Page 3 - Calauza_2008_958
P. 3

Pag.  3                                                                                                             Călăuza noastră 958



        La Ţebea                           SPIRITUL LUI AVRAM IANCU DĂINUIE



                                          coroanei din partea sa la mormântul      a s t ă z i ,  s u n t
                                          Crăişorului,  a  părăsit  locul  care  era   argumente  la care
                                          destinat  oficialităţilor,  de  unde  se   a r  t r e b u i   s ă
                                         rosteau  discursurile,  preferând  baia   mediteze cei care,
                                          de  mulţime,  fără  a  mai  rosti  vreun   temporar,  conduc
                                          discurs. Poate că domnia sa doreşte să   destinele  acestei
                                         in a u g u re ze   un  nou  m od  de      ţă ri.  A şa  cum
                                         comemorare: ca locul vorbelor să fie      sp u n ea  p o e tu l
                                         luat de cel al faptelor.                  George  Coşbuc:
                                             Lăsând  la  o  parte  încercarea      „Din  zei  de-am  fi
                                         oamenilor  politici  de  a  se  folosi  de   scoborâtori/  Cu-o
                                         acest  moment  pentru  a-şi  face         moarte toţi suntem
                                         campanie  electorală  (PNL,  PRM,         datori/ Totuna-i dacă ai muyt/ Flăcău       Au  fost  m om ente  de
           în  fiecare  an,  la  mijlocul   PNŢCD) spiritul lui Iancu a străbătut   ori  moş  îngârbovit/  Dar  nu-i  totuna   neuitat,  cu  o  zi  însorită,  în
       lunii  septembrie,  românii  de   şi discursurile acestora. Mesajele lor    leu să mori/ Sau câine-nlănţuit.”       pofida  buletinelor  meteo  care
       pretutindeni  se  întâlnesc  la   ascultate  cu  atenţie,  au  fost marcate     Se pare dă mulţi dintre politicieni   anunţau o zi ploioasă,  semn că
       Ţebea,  la  comemorarea  lui      de  locul  şi  momentul  acesta  sacru.   iau  în  calcul,  ca  prin  faptele  lor,  să   spiritul  Iancului  dăinuie  la
       Avram  Iancu,  supranumit                                                   dăinuiască în timp.  Au rostit discur­  Ţebea.
       Crăişorul  munţilor,  şi  pe  care                                          suri: P. S. Timotei Seviciu, Episcopul      Ţinem să subliniem că şi de
       Nicolae  Bălceşcu  îl  numea:                                               Aradului,  Ienopolei,  Hălmagiului  şi   această  dată  doamna  ing.
       „Bărbatul  neclintit  ca  piatra                                            Hunedoarei;  Adrian  Păunescu  şi       L ilian a  Ţ olaş,  co n silier
       m unţilor,  sim bolul  luptei                                               Corneliu Vădim Tudor, prof. Victor      judeţean  PSD,  prezentă  la
       poporului  rom ân,  pentru                                                  Bercea,  Theodor  Stolojan,  Radu       aceste manifestări, a fost alături
       câştig a re a,  d rep tu rilo r  şi                                         Sârbu şi Gheorghe Firczak.              de  pensionarii  Hunedoarei,
       libertăţilor sale”. Şi anul acesta,                                            A p o i  d o a m n a   M a r îo a r a    asigurându-le  m ijlocul  de
