Page 2 - Calauza_2008_962

Călăuza noastră 962
P a s - 2

D RUM URILE NOASTRE
TO ATE... (II)
Din ce spuneam înainte, ar fi VORBIND când voi avea un soţ, iubirea mea
reieşit că „drumurile noastre toate" pentru el, voi face ca întreg trupul să
sunt de proastă calitate. Chiar şi cele vibreze, iar starea de euforie să nu
separate sunt înguste şi ridate. DESPRE distrugă nici o clipă din relaţia
Dar ne aşteaptă vremuri mai noastră. * .
bune, spun partidele cu speranţe la DRAGOSTE (II) - De foarte multe ori părinţii
guvernare, toate promit cel puţin o intervin în relaţiile dintre adoles­
mie de km de autostradă în următorul E poate toamna, vreme de cenţi, făcându-i să rupă aceste
relaţii de prietenie şi dragoste...
mandat, doar dacă... Deci de noi dragoste şi dor, deşi, vor veni şi ceţuri - Mie nu mi s-a întâmplat acest
depinde. Mergeţi la vot! şi ploi. Dar iubirea rămâne acelaşi lucru. Părinţii mei sunt nişte oameni
Uşor de ales nu este din mai multe izvor îmbelşugat şi aproape unic în înţelegători şi sper că vor fi şi pe mai
motive, dar şi pentru că toţi promit o viaţa tuturor. departe. Nici eu nu le-am dat ocazia sensibilă şi înţelegătoare de ceea ce
mie de km. Cine face mai mult? Despre Goethe se spune că este şi nu le-am creat neplăceri pentru a se întâmplă în jurul meu. Sper să fie
îndrăzniţi, că nu vă doare gura! cel mai mare poet al timpurilor mă potoli din exubernaţa mea toate în regulă iar iubirea să-mi dea
Bazinul electoral al Şoferimii este modeme şi că „a fost omul cel mai tinerească. Sigur, este o exuberanţă aerul de care am nevoie ca să
generos, şi contează. iubit". Nu ştim dacă impresiile foarte bine controlată şi gândită, fără trăiesc.
Bun! Se vor face autostrăzile. amoroase l-au făcut un atât de mare extravaganţe Şi datul în spectacol. - Ai putea să-mi defineşti
Cine şi cum le va face? Este o altă poet. Dar să ne întoarcem .la partenera Atunci când apar probleme între amorul?
întrebare. Cinâ, că majoritatea noastră de dialog, dornică de a ne mai părinţi şi copii, este greu a le ţine - Am să-l definesc prin câteva
meseriaşilor s-au cerut afară. Poate răspunde la câteva întrebări: piept. Pot exista şi unele prejudecăţi versuri din poezia „Ce e amorul?"
de M. Eminescu: „Ce e amorul? E
- Ce importanţă are dragostea în
Domnul Preşedinte va reuşi în cele viaţa dvs? la unii părinţi, cum ar fi ca fiica lor să un lung/ Prilej pentru durere,/ Căci 4
din urmă să materializeze invitaţia - în primul rând, are importanţă agaţe un partener cu buzunarele mii de lacrimi nu-i de-ajuns/ Şi tot
făcută românilor macaronizaţi în pentru faptul că trăiesc. încă nu am •pline de bani. Ai mei părinţi nu au mai multe cere" sau citându-1 pe
Italia în ultima vizită de prietenie pe alături o persoană atât de apropiată, un astfel de prejudecăţi. Beethoven: „Adânc ca marea,
care le-a făcut-o. Cei care repară soţ, să spunem, pentru a-1 iubi ca pe - Să înţeleg din câte mi-aţi spus puternic ca furtuna".
acum drumurile, patroni şi refulaţi pe nimeni altcineva pe lume. Sigur, nu că nu aţi trecut prin situaţii penibile, Iubirea, dragostea vine când
parcelă, se plâng de mână de lucru, că sunt singură nici în prezent, am alături lipsite de fair-play? nici nu .te aştepţi şi dacă sunt
nu ar fi... iar ce este... Şi, de-ar fi părinţii şi un frate, la care ţin şi-i - Din fericire nu am trecut prin suficient de puternice înving totul!
