul tronului,
deri vă, cu preşedinte matroz, dar şi cu femeilor, regele l-a înfiat pe fiul pe care jurase s-o păzească, s-a purtat prinţul Carol al Il-lea, a trimis o
rege tălâmb, başca regele şi împăratul fratelui său. Ferdinand a fost adus în cu demnitate, potrivit rangului său. A scrisoare regelui Ferdinand prin
ţiganilor, scriu acest serial de atitudine România la vârsta adolescenţei, în ştiut să-i aprecieze şi să-i răsplătească care îl anunţa că renunţă la prero­
civică şi, mda, domnule Patapievici, 1884. S-a creşt inat .şi a respectat întru pe colaboratorii săi credincioşi. Este gativele sale şi rămâne în străină­
patriotică, chit că termenul îţi produce totul dorinţele şi năzuinţele memorabil gestul regelui care a vrut să tate cu Elena Lupescu, piaza rea
greaţă. Poporul român suportă azi poporului care l-a primit cu bucurie. repare „greşeala" făcută dc ofiţeri pentru România şi pentru familia
oprobriul Europei din pricina bolilor A absolvit liceul la Dusseldorl'. superiori din armata română care nu regală. Carol al II-lea participase
de veac: toleranţa, ospitalitatea (de A urmat apoi cursurile Universităţii aprcciascră la justa valoare dăruirea şi în numele familiei regale a
k rob vizitat de boiler) şi câte altele, cu din Leipzig şi Şcoala Superioară de efortul It. Col. Ion Antonescu. viitorul României la funeraliile reginei
™ care se şi mândreşte. Ştiinţe Politice şi Economice din mareşal şi conducător al României, Alexandra a Angliei şi apoi s-a
Paharul răbdării mele, vizavi de Tubingen. Avea o bună cultură pentru izbânda efin Primul Război întâlnit cu amanta sa, E. Lupescu,
cea mai obraznică, mai agresivă şi mai generală şi vorbea curent cinci limbi Mondial. Afându-se în ‘mijlocul la Paris şi a decis să nu mai revină
neproductivă etnie, s-a revărsat acum străine. A parcurs toate gradele trupelor române Victorioase în 1919, la în România.
câteva zile. Aveam o întâlnire cu o militare, ajungând până la cel de trecerea pbste râul Tisa, după ce Decizia fiului l-a Afectat
mare familie de intelectuali timişoreni general de corp de armată. înfrânseseră armatele ungare, Regele foarte mult pe Ferdinand, ca şi pe
pe o terasă a Devei. Terasa aproape A preluat conducerea României l-a observat pe Antonescu şi l-a chemat regină, dar din nou el şi-a înfrânt ,
sentimentele de părinte şi a făcut
goală. Nitam-nisam, unul barosan, într-un moment de mare cumpănă: la el, şi în văzul şi auzul tuturor ce era mai bine pentru Ţară. L-a
devean şi nu sibian (ca să ocolim chiar pe 28 septembrie 1914, când Primul militarilor din jur s-a adresat cu proclamat moştenitor al tronului
şi aluzia), se aşează la masa mea. Nici Război Mondial începuse, iar Marile următoarele cuvinte: „Antoneascu, pe Mihai, fiul lui Carol al Il-lea,
tu, vă rog, nici ţigănescu fc. Puteri aşteptau decizia României cu nimeni altul nu poate şti mai bine decât după ce Parlamentul a aprobat
E ocupat, zic. în replică, fluieră a privire la participarea ei la acest regele tău marile servicii pe care le-ai această decizie.
la „împăratul" şi vine o laie (ceată război. Deşi german prin naştere, adus ţării în acest război. Ai fost In 1927, pe 20 iulie, după 13
tuciurie). La protestul meu timid mi se Ferdinand s-a decis să intre în război nedreptăţit până acum nerecunoscân- 'ani de dom nie glorioasă,
răspunde: E democraţie. îmi iau de partea acelui bloc militar care du-ţi-se aceste merite în mod public. Ferdinand se stingea din viaţă,
Pentru a repara această nedreptate,
promitea României împlinirea unui
berea, paharul şi mă mut la altă masă. vis aşteptat de secole: unirea tuturor uite! îţi ofer Ordinul Mihai Vileazu cls. după o boală destul grea. A fost
Fapt minor, vei zice, cititorule. românilor într-un singur stat. Aşadar, a 111-a, dându-ţi chiar decoraţia mea!" înmormântat alături de Carol 1 şi
Ba, nu!, îţi voi replica eu. Etnia asta, a încheiat o înţelegere cu Antanta şi Ş i, spunând aceste cuvinte, regele şi-a regina Elisabeta la Mănăstirea
cu care vrem să câştigăm Europa, s-a
s-a angajat să lupte împotriva ţării scos decoraţia de la pieptul tunicii sale Cutca de Argeş.