       în  zilele  de  13-14  septembrie,                                         Murărescu, supranumită „mama fol­       . transport  la  Ţebea  şi  masă
       Ţebea  a  devenit  locul  de                                                                                        gratuită.  *
                                                                                   clorului  românesc”  a  îmbrăcat  mo­
       pelerinaj  al românilor.  Faţă de                                          mentul  comemorativ  cu  strălucirea              Constantin GRECU
       alţi  ani, politicieni au fost mai                                         cân tecelo r  p atrio tice
       p u ţ i n i ,  d a r  p r e z e n ţ a                                      d ed icate  Ian cu lu i  şi
       preşedintelui Traian Băsescu a    Moţii  mai  în  vârstă,  veterani  de    interpretate  de:  Sava
       animat  momentul  acesta  fiind   război,  au  venit  îmbrăcaţi  în  port   Negrean Brudaşcu, Veta
       tot  tim pul  înconjurat  de      popular,  cu  piepturile  pline  de
       mulţimea care se înghesuia să-i   decoraţii.  Privindu-i  pe  aceşti       Biriş,  Maria  Tudor,  Io-
       strângă  mâna.  N-au  lipsit  nici   oameni,  urmărindu-le  licărul  din   nuţ  F ulea,  M ariana
       unele  incidente:  staţia  de     lumina  ochilor,  rămâi  fascinat  de    Deac,  Dinu  Iancu  Sălă-
       amplificare de la care se rosteau   mândria care li se citeşte pe chip, de   jan,  Ciprian  Roman  şi
       mesajele n-a funcţionat,  motiv   mândria de  a  fi  urmaşii Crăişorului.   Ovidiu  Homorodean,
       pentru care domnul preşedinte,    Exemplul  Iancului,  dăinuirea  sa  în   interpreţi  de  marcă  ai
       im ed iat  după  d epunerea       timp,  respectul  de  care  se  bucură  şi  cântecului popular.
                  ___            ___                _     ___ ____________acest colectiv nu a fost anunţat de re-   arheologie  din  26  martie  a.c.  a
      CINE ARE DREPTATE? prezentanţii  instituţiei că autorizaţia                                                         dispus  ca  arheologii  să  lucreze
                                                                                  nu  ar mai  fi  valabilă şi  cadrul  legal   numai  opt ore pe  zi,  fără a ţine
        Discuţiile  şi  acuzaţiile  din     Potenţialul arheologic al zonei a     prin care aceasta devine nulă.           s e a m a  d e  i n t e r e s e l e
    ultima vreme,  apărute în mass-     fost  cunoscut  prin  sondaje  din           Mai  mult,  un  alt  şantier  siste-   beneficiarilor  din  comunitatea.
    media hunedoreană în legătură       campaniile de-cercetare  arheologică     mafie din judeţul nostru este condus     deservită  de  către  instituţia  pe
    cu echipa de cercetare din sltul    din ultimii  cinci  ani,  care  au  pus  în   de  către  un  alt  responsabil  care  s-a   care o conduce, conform crezului
    arheologic de la Măgura Vroiu-      evidenţă  existenţa  locuirii  în  mai   pensionar însă reprezentanţii muzeu-     dlui director exprimat în aoeeaşi
    lui,  m-au determinat să  stau  de   multe epocipreistorice şi istorice.      lui  consideră că doar şantierele de la   şedinţă:  „beneficiarii  sunt  la
    vorbă  cu  doi  dintre implicaţii        Valorificarea  şi  popularizarea    Măgura Uroiului şi Cigmău nu pot fi      mâna muzeului  şi  nu muzeul în
    direct  în  acest scandal   Este     descoperirilor  au  fost  făcute  prin:   conduse  de  un  responsabil  ştiinţific   slujba cetăţenilor”.
