Page 5 - Calauza_2008_952
P. 5

. 5                                                                                                          Călăuza noastră 952



                                                                                     G h e o rg h e  M l ie le


                                                                                     OMNIPREZENŢA IMPERATIVĂ


  |     (urmare din nr. 951)                                                                A „VIRTUŢII POLITICE”
                                                           dat  ocupase  militar
        Anii  1945  aduceau,                               cea mai mare parte a                           -  urmare din nr. 95 / -
     în  sfârşit,  deznodămân­                             C h in ei,  in flu e n ţa
     tul  mult  aşteptat  de  lu­                                                        „După  cum  am  spus,  omul
                                                           nefastă  a  propagan­     virtuos  despre  care  e  vorba  aici
     mea  occidentală  în  ge­                             dei  sovietelor,  stra­   este departe de a fi omul  virtuos
     neral,  şi  în  ultimă  in­                           tagemă  neobservată       din punct de vedere creştinesc, el
     stanţă  aşteptat,  cu  toate
                                                           de  politologii  ame­     este  omul  virtuos  din  punct  de
     consecinţele lui, chiar şi                            ricani,  va  scoate  din   vedere politic, care iubeşte legile
     de  populaţia  germană.                               încercuire armata lui     şi patria sa şi care acţionează din
     Războiul  Mondial,  cea                               Mao  şi  mai  mult,       dragoste  faţă  de  legi  şi  faţă  de
     mai  sângeroasă  apoca-                               printr-o  retorică  no­   patrie". (Idem, p. 343; subl. ns.)
     lipsă  a epocii  modeme,                              uă şi „tămăduitoare”,        Alexis  de  Tocqueville,  au­
     îngenunchiase  chiar  la                              îi  va  alătura  armatei   torul clasicei lucrări „Democracy     Hi, bine, care dintre cci trei fii a
     ea acasă,  pe  aceia care o puseseră în   sale disperate toată pătura ţărănimii   în America" (1835), cu privire la   fost  --au  este  „cel  mai  folositor
     scenă:  Germania  novatoare,  mama                                              conceptul de „virţute politică" la   Statului"?!?  Răspunsul  adecvat,
                                            chineze, care rămăsese în bună parte
     VA-urilor,  prima generaţie mondială                                            Montesquieu, între altele zice:    după  opinia  mea.  trebuie  să  sune
                                            n e d e c is ă .  M itu l  e g a lita r is t
     de  rachete  balistice  care  au  terorizat                                         „Ceea  ce  el  înţelege  prin   astfel: ,-Cel mai folositor Statului"
                                            întunecase  stoicism ul  civic  şi
  .  Londra.  Stepa  kalmâkă  îşi  prefigura                                         virtute, înseamnă puterea morală   este  acel  cetăţean care,  pe  lângă
                                            intransigenţa  religioasă  a  acelui
  "  progenturile  prin  violuri  sălbatice,                                         pe care fiecare individ o exercită   destoinicia,  măiestria  şi  eficaci­
                                            segment de populaţie: Mao era deja
     scuipa şi urina a desfătare peste Vatter   Confucius!  Cum  efortul  armat  al   asupra  lui  însuşi  şi  care-1  îm­  tatea  profesională,  mai  posedă  şi
     Land. De sub cenuşă, al treilea Reich,   bolşevicilor era degrevat de sarcini   piedecă de a viola dreptul al lora".  „virtutea politică" sau „civică", pe
     sugera urgia care avea să zdruncine şi   majore  şi  cum  profitând  de  în­       Privită în perspectiva istoriei,   care o dovedeşte în mod repetat şi
     mai puternic conştiinţele unei Europe   frângerea Japoniei, ocupaseră insu­     este locul să reliefăm faptul prea   consecvent  prin  faptele  sale,  în
     obosite şi ale lumii în general. Venea   lele Kurile, au mai făcut apoi un salt   bine cunoscut de  istorici, -socio­  serviciul  „Binelui  colectiv  al  re­
                                                                                     logi etc.  că  această  „virtute  po­
     Molohul Roşu.                                                                                                      publicii” .  Potrivit lui  Hegei,  Sar-
