Page 6 - Calauza_2008_951
P. 6

Călăuza noastră 951                                                                                                                         Pag. 6



       MAGIA DRUMULUI MĂTĂSII                                                          SĂ  VORBIM DESPRE...


           Denymirea de Drumul Mătăsii        contribuind  astfel  la  răspândirea    GIGANTUL ŞERPILOR - ANACONDA
       este  dat  de  renumita  ţesătură      produselor între Europa şi Asia.
       transportată pe  acest drum, adică         Romanii  apreciau  foarte  mult         Este un  şarpe
       mătasea.  El  se  întindea  de  la     mătasea dar nu  ştiau s-o fabrice în    care  trăieşte  în
       Changan  (China)  până  la  coasta     schimb chinezii creşteau viermi de      America de Sud şi
       estică  a  Mării  Mediterane.          mătase  şi  produceau  mătăsuri  şi     poate  atinge  di­
       Străbatea deci Asia Centrală şi de     brocarturi  pentru  vânzare.  Mai       mensiuni  pe  mă­
       Vest.  Acest  drum  a  fost  folosit   târziu  (sec.  al  IV4ea),  tehnica     sura  renumelui
                                              creşterii  viermilor  de  mătase  s-a   său:  lungimea  de
                                              răspândit în întreaga Asie*             10-12 m,  circum­
                                                  Datorită mătăsii chinezeşti s-au    ferinţa  de  60-70
                                              dezvoltat  relaţii  de  prietenie  între   cm şi greutatea de
                                              popoarele  situate  pe  acest  drum.    120-130 kg.
                                              îm preună  cu  m irodenii  şi               îşi duce viaţa  .
                                              porţelanuri,  mătasea eră schimbată     mai mult în apă de  *
                                              pentru aur, argint şi perle.            unde îşi prinde şi hrana, hrănindu-   ce trece prin jur.
                                                  Chinezii  au  inventar  de          se cu peşti, broaşte, păsări, porci     Acest  şarpe  este  periculos  şi
                                              asemenea şi hârtia, tiparul, praful de   de  apă,  rozătoare  ce  trăiesc  prin   pentru  om,  având  puterea  să-l
                                              puşcă şi busola.        r               ţinuturile mlăştinoase.             ucidă.  în  schimb  omul  vânează
                                                  Pe Drumul Mătăsii, îh China au          Este însă un şarpe neveninos,    anaconda  pentru  pielea  sa
                                              pătruns şi produse specifice din Vest   dar, la dimensiunile sale, îşi ucide   valoroasă, fiind foarte apreciată în
                                              cum ar fi: viţa de vie, nucile, pătrun­  victima prin strânsoare puternică,   marochinărie.
                                              jelul etc. Chiar şi budismul a pătruns   până la sufocare. Cu toate că este o   Un anaconda în captivitate are
                                              în China pe Drumul Mătăsii.  După       reptilă uriaşă se poate apropia de   nevoie tot de hrană vie pentru că
                                              sec.  al  Vll-lea,  Drumul  Mătăsii  a   victimă pe nesimţite, atacând apoi   altfel o refuză.
                                              ajuns şi în Orient şi la Istambul, fiind   cu viteză. După ce înghite o pradă   O femelă de anaconda poate da
                                              principala  legătură  dintre  aceste    mai mare, greutatea lui aproape că   naştere  la  aproximativ  70  de  pui
                                              lumi.  Pe  acest  drum  a  călătorit  şi   se dublează. Apoi sătul, se retrage   odată,  fiecare  având  lungimea  de
                                              vestitul Marco Polo între anii 1271 -   în  desişuri  şi  rămâne  acolo     până la un metru.
                                              1295.     /             .V   - -        nemişcat şi  indiferent la tot ceea               Ancuţa BÂRSAN
                                                  Dar  ca  orice  început,  fiecare
       timp de peste 300 de ani,  atât de
         ;ş$ta Dinastie Han din China cât     lucru  trebuie  să  aibă  şi  un  sfârşit.                                  grijă,  s-ar  putea  s-o  bagi  pe
            Imperiul Roman şi a legat în      Aşâ  s-a  întâmplat  şi  cu  Drumul                                         mânecă.
       tot  acest  timp  cele  mai  vechi     Mătăsii,  care  după  secole  de                                                 • Nu sunt de acord că atunci
       culturi:  China,  India,  Valea        strălucire a venit şi pentru el intrarea     •  în  perioada  năvălirii     când am fost noi la putere, am tăiat
             (iii :ţfc :V altn  Eufratului,   în  istorie.  In sec.  al  XV-lea,  după  popoarelor migratoare la noi au
                                                                                       oAyăbt vizigoţii, goţii  şi...  hoţii   şi  am spânzurat în fond noi am
                                 încă din     început  îl  fie  mai  circulate         (aceştia din urmă s-âu înmulţit    spânzurat şi abia apoi am tăiat
                                                                                                                               • După cum şuiera mi-am dat
       sec. al n-lea  Î.Hr. şi până în sec.   drumurile  mâritime  iar  Drumul        m peste măsură).                    seamace...şuiera!
       XIV d. Hr. Schimburile de mărfuri      Mătăsii şi-a pierdut importanţa. însă        •  Sinceritatea  nu  deschide       • Scamator - cojegul de birou
       se făceau intre populaţiile nomade     până în zilele noastre magia acestui     toate uşile, dar pe acelea puţind   care  ia  scamele  de  pe  haina
       ce  veneau  pe  acest  drum  şi  cele   Drum  al  Mătăsii  atrage  turişti  din   pe care le deschide, merită să le   şefului.
       sedentare  din  zonele  respective,    întreaga lume.                           treci pragul.                                          IonBACW
                                             ________________ Tudor VASIU                  • Când ai un as în mânecă, ai
         ,,a&r.,— ---------------------------