prea obrăznicit de vreo 18 ani încoace. Prof. Iteana MATEESCU
Un ţigan, ajuns preşedinte de ţară le-a
făcut toate pohtele ne visate de Horti: ÎN T R U A P Ă R A R E A S F IN T E I C k U C I (II)
din numele etnic de ţigani, aduşi în
O M A R E M I S I U N E ,A naţional, la gara Simeria, de unde, prins şi arestat. Fiind condamnat la
Europa, în secolul III,, de împăratul
NEAMULUI ROMÂNESC cortegiul funebru s-a îndreptat spre închisoare, se retrage în Munţii
Leon al III-lea, i-am făcut rromi, ca să
Motto: Neîncetat trebuie să cimitirul din Râmnicu Sărat. Poiana Ruscă, în apropierea
se confunde cu românii (ori se ştie, că
împăratul lor, prost inspirat, care a căutăm mormintele necunoscute ale Datele ce se vor furniza vor îi localităţii „Faţa Rpşie", împreună
desfiinţat cetatea indiană Zingara, eroilor „Holocaustului roşu"! Să nu utilizate la descoperirea locului unde cu Mircea Cornel din Roşcani (a
patria ţiganilor (zingarilor) izolaţi în uităm vreodată, că jertfa lor a sigurat Virgil Martinesc a fost înhumat, în lui Todorescu), cărora li se alătură
ghetou i-a folosit la Constantinopol supravieţuirea naţiei române (Seiho vederea restituirii răm ăşiţelor şi Ion Căstăianu de la Legiunea
pentru muncile, singurele, pe care le Carlos Spenzer) familiei sale şi reînhunarea acestuia de jandarmi din Orăştie. Ion
fac, cu pricepere şi astăzi: vidanjori, 1. A s o c ia ţia „ S u p re m ă în cimitirul din satul Răduleşti, după Căstăianu asigura ordinea la
hingheri, gunoieri, robi la curţile Recunoştinţă, cu sediul în Dfcva, face 59 de ani. alegerile din comuna Teiu, judeţul
domnitorilor români (pentru că în apel către toate persoanele care cunosc în n u m e l e l i b e r t ă ţ i i , Hunedoara. Dar, sunt trădaţi de
) Europa nu existau plantaţii de fapte, date şi împrejurări legate de adevărului şi dreptăţii anumiţi nesemeni de-ai lor, zice-
bumbac). moartea fruntaşului ţărănist Virgil V irg il M a rtin e s c , dup ă se, din Roşcani. V
Fraţilor, nu vă jucaţi cu focul, nu M artinesc din Răduleşti, comuna declaraţiile fiicei sale Otilia Luncan (Va urma)
profitaţi de voturile unei etnii Dobra, judeţul Hunedoara, să ne din Târgu Mureş (născută în 1934) şi Oliviu SELEŞAN
analfabete (vezi alegerile de la contacteze telefonic. Virgil Martinesc ale cetăţeanului Gheară Aurel (a lui
Ştefăneşti). într-o bună zi ne vom s-a născut la 22 decembrie 1908 şi a Lapte Acru) din Răduleşti -Dobra, a
izgoni din propria noastră ţară. Am fost împuşcat în 26 iulie 1949, la locul fost delegat din partea P.N.Ţ. în Librăria
fost de câteva ori în Italia. Roma este numit „Faţa Roşie", un sat mic de comuna Lăpuşnic, din judeţul
încă şi va fi capitala lumii. Dar, vai, e munte, aşezat între localităţile Roşcani H u n e d o a r a , la a l e g e r i l e
năpădită de o etnie hoaţă, murdară, şi Bătrâna. A doua zi, trupul său „democratice" din 1946. Văzând luceafărul
analfabetă, leneaşă, prostituată. Să nu neînsufleţit a fost dus ‘ la morga măsluirile comuniştilor români şi
ne facem că nu vedem „cine sunt"
spitalului din Deva. în aceeaşi maghiari (informaţii de la bunicul
ofertatoarele de plăceri de pe încăpere a fost adus şi plutonierul de Corneliei Stoica din Stânceşti) este din Hunedoara,
drumurile noastre naţionale", că, spre
securitate Tănase Paul „căzut la cuprins de revoltă şi trece din casă în
exemplu în piaţa Devei nu poţi intra datorie". Informaţiile le deţinem de la casă, în R ăduleşti şi satele B-dul Corvin, nr. 14
fără a fi acostat de pirande păzite de Olivia Neamţ din Roşcani, care avea învecinate, verificând starea reală a O feră iubitorilor de
lăieţi şi băieţi cu mustaţă de honvezi şi carte, cete m ai noi apariţii
pălării mexicane. Că numărul în aceeaşi încăpere, la morgă, pe fiul voturilor date. Contestând alegerile, editoriale, cărţi pe toate
cerşetorilor (pomul şi omul) mutilaţi său Ionel Neamţ, născut în 1942 şi este luat în vizorul noilor autorităţi. gusturile şi pentru toate
I şi automutilaţi stârneşte nu mila ci care murise din cauza cumplitei Imediat, Virgil Martinesc trăieşte
sila. Cum s-a ajuns aici, cum am ajuns poliom elite. O livia Neamţ l-a prima provocare: i se impune să buzunarele.
să ne urască din pricina lor, într-un recunoscut pe Virgil şi a mai povestit, desţelenească, cu boii săi, fără vreo L ibrăria îşi aşteaptă
număr viitor. ’ că era mort şi aruncat jos, în timp ce logică, un fânaţ impresionant de cititorii, zilnic, între orele
4 (oţet mai mult decât pamflet) Tănase Paul era pus pe un pat. Tănase mare. Bineînţeles că refuză şi 10 şi 18, cu uşile deschise.
Gligor HAŞA Paul a fost dus, cu mare alai, ca un erou de-acum încolo se fereşte de a fi
C Ă L Ă U Z A N & A S T R A ~ Z ia r u l c a re se re s p e c tă ş i vă r e s p e c tă !