Page 7 - Calauza_2008_950

Pag. 7 Călăuza noastră 950

INVINCIBILELE DIAMANTE Să vorbim despre:

D e - a l u n g u l oamenilor. Romanii MAREA DE SPICE - GRÂUL
timpului diamantele aveau convingerea că
au * f a s c i n a t este piatra care îi
întotdeauna, ele fiind protejează iar în India G r â u l a f o s t
v â n d u t e s a u s e s p u n e a c ă c u n o s c u t î n c ă din
cumpărate la preţuri d i a m a n t u l a p a r e v r e m u r i f o a r t e
fabuloase. De aceea au atunci când trăznetul îndepărtate. El a fost
d a t n a şte re la o loveşte vechile stânci. adus în Europa din
mulţime de mituri şi M e s o p o t a m i a . D e
De aceea ele erau
legende care s-au perpetuat până în asemenea în mormintele
montate la statuile sacre, sub formă
zilele noastre. de ochi. faraonilor egipteni au
De obicei diamantele au fost Mai târziu, diamantul devine prin fost găsite boabe de grâu
moştenite din generaţie în genera­ lege piatra capetelor încoronate. carbonizate, semn că
ţie, ele fiind în acelaşi timp simbolul Ludovic al iX-lea (1214 - 1270), această cereală era
puterii, al poveştilor strălucitoare de regele F ran ţei d ecretează că cunoscută şi cultivată cu
iubire, ba chiar şi al dramelor diamantele trebuie să fie destinate multe milenii în urmă şi
născute din pricina lor. Li s-au numai regelui. Oricine ar fi dobândit de atunci el este un
dedicat poeme, picturi, cântece, un diamant avea obligaţia să-l vândă aliment de bază pe continentul subliniat este faptul că pe tot
cărţi fiind adorate sau blestemate. euro-asiatic. parcursul anului, în fiecare lună
regelui. A şa se face că diamantele au sau anotimp, undeva pe pământ se
D iam antele au fost însă Cea mai mare parte a omenirii
împodobit coroanele regale care au seamănă grâu iar pe o alta se
dintotdeauna unul dintre cele mai devenit adevărate capodopere are în alimentaţia sa de bază,
puternice şi influente simboluri în Exemplu în acest sens a fost coroana grâul. De aceea el este cultivat pe recoltează, astfel că piaţa mondială
numeroasă culturi. cea mai mare suprafaţă de pe este mereu aprovizionată cu grâu.
ţarinei Ecaterina a doua (1729-1796) Ancuţa BÂRSAN
Numele diamantului vine de la îm podobită cu 4936 de pietre planetă. Un lucru demn de
grecescul „adamas” care înseamnă preţioase. Şi pentru că în Evul Mediu
invincibil, de necucerit, cea mâi se credea că diamantul are puteri
dură substanţă. Este considerat a fi magice, el începe să fie purtat şi de
un dar al zeilor, un Simbol al către nobili.
bogăţiei, prosperităţii, puterii, dar şi Pe măsura trecerii timpului
al magiei şi al protecţiei de rău. De
diamantele au fost folosite ca
aceea a devenit în timp piatra regilor • - Mămico,
a m u l e t e , dând p r e ţ i o z i t a t e
şi a împăraţilor, a oamenilor de când m-am
bijuteriilor, apoi el devine şi un
puternici. simbol al iubirii, celebrităţii şi m utat în clasa
P r i m a m e n ţ i o n a r e a cealaltă, nu mai sunt al 42-lea, ci al
faimei. - Aş zice că eşti lesbiană
diamantului în documente apare 30-lea.
bi -zilele noastre diamantul a • - In sfârşit, am ajuns şi eu
într-un text sanscrit datând din anul rămas piatra sim bolică a celor -Şi câţi sunteţi în clasă? cineva.
322. td . Hr. în vechea Grecie şi la puternici, arătând o anumită poziţie -30... , —Ei? Ce s-a întâmplat?
Roma diamantele erau considerate * - Scumpule, ce-ai spuhfc dacă
socială şi bogăţie. - Aseară’nevastă-mea a spus: să
lacrimi ale zeilor date ca dar Petre ALEXA ţi-aş zice că m-am culcat cu cel mai ducă cineva gunoiul la ghenă.
bun prieten al tău?