       'AfÎCULTIIU ■ ACTIVITATE TmiTIOMIAl                                            u r m e a z ă   să  f i e
                                                                                      transformate în miere  şi
                                                                                      păs tură.  Din  albinele
                          COLONIA DE ALBINE                                           adulte  se  formează
                                                                                      grupul  celor  de  pază
         Un it a t e  b Io f iz io l o g ic ă  c o m p l e x ă                        staţionate  la  urdinişul
                                                                                      stupului  şi  care  nu
            Colonia de albine este compusă     iulie,  cât  timp  există  instinctul  de   îngăduie  pătrunderea  în
        din  o  matcă,  un  număr  redus  de   reproducere, după care aceştia sunt    c o l o n i e  a  u n o r
        trântori  şi  multe  albine,  care  îşi   eliminaţi din colonie.
        desfăşoară activitatea într-0 perfectă     Albinele  provin  din  ouă  nefe­  vieţuitoare  străine  şi
                                                                                      care, după necesitate, pot
        armonie călăuzită de patru instincte:   cundate având numai 16 cromozomi      îndeplini  funcţia  de  ventilatoare,   asocierea grupelor arătate în care
        de supravieţuire, de reproducţie prin   faţă de matcă, care are 32.  Acestea   contribuind la aerisirea coloniei.  îşi  manifestă  simţământul  şi
        roire de clădire a fagurilor necesari   formează mai multe grupe cu funcţii       în  afara  coloniei,  acţionează   sprijin reciproc.
        puietului  şi  depozitarii  mierii  şi   diferite, în raport cu vârsta acestora   mai multe grupe de albine adulte    Acestora le lipseşte înclina­
        polenului;  de  creşterea  puietului  şi   care activează într-o perfectă ordine   care  îndeplinesc  diferite  funcţii.   rea spre egoism, dar au o dragos­
        cel de cules.                          şi armonie. Albinele tinere formează   Dintre acestea cea mai numeroasă    te  nemărginită  pentru  puiet.
            Matcă,  în  greutate  de  cca  200   grupul  gospodinelor  coloniei                                           Albinele au acumulat de-a lungul
        mg,  este  singura  femelă  fecundată   care  asigură  curăţenia  stupului    este cea a culegătoarelor de nectar   milioanelor  de  ani  de  când
                                                                                      şi  polen,  creând  hrana  necesară
        capabilă  Să  depună  ouă  şi  care    preyenind  apariţia  unor  agenţi      puietului  şi  a  rezervelor  pentru   vieţuiesc  pe  planeta  Pământ,  o;
        asigură reproducerea speciei. Ea este   patogeni  precum  şi  a  celulelor    sezonul lipsit de aceste resurse. La   bogată  experienţă  ereditară
        înzestrată  cu  mirosul  său  specific   fagurilor în care urmează ca matca să   acestea se mai adaugă grupuri mai   manifestată  prin  reflexe,:
        ce-i  imprimă  întregii  colonii,      depună  ouă.  Dintre  albinele  tinere   reduse:  unul  pentru  transportul   instincte individuale şi colective,
        asigurându-i acesteia coeziunea.       este  format  şi  marele  grup  al     apei  în  colonie  şi  altul  pentru   greu  înţelese  de  om,  care  le
            Trântorii,  în  număr  de  câteva   albinelor doici care îngrijesc puietul   culegerea  şi  p relu crarea     conduc  la  acţiunile  cele  mai*
        sute, sunt mai mari cântărind cca 250   larvar precum şi garda mătcii pe care   propolisului  inhibitor  a  multor   potrivite pentru a le asigura viaţa
        mg, provenind din ouă nefecundate,     o hrănesc permanent cu lăptişor de                                         şi supravieţuirea lor.
        îndeplinesc  rolul de  împerechere  a   matcă.  Tot  din  albine  tinere  este   agenţi patogeni care împreună cu     Pe  drept  cuvând,  am putea
        mătcilor tinere, în zborul lor în afara  ţ  format  şi  grupul  celor clăditoare  a   albinele tinere curăţătoare asigură   numi  această  inteligenţă  drept
        stupului. Aceştia există în colonia de   fagurilor  de  ceară  destinaţi      sănătatea colectivităţii.           „spiritul" coloniei.
        albine  numai  în  perioada  aprilie-  depunerilor de nectar şi polen care        Albinele  nu pot trăi  decât în                TmiatiiÂCOB


          CĂLĂUZA.  N O A S T R Ă  — Z ia r u l ca re se re sp e c tă  ş i v ă  re sp e c tă !
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11