Page 2 - Calauza_2008_964
P. 2
Călăuza noastră 964 Pag. 2
căciulă, şi numaidecât pornim să
PAMFLETELE ne rânduim într-o margine de
VREMEA CE NE PUNE pădure, pe deal.
Am scos din căciulă numărul
TRANZIŢIEI PE GÂNDURI cinci. Am în stânga un căpitan
Talibanii Parcă dintotdeauna, toamna ne pensionar, iar în dreapta pe domnul
Michiduţă, de la poştă.
pune cel mai mult pe gânduri. E Pădurea e galbenă şi pustie. Nu
de serviciu drept, ne crează şi stări de melan s-aude nici un zgomot, hăitaşii
Se vântură din decembrie 89 prin colie şi de frumuseţe, mai ales când n-au pornit încă”. Dacă la începu
balcoane, pe la televiziuni, în marş cu citeşti paginile de proză ale lui G. tul toamnei, mirosea a zacuscă şi a
tricolorul pângărit şi găurit, pe străzi Topârceanu - povestiri şi schiţe - ce dulceţuri (să nu uit şi de bulion),
şi pe la porţile oamenilor mari, care a făcut subsemnatul, în aceste zile. acum la mijlocul toamnei, miroase frunzelor din arbori. Poate şi din
i-au făcut dintr-un accident istoric Am purces la citirea acestor proze, a porumb cules şi a varză de pus în faptul de ceea ce se petrece în
oameni foarte, foarte mici, talibanii în urma unor poveşti vânătoreşti cu butoi, la murat. Şi a ce nu mai lume, o lume, în care, unii, o duc
de serviciu... Fără servicii... Trăiesc neobositul vânător din Ilia, Ionel miroase? Şi a otavă cosită şi uscată, prea bine şi sunt prea îmbuibaţi,
ca belferii prin baruri şi bombe, în Trifan. Am vorbit despre dispariţia şi a mere culese şi puse în lăzi, în uitând să se apropie de Dumnezeu.
acorduri de manele, parazitând iepurilor şi înmulţirea fantastică a cămări, fiindcă s-a dus vremea Toamna e o .poveste ce vine în
societatea şi bugetul ţării, speriind f a z a n ilo r , d e s p re cu m se când merele le ţineam peste iarnă valuri regăsindu-ne, pe unii, cu
bătrânii, copiii şi tineretul, care îşi organizează o vânătoare şi cum se în fân. Este sfârşit de octombrie şi privirea îndreptată către cer,
caută repere morale şi un rost în viaţă. împuşcă porcii mistreţi şi a altor zilele alternează cu timp frumos şi petrecând plecarea cocorilor şi a
Nu ştim dacă au muncit vreodată, animale din pădure. Revenind la temperaturi de peste 20 de grade, rândunelelor. în ultima duminică
dacă au carte sau o carte de muncă, proza -lui G. Topârceanu, m-a dar şi cu ceţuri de dimineaţă şi din luna octombrie, s-a schiihbat
dacă şi-au câştigat... pâinea cea de fermentat „O goană la Cucuteni" unele*ploi reci... Spre seară şi ora, ceasurile au fost date în urmă,
toate zilele... din vreo activitate utilă dedicată vânătoarei. Iată, câteva noapte în casele noastre se simte aşa că răsăritul din ziua următoare
măcar pentru ei dacă nu pentru pasaje din această povestire: miros de căldură de la sobele de a venit cu o oră mai devreme. Dar
societate. Unii au îmbătrânit urât, „Dimineaţa e răcoroasă. Cerul e lemne. Acum în octombrie se şi seara a coborât mai repede şi
mânaţi de porniri primitive, de patimi transparent şi soarele anunţă, ca de schimbă culoarea cărărilor şi a uite aşa, pe covorul de frunze vom
şi pofte nebune de răzbunare, bântuiţi obicei, o zi de mai în miezul drumurilor, prin jocul frunzelor păşi către ah anotimp numit iarnă.
de fantasme şi de paranoia. Dau toamnei. îngălbenite şi căzute. O plimbare A pune bucuriile şi tristeţile pe
spectacole de 19 ani precum Suntem vreo douăzeci şi cinci la prin noianul de frunze de arbori e două talere de balanţă, credem că,
organizaţiile paramilitare naziste în număr. Şi fiecare îşi închipuie că o să cea mai frum oasă plim bare. balanţa atârnă în favoarea
faţa instituţiilor statului şi în pieţele îţnpuşte cel puţin doi ţapi şi-un Tristeţea anotimpului de toamnă, tristeţilor.
publice, cerând privilegii, dictând mistreţ! Tragem la sorţi locurile, din poate vine şi din galbenul crud al Miron ŢIC.
