Page 6 - Calauza_2008_953
P. 6

Călăuza noastră 953                                                                                                                         Pag. 6




       M     A R       I   I U     B I R        I
                                                                                                        eteta noastră

               M I H A I   V I T E A Z U
                                                                                                          CHEC CU MERE
          ŞI FO CO ASA VELICA                                                             Necesar: 6 mere curăţate şi tăiate felii subţiri, o ceaşcă şi jumătate de

                                                                                      zahăr,  o  ceaşcă  ulei,  i   ceşti  făină,  o  linguriţă praf de  copt,  o  linguriţă
                                                                                      bicarbonat, o linguriţă sare, o linguriţă scorţişoară,  1/2 ceaşcă nucă pisată,
                                                  Doamna Stanca.  Pe Velica a
                                                                                      1/2 ceaşcă stafide, vanilie, zahăr pentru pudrat.
                                                  cunoscut-o după victoria de la
                                                                                          Preparare: Merele se pun mUrO cratiţă împreună cu zahărul şi se dă la
                                                  Calugăreni.  De  atunci  a ieşit
                                                                                      foc mic până ce se topeşte zahărul, merele nu trebuie să se coacă ci numai
                                                  mereu  cu  ea  în  lume,  (spre
                                                                                      doar să se înmoaie. Se ia cratiţa de pe foc şi se adaugă pe rând o parte din
                                                  marea  durere  a  Doamnei           făină, mirodeniile, sarea, nuca şi stafidele. Se continuă cu grija amestecul
                                                  Stanca), p rin z â n d  tuturor să   adăugând uleiul  şi restul  de făină.  Compoziţia trebuie  să fie groasă.  Se
                                                  i se încline ca unei adevărate      toarnă într-o tavă tapetată cu ueli şi făină şi se coace la foc potrivit 45-50
                                                  domniţe.                            minute. Când se răceşte bine se pudrează cu mult zahăr.
                                                     Pentru  prima  dată  s-au                                                                  MARIA
                                                 întâlnit în  1595 când Mihai a
                                                 fost invitat la Alba Iulia, unde
                                                  Sigismund Bathory l-a primit        DE-ALE GOSPODINEI
                                                 cu  onoruri  regale.  Acolo  se
                                                  a f l a  şi  V e l i c a ,  fiica,  DIN SECRETELE DULCEŢURILOR
                                                 logofătului Ioan din Piteşti, ce         LIMPEZIREA SIROPULUI. Dacă zahărul nu este perfect curat siropul se
                                                 era  stabilită  în  Ardeal  cu       limpezeşte în felul următor: zahărul se dizolvă cu apă fierbinte, se adaugă un albuş
                                                 familia,  fiind  măritata  cu        şi coajă de ou sfărâmată, se dau câteva clocote, se dă apoi vasul la o parte, se
                                                                                      strdpeşte cu jumătate de pahar de apă rece  şi se strecoară printr-un tifon. Cratiţa se
                                                 italianul Fabio Genga, favorit       spală bine de tot şi apoi se pune din nou siropul la fiert.
                                                 al  lui  Bathory.  în  anul  1600         LEGAREA SIROPULUI. După ce siropul s-a limpezit, el se fierbe la foc iute.
                                                 Mihai revine  la Alba-Iulia şi       Pentru a constata dacă siropul este legat, în momentul când apar băşiţi mărunte la
                                                 după o iubire fulgerătoare, el       suprafaţă, se dă vasul la o parte, se scoate puţin sirop într-o farfurioară şi se lasă să se
                                                 a  început  sa  se  afişeze  per­    răcească. Dacă după răcire, siropul este4 destul de gros, înseamnhă că el este legat.
                                                                                         ;  ZEAMA  DE  LĂMÂIE  AJUTĂ  SĂ  NU  SE  ZAHARISEASCĂ
           Marile personalităţi ale istoriei     manent cu  Velica,  în  public.      DULCEAŢA. Pentru aceasta, se adaugă o parte din zeamă la început, după ce
       şi-au  legat  adeseori  destinul  şi  de   Ba mai mult, a făcut tot posibilul să   începe să fiarbă siropul, iar cealaltă jumătate când se adaugă fructele.
       existenţa în viaţa lor a unor legături   o  instaleze  pe  Velica  şi  pe  soţul   ADĂUGAREA FRUCTELOR. După ce s-a legat siropul, se adaugă fructele
       amoroase care i-a scos din firescul   acesteia,  la  Târgovişte,  italianul    în siropul tras de pe foc. Se. lasă cca 15-20 min. ca să-şi lase zeama lor în sirop  şi
       lucrurilor,  dovedind că şi ei au fost   fiind  un  martor  neputincios  la    numai după aceea se pun la fiert, la foc iute. Dacă fructele nu apucă să-şi lase teama
       supuşi slăbiciunilor omeneşti.       aventurile nevestei sale.                 de Ia început, ele şi-o lasă după ce s-a legat dulceaţa, aceasta fiind cauza pentru care
                                                                                      dulceaţa se dezleagă după ce este gata.
           Unul  dintre  aceştia  a  fost  şi   Rămâne însă o enigmă dacă nu               LEGAREA DULCEŢU. După ce s-au pus fructele şi dulceaţa începe din
       Mihai Viteazul care era cunoscut în   cumva Mihai Viteazul  ar fi vrut să      nou să fiarbă, siropul începe să facă nişte băşici dese. Se lasă să mai dea câteva
       epoca  sa  ca  fiind  un  iubitor  al   renunţe definitiv la Doamna Stanca     clocote, după care se trage  cratiţa de pe  foc  şi  se  încearcă după  metoda cu
       fem eilo r  şi  n u -şi  ascundea    pentru  a  se  însura  cu  Velica
       niciodată  aventurile  amoroase.     deoarece  asasinarea  lui  a  oprit            LUAREA SPUMEI. Dţipft ce s-a legat dulceaţa, se ia cratiţa în mâini şi se
       Dintre  toate,  una  l-a  cucerit  cu   timpul  în,  loc  acestei  iubiri,  iar   leagănă într-o parte şi alta pentru a se aduna spuma la un loc şi se adună cu lingura.
                                                                                         -  LA FINAL. Când este gata dulceaţa se acoperă cu o cârpă udă şi bine stoaqrsă
       totul, devenind celebră. Este vorba   despre  Velica  nu  s-a  mai  auzit      şi se lasă până a doua zi să se răcească şi fructele să se îmbibe bine cu sirop. Dacă
       de Velica, marea pasiune şi amanta   absolut nimic de atunci.                  dulceaţa se toarnă fierbinte m borcan, fructele se ridică deasupra siropului.
       oficială,  deşi  era  însurat  cu                    Elena POPESCU                                                                     Nana VEVA
                                                                                                                               ’ t    n             ?.
                                                                                                                        ..»..........ni  i ■ i;........... —