numai asta! Credeţi că-i uşor să iubesc şi mă înţeleg cu ei. Atunci, astfel de încercări şi sunt destul de Miron ŢIC
câştigaţi o licitaţie? Credeţi că e
suficient să fii meseriaş, să ai sculele
necesare şi mâna de lucru la calitate... Nu se face nenică! SA -I CUNOA.ŞTEM:
îndemână? Nieipoveste! Hai să facem infrastructură
Singurul criteriu cu adevărat fraţilor că e nevoie de ea ca de aer. P U 1U D O R IN E L R A D U
valabil este dimesiunea şpăgii pe Ne sufocăm, şi atunci pentru cine? - D-le Puiu Dorinei
care eşti dispus să o dai celui sau celor Că zicea unul: - Frumoasă ţară,
care au decizia în vârful pixului. Şi păcat că-i locuită! Credeţi că de Vicepreşedintele Organizaţi» PNL
iaca de unde vin preţurile. Au şi dispărem noi, românii, de pe Hunedoara şi candidaţi pentru Camera
dreptate! meleagurile astea, o să rămână ţara Deputaţilor, Colegiul Hunedoara. Vă
Iar cei ce lucrează se plâng şi ei: - pustie? Nici vorbă! găm ate din biografia
Păi chestia e şi de la plată, cam mică Şi atunci de ce să nu ne imneavo fp ţf
pentru câtă căldură ori frig mâncăm justificăm prezenţa? Aţi văzut la -Sunthi ean, căsători||itată a
noi. Când vine! Aici avem doi şefi, vecinii noştri unguri şi bulgari ce copii absolvit Facultatea
doi ingineri, unu bătrân şi unul tânăr. autostrăzi şi-au tras? I „Traian Vui : Timişo’ara,
Cel bătrân, venit la lucru din pensie, Nu vă ia aşa cu răceală pe şira Institutul de irieri Hunec
ştie meserie dar e mai tot timpul prin spinării? Că bine cântă Imnul
spitale că îl doare dricul de atâta stat naţional, nici ăsta nu este în stare să conţin iile la Uni\
în picioare, iar cel tânăr stă în picioare ne deştepte? Politehnică Timişj a, Depa tul de Ii
dar nu le are cu meseria şi Chiar nimic nu ne poate scoate Managerială. Actual te sunt şe binet şi
organizarea. Stăm prea mult proptiţi laşitatea şi slugărnicia din măduva Cuvânt la Primăria H oara.
înlopeţi. spinării?! Ioan
Poate nu peste tot o fi la fel... Romulus TOT _
poate.,. alpine şi mugurii prin codri. care îl bănuiau că vine. De fapt
Bai este că cei mari, care dau Furnicile şi albinele lucrătoare, broscoiul, purtător de cuvânt, i-a '
banii, nu-s toţi de-o formă; unii adună ocupate cu dereticatul de primăvară, anunţat pe neaveniţi la nuntă:
bani la teşcherea să facă autostrada iar nu au dat importanţă faptului, doar pajiştea şi codrii (60 ha) sunt
alţii le iau banii cu teşcherea cu tot. câteva au murmurat: nu-i a bună! prorietate privată, căraţi-vă de aici.
Aşa nu o s-o scoatem la capăt în veci! La întoarcerea în insula lui cu Puteţi veni în vizită când
Şi atunci ce-i de făcut? Legi noi ? , ploi şi ceaţă emisarul a spus Majestatea Sa Lăcustă Vodă (fost
Nu de legi ducem noi lipsă ci de clanului: şi pe aici şi pe acolo sunt al IH-lea, acum al IV-lea) în
respectarea lor. Aici e hiba, mon cher! ploi, dar sunt aranjate! . mărinimia sa, vă dă voie. Acum tot
P a z n ic i b u n i p e n tru le g i, Ajutate de câţiva bondari „clanul" a venit acasă"; Nişte
administraţie competentă selectată pe gălăgioşi şi câteva libelule (cam greieri (sperând la ceva grăunţe)
criterii sănătoase şi nu pe şpagă, trecute) din lumea „bună", lăcustele le-au cântat în strună, la fel ca nişte
clientelism politic, nepotism sau ochi LĂCUSTELOR au cerut retrocedarea pajiştilor, cărăbuşi (plătiţi) Care susţineau că
dulci. Asta este singura noastră şansă. păşunilor şi adăposturilor de ploaie. s-a făcut dreptate* Dreptate,
Cum să ţină şoseaua asta mult Peste anul şobolanilor s-a Le-au obţinut la urgenţă, deşi alţii de dreptate, a zis o albină, dar anii de
dacă bat pe la porţile gospodăriilor suprapus anul lăcustelor, pe pe la noi, aşteptând, au trecut în zile cât am astupat găurile să nu-şi
drumarii?: - Nu vrei nenică să-ţi nesimţite, că-s nesimţite. In lumeadeapoi! facă şobolanii cuib şi să nu se
asfaltăm curtea? Ieftin nenică... că primăvară clanul lăcustelor a trimis Nu după mult timp au sărbătorit; părăginească?
drumul e lung şi nu se cunoaşte. un sforar pe meleagurile noastre, că în duioşia amintirilor şi bucuria N-a mai răspuns nimeni, stolul
Ba se cunoaşte nenică, că azi pui pe la ei n-are treabă deocamdată, retrocedării, cu toate neamurile (de de lăcuste îşi vedea de ale lui. *
asfaltul şi la anul cere plombe. Că vin După două salturi pe la Cotroceni şi pe meleaguri străine) „nunta de Furnici şi albine plângeau de
şi tot vin TIR-urile cu zecile lor de Palatul Victoria (pe unde a tras colilie" (care creşte pe colţuri) nedreptate, odată cu natura care
vărsa lacrimi de ploaie,
sforile) sforarul, mare iubitor de încheiată într-un „plânset general",
tone şi iar se deşală drumul. Nu a fost natuf ă, s-a abătut pe la munte să vadă lăcustele de bucurie, cei de pe
Ion HERDEA
făcută structura de rezistenţă pentru • cum dă colţul ierbii pe pajiştile margini şi de la colţuri de necazul pe (Www.izihbd.blogspdt.com)
aşa greutate. . Şi tu tot umbli la
d A .L A .U Z A ATQ A STR A — Z ia ru l care se respectă şi vă respectă !