                                            şi  se  aflau  cu  trupe  staţionate  în   litică" se bucura de mare cinstire   tre  etc,  esenţialul  pentru  om  este
        Pe  continentul  galben  continua
                                            Manchuria.                               în democraţia antică, în republica   ceea ce permite, ceea ce tolerează
     starea de nesupunere totală a Japoniei,
                                               Din moment ce problema numă­          greacă  şi  republica  romană.     să se facăjn jurul său contra Drep­
    în  timp  ce  vecina  ei,  China,  intrase                                       „Vieţile paralele", opera ilustru­
    într-un  război  civil  al  cărui  rezultat   rului uman fusese rezojvată, profitând   lui Plutarh, constituie «tn monu­  tului şi Moralei, prin tăcere, neu­
     avea  să  schimbe  complet  geografia   de  o  decelerare  curioasă  a  corpului                                   tralitate  sau  indiferenţă,  atitudipi
    politică a Asiei şi a lumii.            diplomatic  american  din  zonă,  a în­  ment titerar (te omagierea acestei   care încurajează pe ori r&L pe ti­
                                                                                     „virtuţii civice", un monument li--
        „The  generaKsimo”,  Chiang  Kai    ceput  echiparea  armatei  lui  Mao cu   terar pe care nici un muritor, nici-,   ranii incorijibili.
     Shek,  şefhl  statului  naţional  chinez   armamentul necesar victoriei.                                               Leo Baeck: - „Şi un spirit este
    încă  din  1928  îşi  conducea  armata     încet dar sigur, masa sinergică a     un  om  cultivat  nu-i  permis  să-l   caracterizat nu numai prin ceea ce
                                                                                     ignore.
     n a ţio n a listă   „K u o m in tan g ”  în  armatei  comuniste,  a început  să în­                                el  face,  dar  nu  mai  puţin  şi  prin
     imprevizibilul  război  civil împotriva  toarcă valul retragerii şi ca din senin,   Pentru  climatul  spiritual  al   Ceea ce el permite1’.
    bestiei  roşii,  arm ata  com unistă  a început o ofensivă care va duce la       antichităţii  clasice cu  privire  ia   In  această  ordine  de  idei  nu
    condusă de  Mao  Tse  Dong.  De  fapt  nefericitul  deznodământ  ştiut  de      chestiunea aci discutată, este de­  trebuie  să  omitem  ideia  că  sfera
   '-acesta  era  o  continuare  a  primului  toată  lumea:  retragerea  forţată  a   osebit  de* edificator  următorul   „responsabilităţii morale" a fiecă­
    război civil al Chinei, cel din 1922.   armatei  ce mai rămăsese a lui Kai, pe   episod  raportat  de  M.  Pabius   ruia dintre noi este mult mai vastă
                                                                                    Qufauilianus,  în  opera  sa  „Arta
        Statele Unite ieşiseră învingătoare  insula Formosa unde va pune baze­                                          decât sfera circumcisă de Dreptul
    din două mari fronturi; războiul contra  le  Chinei  libere,  stat  democratic,   oratorică":                       public şi Dreptul privat^ pe scurt,
                                                                                        „Un fată  avea  trei  fii,  unul
    Germaniei şi lungul şi disperatul efort  constituţional.                                                            decât „responsabilitateajuridică",
    militar  împotriva  Japoniei.  Asistau     Pe  'plan  intern  toate  instituţiile   orator,  altul  filozof,  celălalt   (va urma)
                                                                                    medic;  prin  testament el  a făcut
    însă la un nou conflict armat între cele  noului stat vor îmbrăţişa liberalismul,
    două  forţe  chineze  şi,  desigur,  dacă   adică  economia  capitalistă,  în  care   patru  părţi  şi  a lăsat fiecărui  fiu   Capitol  ce  face  parte  din
    totuşi Roosevelt mai avea o cât de câtă   legea va însemna cerere şi ofertă. Pe   câte  o  parte;  partea  a  patra  a   volumul  « Plângerea  „dreptăţii
  ,  înţelegere a ceea ce însemna strategie   plan extern, a rămas un aliat constant   dispus  să fie  a aceluia care este   sociale”» .
    politică,  ar  fi  înţeles  că  interesul  de   al Statelor Unite. Chiang Kai Shek a   cel mai folositor Statului".
    orice  natură  al  ţării  sale  era  deja   murit  în  1975,  lăsând  ţara  sub  pro­
    compromis pe continentul Asiei şi mai   tectorat american.
    ales în China.                             Cum Mao câştigase  lupta pentru           CLUBUL PRIETENIEI
  >     Trimisul  său  în  China,  domnul   supremaţie  în  statul  chinez,  marea