      (mmm ■ Acnmm iminoxÂH)




         MIEREA




         De  peste  6  milenii  de  istorie    Din  punct  de  vedere  chimic,   î m p a r t e   în
     scrisă, mierea şi-a păstrat renumele de   mierea  este  un  anumit  amestec  de   două categorii:
     medicament  şi  aliment.  Mierea  se   substanţe  organice  deosebit  de    m i e r e  d e
     numeşte  un  lichid  dulce,  cules  din   complexe,  în  care  s-au  identificat   calitate  su­
     flori  sau din  alte părţi  ale  plantelor,   peste  70  de  componente,  din  care,   perioară  (sal­
     preparat  şi  depozitat  de  albine  în   glucoză,  fructoză,  zaharoză  până  la   câm, tei ş.a.) şi
     faguri.  Aceasta  se  poate  cristaliza,   90,  restul  fiind  reprezentative  prin   i n f e r i o a r ă
     căpătând  în  acest  caz  o  consistenţă   proteine,  acizi  organici,  săruri   (hrişcă,  rapiţă
     solidă din care poate fi readusă la cea  minerale,  oligoelemente,  vitamine,   ş.a.).                           din care provine sau cele specifice ale
     lichidă  prin  încălzire  omogenă  la  hormoni, enzime, antibiotice ş.a.       Mierea  polifloră  obţinută  din   unor substanţe identificate (vitamine,
     temperatura de 35-40 grade C.             După provenienţă mierea poate fi   nectarul  florilor  din  fâneţe,  ma­  enzime, antibiotice ş.a)
                                                   din nectarul  florilor  sau  de  joritatea  plante  medicinale,  are  o   Mierea  este  recomandată  în
                                                   mană.                        valoare  terapeutică  superioară.  Cele   tratamentul  diferitelor  afecţiuni  din
                                                       Sorturile  de  m iere    70 de  substanţe biologic  active con­  care  cele  mai  frecvente  sunt:  răni,
                                                   monofloră  de  nectar  cele   ţinute de miere îi conferă o pluralitate   arsuri,  degerături,  boli  interne
                                                   mai  obişnuite  sunt:  de    de  efecte  care  o  fac  să aibă  un  larg   (stomac, inimă, ficat, bilă), afecţiuni
                                                   salcâm,  de  salcie,  de  trifoi   evantai de acţiuni terapeutice globale   ale căilor respiratorii  (rinite; guturai,
                                                   sau  lucemă,  de tei,  zmeură  din care enumerăm următoarele: tro­  sinuzite,  faringite,  bronşite),  boli
                                                   ş.a.  Sorturile  de  miere  de   fice  (întăritoare,  fortifiante,  tonice,   endocrine,  ginecologice,  anemii,
                                                   mană se obţin adesea de  la   cicatrizante, conservante, protective,   afecţiuni  psihiatrice  sau  neurologice
                                                   arboretele  de  stejar  sau   antigerminative,  nutritive,  hemo­  ş.a.  Mierea  nu  este  recomandată  în
                                                   conifere (molid). Din punct   statice  (opresc  hemoragia),  regene­  obezitate şi diabet.
                                                   de vedere comercial şi indici   ratoare.  La  aceste  acţiuni  se  adună          -  Traian IACOB
                                                   organoleptici  mierea  se    cele  speciale  ale  plantei  medicinale



        C A .LA .U ZA l  N O A S T R A                        —   Z ia r u l c a r e  s e  r e s p e c tă  ş i v ă  r e s p e c tă !
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11