Justiţiei sentinţe în sălile de judecată,
stabilind ei cine trebuie să moară şi O NOUA CARTE
cine să trăiască ori să zacă în puşcării n im e n i n ic i cu cârduri
Recent a apărut o nouă carte
până le putrezesc oasele. Ce vor face veritabile, cu donate, nici atât!
semnată de profesorul DUMITRU
după ce vor dispărea fizic cei pe care TA CU P La ceilalţi, care n-au prins
BOBQşA: J U M M U IA DAS
vor să-i înfunde nu se ştie!? Vor pon tul cu F N I-u r ile şi
CĂLILOR”. Este un florilegiu
ajunge la vârsta pensionării şi vor fi poetic semnat de mai mulţi autori Cari tas uri le bancare, le plâng de
nevoiţi să bată trotuarele precum consacraţi şi închinat, „învă milă. Cu un cont de câteva sute
duduile de pe linia de centură pentru ţătorilor şi profesorilor, iubiţilor de mii de euro vine statul şi le
a-şi întocmi dosarul. Dacă nu-şi pun noştri dascăli, care ne-au dat lumina BINE! garantează 20 000 de euro (la
serios această problemă, se vor trezi cărţii şi nerau îndrumat pe cărările noi), 50 000 la alţii, că restul i-a
ca şi acestea cu o condicuţă, amintire vieţii”. La rândul său Dumitru păpat criza. Le compătimesc
a ceea ce vor numi ei „vremurile Boboşa spune: „A postoli ai Săracii bancheri ai Americii mai mult pe doamne pentru că
bune”. Somnul raţiunii naşte monştri! neamului, hram de biserică, / (şi ai lumii)! A dat buzna criza nu le ajung garanţiile nici pentru
Nu ştim din ce trăiesc... bine, cum Părinţi sufleteşti cu faţă cucernică/ peste ei, cum au venit, fără veste două perechi de chiloţei cu
spunea un clasic în viaţă! Revoluţia De pe treptele vieţii şi timpului,/ Vă puhoaiele de pe dealuri, peste sclipiciuri Svarovski. pe noi
trimit toate florile pământului!”
română a generat monstruozităţi şi a noi. îmi fac griji pentru ei. Nici ne-a feri Dumnezeu de criză,
adus în prim-planul vieţii publice, măcar nu erau acasă. Erau pe aşa că: e bine!..
alături de carierişti, oportunişti şi yahturile lor prin Hawai. Alţii cu îl întâlneşti pe Georgică
fripturişti, grupuri gălăgioase şi creole prin Bali, Bomeo şi (Petrică e după voturi prin
violente, capabile să tulbure ordinea Sum atra, delectându-se cu Spania pe banii noştri): - Ce mai
şi liniştea publică şi să se bată în parte aventuri, la propriu, din colecţia faci Georgică, nu te-am văzut de
cu forţele de ordine. Se răfuiesc cu de „15 lei" sau la întâlnire cu mult, te-au prins „concedierile
toată lumea pentru a impresiona, a-şi tizul lor: Marele Alb. Ei nu-şi colective?”;
impune voinţa şi a dobândi pomeni fac griji pentru mine că mi-au - Bine! Eu am rămas.
ieftine. Au devenit coloana a cincea a pătat CV-ul în care va trebui să Singurul! Paznic.
extremei drepte, au fost tot timpul şi scriu: faliment şi fişa în care De altfel pe oricine întrebi,
sunt încă manipulaţi politic, mai ales doctoriţa de familie (drăguţa!) răspunsulfeste invariabil: bine!
de către liderii lor ceva mai şcoliţi, mi-a scris: consum excesiv de Dl. Nicolaescu ştie acest
mai tupeişti şi cu viitorul asigurat, şniţele de soia, varză şi fasole. lu cru , aşa că dacă nu-s
pentru a crea momente tensionate Speriat rău am interzis şi medicamente, nici nu trebuie.
când se iau decizii majore de către borcaniada de toamnă după ce Toţi sunt bine. Dl Tăriceanu şi
instituţiile statului. S-au sindicalizat sfârşit de an şi să dea semne de „nutriţioniştii" au zis că-s politicienii ştiu şi ei, aşa că nici
în vidul de putere care n-a fost încă vioiciune neuronii bolnavi, care vor nocive, deşi bunicii mei au trăit nu se sinchisesc. Baronul de la
acoperit, când Justiţia şi-a spart capul transforma luna bucuriilor şi a cu ele până la 92 de ani şi făceau BNR ne spune „Nu vă faceţi
din prea multe reglementări care se c a d o u r ilo r , c u lm in â n d cu centenarul dacă nu mâncau griji" (că leul fugb iepureşte,
anulează reciproc, fiind invadată de sărbătoarea de suflet, de puritate, conserve UE. Acum sunt fără încât nu-1 ajunge criza). Doar
decreţei privilegiaţi financiar şi de conştiinţă curată şi de pietate a griji, ca bogaţii care petrec pe Dl. Vosganian se plânge că nu
cum păraţi de către puterile ce Crăciunului în spectacol golănesc. economiile deponenţilor şi prin mai are bani. I-o fi dosit din
alternează din patru în patru ani, fără Vă invit să urmăriţi cu mobil şi-au retras banii din bănci calea crizei?
simţ de răspundere, aserviţi politic, atenţie episoadele de manipulare înainte de faliment. Le-a trebuit E bine. Mor caprele altora,
lipsiţi de Minima Moralia, după cum politică din campania electorală. m u lt p â n ă au a ju n s la dar ale noastre se ţin pe picioare.
ne lumina un geniu stufos, cu papion T ră ia sc ă ... b in e ... ta lib a n ii înţelepciunea românului: banii Deocamdată.
pestriţ şi cu barbă de filozof. Ne noştri ! Trăiască Golanii! la saltea, de unde nu-i scoate Ion HERDEA
aşteptăm să reînceapă isteriile de Viorel CRĂCIUN
CAlLAZJZA. NOA lSTRAl — Ziarul care se respectă şi vă respectă!