    Patrick  Haley,  ofiţer  superior,  nu  a  Republică  Chineză  era  înfrăţită  cu   în  ultima  perioadă  activitatea   bună, dar la ce folos dacă nu are cu cine
                                                                                    Clubului prieteniei  s-a afirmat prin   să se sfătuiască, cui să-i destăinuie bucu­
    înţeles  mai  nimic  din  intenţiile  şi  marele  popor  sovietic!  Două  icoane   organizarea  excursiei  la  Geoagiu   riile cât şi durerile. „Dacă eşti femeie se­
    strategiile politice ale Chinei. Inter­  false, dar care aveau să dureze până,   Băi ce a fost programată pentru data   rioasă, cinstită, poţi să nu ai nimic, doar
    venţiile sale cazone conform cu stu­    iată, în zilele acestea, când urmaşii lui   de 20 iulie 2008. A fost o zi frumoa­  să mă urmezi şi să fim împreună la bine şi
    diul acelei perioade al  diplomatului   M ao,  Hu  Jintao  şi  com pania,       să, cu apă, cu soare, plajă şi terase.  la rău, dacă ai în jur de 40 de ani şi vrei să
    Michael Lindsey au făcut mai multe      pregătesc deschiderea Olimpiadei pe        Ajunşi  în  Geoagiu  Băi  li  s-a   ne  cunoaştem,  sună-mă  la  tel.  0726/
    deservicii  ^iplomaţiei  americane  în   care  chinezii  şi-au  dorit-o  şi  au   acordat libertatea de a face fiecare ce   749946 şi îţi promit că nu vei regreta. ”
                                            obţinut-o.  Un pas gigantic spre visul   şi-a dorit. Unii au preferat plaja, alţii
    zonă.  Cu toţi banii investiţi în efor­                                                                               Pentru  viitor,  pe  agenda  Clubului
                                            de aur al Chinei!                       ştrandurile, alţii la o răcoritoare pe   prieteniei  am  preconizat  organizarea
    turile militare şi sociale de partea lui                                        terase, dar au fost şi unii (fiind ziua
    Chiang Kai Shek, care la un moment  ovidiu.vasilescu.macin@gmail.com                                               unei  excursii  la  Mănăstirea  Crişan.
                                                                                    de duminică şi  Sf.  Ilie) care nu au   Costul  transportului  este  16  lei/
                                                                                    rezistat  şi  au  mers  la  slujbă  la   persoană. Cei care doresc să meargă în
                                                                                    Biserica din Geoagiu Băi.          această  e x cu rsie  pot  ach ita
                                                                                       La  întoarcerea  spre  casă,  toată   contravaloarea în fiecare sâmbătă de la
                                                                                    lumea  era  mulţumită  de  ziua    ora  14,00  la  cafe-bar  GYA.  Locurile
                                                                                    petrecută împreună.                fiind limitate puteţi face rezervări sunând
                                                                                       Sâmbăta,  în  data  de  26  iulie   la tel.  0721/367970, între orele  10,00 -
                                                                                    ne-am întâlnit din nou la Cafe-Bar   11,00 (încercaţi să respectaţi orele şi vă
                                                                                    GYA, un local intim şi primitor. Pe   mulţumesc). în funcţie de data plecării vă
                                                                                    lângă cei mai obişnuiţi dintre prie­  vom informa din timp deoarece depinde
           Oferă iubitorilor de £aţte, cele mai noi âpârifUieditoriaîe,             tenii noştri  şi-a făcut apariţia şi  un   de  cum  se  fac  încasările.  Următoarea
       cărţi pe toate gusturile şi pentru toate buzunarele.                         domn' mai timid, se citea pe faţa lui   întâlnire va avea loc în ultima sâmbătă a
           Librăria îşi aşteaptă cititorii, zilnic, între orele 10 şi 18, cu        că este  mai ruşinos  şi  nu  prea are   lunii august.
       uşile deschise.                                               t.             curaj. Discutând cu el mi-a mărtu­                           ROZICA
                                                                                    risit  că  este  singur,  are  o  situaţie

                    A UZA. NOA lSTRA.                             Ziarul care se respectă şi vă respectă!
        C  A  Z  ^                                            -
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10