    vorba  de  ANGELICA  BĂLOS,         susţinerea  unor  lucrări  la  simpo-    ce  a  fosf pensionat  anul  acesta,  în     în ceea ce priveşte retragerea
  %  cercetător  ştiinţific  gr.  III  şi   zioane naţionale şi la trei conferinţe   persoana doamnei Adriana Pescariu.   din colectiv, motivul a fost faptul
    ROMICĂ PAVEL, arheolog IA.          internaţionale, publicarea lor precum    Oare  directorul  muzeului  nu  a  ştiut   că  şantierul  a  început  mult  mai
    Iată ce aflăm de la domniile lor:   §i  existenţa  unui  site  pe  Internet  -   acest  lucru  atunci  când  a  semnat   târziu  decât  era  preconizat  şi  a
     '                                  Măgura  Uroiului  Project.  De  ase-      cererile de autorizaţie şi de finanţare   ajuns să se suprapună cu proiecte
        într-o  conferinţă  de  presă    menea  s-a  organizat,  în  ultimii  doi   a şantierelor?                        ştiin ţific e    care  trebuiau
    organizată recent de Marcel Mo-     ani, pe timpul campaniei de săpături,        în   le g ă tu ră   cu  p e rso a n a    finalizate  înainte  de  Sesiunea
    rar,  directorul  Muzeului  Civili-   „Ziua  porţilor  deschise”  unde        arheologului  specialist  Angelica      N a ţ i o n a l ă  de  R a p o a r t e
    zaţiei  Dacice  şi  Romane  din     publicul  a  putut  vedea  care  este  cu   Bălos, care este şi cercetător ştiinţific   Arheologice.  Retragerea sa nu a
    Deva, colectivul de cercetare  ar-   adevărat  rostul  muncii  noastre  şi   gr.III,  îl  înştiinţăm  pe  dl  director   afectat  continuarea  cercetărilor
    heologică a fost  acuzat că  efec-   totodată  conştientiza  importanţa      Marcel Morar  că, de fapt, cercetarea    respective,
    tuează săpături arheologice ilega-   istorica şi arheologică a acestei zone.   nu  este  incompatibilă  cu  funcţia       Poate  domnul  director  va
    le  în  situl  arheologic  Măgura       D atorită  faptului  ca  există       publică,  cercetătorul  fiind  in       citi  în  întregim e,  vreodată,
    Uroiului,  înscris în Lista Monu-   Proiectul Măgura Uroiului pe Inter-       concediu de odihnă de la instituţia la   r e g u l a m e n t u l  s ă p ă t u r i l o r
    mentelor,  fiind sit  de  interes    neţ, in ultimii doi ani s-au înscris şi au   care lucrează.                      arheo logice  din  R om ania,
    naţional.                           participat la săpături,  studenţi şi alţi    Un  alt  membru  al  Colectivului,   inclusiv  cap.  VII  -  „Obligaţiile
                                        ^iubitori de istorie şi arheologie, stră-   arheologul  Romică  Pavel,  a  fost   instituţiilor  organizatoare  de
                                         ini, ca şi voluntari pe acest şantier.   acuzat  de  domnul  director  că  s-a   săpături  arheologice”  şi  poate
                                             în condiţiile în care a fost emisă   retras  dintr-un  colectiv  de  cercetare   atunci,  va  depune  eforturi  ca
                                         Autorizaţia  de  săpătură  arheologică   arheologică preventivă,  pe  motiv că   C e r c e t a r e a  s i s t e m a t i c ă ,
                                         sistematică nr.  75/2008,  înregistrată   nu-i ajung cei 5 lei în plus pe care i-âr   fundamentală,  să se realizeze în
                                         de  Muzaul  Civilizaţiei  Dacice  şi    fi primit, asta în cazul în care muzeul   condiţii  optime,  într-o  zonă
                                         Romane cu nr.  150/  10.04.2008,  nu    ar fi acceptat ca arheologii să lucreze   foarte  importantă  pentru  istoria
                                         înţelegem  de  ce  directorul  acestei   mai  mult  de  opt  ore  pe  teren,  fapt   locală şi naţională,
                                         instituţii  acuză  colectivul  că  face  o   nead ev ărat,  deoarece  domnul                        Aconsemnat
                                         săpătură ilegală, în condiţiile în care   director,  în  şedinţa  cu  Secţia  de            Mariana PÂNDARU

        CĂLĂUZĂ. NOASTRA — Ziarul care se, respectă şi vă respectă!
   1   2   3   4   5   6   7   8