APICULTURA- a apărut în anul 1785. După această a aderat la federaţia internaţională a
dată au apărut mai multe publicaţii
asociaţiilor de apicultură -
dintre care se remarcă cărţile: APIMONDIA - şi a organizat la
„Stupăritul” sau „Stupăritul nou” a Bucureşti în anul 1965 cel de-al
APICULTURA ÎN DECURSUL TIMPURILOR apicultorului C. Hristea, publicate XX-lea Congres internaţional
, ; Cercetările paleontoligice ne care se pomeneşte atât în Biblie cât şi în în anii 1936 şi respectiv 1976. jubiliar de apicultură şi prima
confirmă faptul că albinele au trăit pe Talmudul ebraic sau în Coranul arabilor. în perioada anilor 1930-1974 expoziţie-târg internaţională de
pământ cu mult înainte de apariţia în Dacia apicultura era foarte ’ s-au efectuat numeroase cercetări apicultură. Cu ocazia acestui
omului. răspândită. O mărturie scrisă privind ştiinţifice care au fost prezentate la congre^ internaţional a fost ales ca
Aceste vieţuitoare au apărut şi au apicultura la daci se datorează celebrului r congrese şi apoi publicate. în anul preşedinte al Apimondiei prof. dr.
e v o l u a t î n t f - o p e r f e c t ă istoric jlerodot (485-421 î.e.n.). Acesta, 1974 s-a înfiinţat Institutul de ing. V. Hamaj, reprezentantul ţării
interdependenţă Ou plantele; albinele voind să meargă spre Sciţia a aflat de la cercetări pentru apicultură.' noastre. •; ■' ’v.1' .
au asigurat polenizarea florilor, tracii de pe malul drept al Dunării că în anul 1957, s-a înfiinţat După revoluţia din 1989,
oferindu-li-se în schimb polenul şi pământurile de pe malul stâng al Asociaţia crescătorilor de albine, datorită greuţăţilof tranziţiei,
hectarul, hrana necesară acestora. fluviului (Dacia) nu pot fi călcate cu cu 41 de filiale judeţene şi peste
Primele triburi primitive, ca uşurinţă din cauza mulţimii albinelor. 1.300 de cercuri apicole, cu peste numărul familiilor de albine din
forme de organizare a societăţii Istoricul Xenofon (430-355 î.e.n.) a 70.000 de membri apicultori. Timp ţara noastră câtr şi producţia de
umane, s-au grupat în apropierea scris că hrana geţilor consta în primul • de 30 de ani (1957-1987), numărul miere, ceară şi alte produse apicole
cursurilor de apă sau al pădurilor, rând din miere, legume şi lapte... A. familiilor de albine a crescut de la s-au redus lajuţnătate.
unde îşi. puteau procura mai uşor Xenopol în istoria românilor scrie: 571.000 la 1.356.000 colonii. De A picultura, îndeletnicire
hrana din vânat, pescuit şi fructe. în „dacii se îndeletniceau cu agricultura, asemenea, producţia de miere în străveche pe meleagurile ţării
căutarea hranei, au descoperit în creşterea vitelor şi cu cea a albinelor"... această perioadă a crescut de la noastre, a reprezentat de-a lungul
scorburile unor arbori colonii de în Ţările Române apicultura s-a bu­ 2742 tone în anul 1957 la 15.500 vremii o activitate constantă şi
albine cu faguri de miere. Cu timpul, curat de o deosebită dezvoltare. Din da­ tone în anul 1987. în mod apreciată , de poporul rom ân,1
omul a observat felul lor de viaţă şi cu tele furnizate de documentele epocii se asemănător a crescut şi producţie a favorizată .de minunatele condiţii
ajutorul fumului şi-a apropiat poate deduce că numărul coloniilor de altor produse apicole. de relief, climă şi-floră. Apicultorii
faniiliile de albipe de casa sa, reuşirld albine în cele două principate depăşea Una din cele' mai mari şi au datoria de onoare de a contribui
să le înmulţească, fapt ce constituie un milion, care produceau importante importante realizări ale Asociaţiei la dezvoltarea acestei activităţi
începutul apiculturii. cantităţi de miere şi ceară ce se exportau, crescătorilor de albine este plăcute şi rentabile la nivelul bazei
Numeroasele izvoare istorice şi în special, spre Turcia, Grecia şi vestul Combinatul apicol din Bucureşti,
mărturii paleontologice confirmă că Europei. unicul pe plan mondial la care se melifere existente, astfel ca prin
mierea, ceara şi chiar propolisul au Progres'ele apiculturii pe plan adaugă pe aceeaşi platformă polenizare să se obţină sporirea
cunoscut o largă apreciere în european în secolele 18 şi 19 sunt Institutul de cercetare şi producţie producţiei agricole realizând în
civilizaţiile antice. prezentate în numeroasele publicaţii de pentru Apicultură şi liceul agro­ acelaşi timp şi produse agricole
Despre albine şi produsele lor specialitate. Prima lucrare de apicultura industrial (cu profil apicol).. necesare îmbunătăţirii alimentaţiei
s-âu găsit documente pe teritoriul în limba română intitulată .Economia în anul 1958, A sociaţia şi a sănătăţii omului. -
ui, Irakului, Spaniei ş.a, de stupilor" redactată de Ion Piuarţi Molnar crescătorilor de albine din Rothânia Traiati IACOB J

C A.IuA.l7ZA N O A S T R A — Z ia r u l c a re se re sp e c tă ş i v ă r e s p e c tă !