Page 5 - Calauza_2008_964
P. 5

Pag. 5                                                                                                              Călăuza noastră 964



         PROBLEMA LATINITĂŢII LIMBII

                                                                                      Căderea vertiginoasă                               disperate,  aleargă
         ŞI CEA A ORIGINII POPORULUI ROMÂN                                        în spirală de pe Walstreet                             frenetic dintr-o parte
          (Vizavi de teze revizioniste şi de teorii mai noi)                      Stock Exchange din New                                 în alta, de pe o stradă
                                                                                  York  continuă,  printr-o                              pe  alta,  căutându-şi
                                                                                  nevoită  solidaritate  la                              stăpânii  pe  care  i-au
                  SPAŢIUL                                                         Londra,  Hong  Kong  şi                                adorat  fără  rezerve.

                                                                                  Tokyo.  Este  o  cădere
             TRANSILVAN ■                                                         a m e ţito a re ,  în   care                           A co lo   v ia ţa   lo r
                                                                                                                                         devine  cu  mult  mai
                                                                                  spaima devine groază  iar
         IZVOR DE DACISM                                                          grandilocvenţa umană de                                dură  decât  fusese.
                                                                                  altădată,  lustrul artificial                          Dură, aşa ca a foştilor
                                                                                                                                         stăpâni,  care  nedor­
         ŞI DE ROMÂNITATE                                                         de pe Madisson Avenue,                                 miţi de anxietate, beţi
             -  urmare din nr.  963 -                                             din Hyde Park  ori de prin                             ori sub dogoarea dro­
             Cel mai des luat în discuţie                                         alte metropole cosmopolite, începe să   gurilor, au procedat brutal: au aruncat
         dintre  argumente  este  punctul                                         se  exfolieze  şi  feţe  aspre,  cu  ochii   direct în stradă foştii companioni şi nu
         de vedere politic, văzând drep­                                          dilataţi  a  uimire  şi  durere,  a  ură  şi   contează  cât  de  mare  a  fost  ataşa­
         tul  primului  venit,  ori  se  cu­                                      mirare sunt tot mai vizibile.          mentul dintre ei. Fiecare pe cont pro­
         noaşte teoria conform căreia, la                                             Omul...  această  pasăre  măiastră,   priu. Yiaţa-i o curvă căreia îi plăteşti
         venirea  ungurilor  în  Transil­                                         prin  care  Demiurgul  şi-a dat  măsura   toate serviciile înclusiv pentru faptul
         vania, noi, locuitorii de milenii,                                       artei sale magnifice, omul, voluntarul   că exişti. Nimeni nu a câştigat în luptă
         „nu eram  pe  aici",  cum  tot aşa   ungurilor va fi achitată trei ani mai   superb  la pedeapsa  cu  moartea întru   cu  ea;  nici  măcar  marii  magnaţi.
         de absurd se vântură neadevărul   târziu,  când  ungurul  Andrassy,      apărarea  semenului  său,  el  sclavul   Dâră-mi-te un câine!
         apartenenţei  Transilvaniei  la   ministrul  de  externe  al  Austro-    z e ific a t  al  a rte lo r  fru m o ase,   A doua zi,  acei câini,  nu mai au
         Ungaria  peste  o  mie  de  ani.   Ungariei,  împiedică  intervenţia     învingătorul  a  multe  milenii  de    mersul suplu, elastic, şi cu urechile-n
                                           Habsburgilor în  Războiul  Franco-
         întâia teză amintită este cea mai                                        întuneric, scuturat acum, de pierderea   vârit iar în  ochii lor vezi toată tristeţea
                                           Prusac  şi,  în  consecinţă.  Franţa
         dragă,  chiar  şi  astăzi,  propa­                                       privilegiilor  aduse  de  acumulările   lumii.  înnebuniţi  de  spaima  de  a  fi
                                           pierde  Alsacia  şi  Lorena.  Hai  să
         gandei  iredentiste. _ Dacă  prin                                        nedemn  de  mari,  încet  dâr  sigur,   dormit  sub  cerul  liber,  scuturaţi  de
                                           mai  amintim  că  la  1541  Ungaria
         absurd am accepta teza migrării..:                                       revine la ceea ce de fapt a devenit după   spaima unor fulgere, cu capul plecat
                                           a ş a - z i s u l u i   M ile n iu   e r a
         românilor din Sudul Dunării, ne                                          ce  şi-a  pierdut  inocenţa.  Doar  o   şi adulmecând locuri pe care altădată
                                           transformată  în  paşalâe  turcesc
         întrebăm,  nu  neapărat  retoric,                                        fantomă, suprapusă ideii de om.        le găseau „dezonorante”, fac eforturi
                                           pentru  multă  vreme,  Transilvania
         ce  s-ar  întâmpla  în  lumea  de-                                          Nu  sunt  prea  departe,  în  urmă,   spre a găsi un codru de pâine, ceva,
         astăzi dacă principiul primului   păstrându-şi  statutul  de  stat  vasal   zilele când elegante şi aparent pline de   orice,  care  să  le  astâmpere  foamea.
                                           tu rcilo r.' N aţionalitatea  păturii
         ocupant ar trece înaintea altora                                         farmec,  doamne  din  „High  life”,  îşi   Din  când  în  când,  se  opresc,  ridică
                                           conducătoare  devine  elem ent
         şi mai ales înaintea celui demo­                                         plimbau după preferinţe prin districtul   urechile  şi  capul  şi  privesc  atent  în
         grafic, sau unde în lume ar putea   caduc  în  ordinea  argumentelor  şi   Manhattan, sau Soho din Londra mici   toate  direcţiile.  In  zadar,  stăpânii  şi
         fi  aplicată  o  asemenea  absur­  numai  dacă amintim că,  la rândul    şi delicate animăluţe care, pentru ele,   dumnezeii  lor,  ocolesc  cu  preme­
                                           ei, Ungaria a* fost condusă sute de
         ditate? Ce s-ar întâmpla pe harta ,                                      nu  erau,  în  fond,  decât  nişte  mici   ditare spaţiile acelea, până ce oficia­
                                           ani de principi şi regi străini, dintre
         lumii dâcă s-ar aplica al doilea                                         distracţii.  Eşarfe, funduliţe şi obiecte   lităţile vor veni şi vor reda parcurile şi
        ‘principiu vehiculat  de  revizio­  care  unii  erau  români.  Să  mai    de metale preţioase împodobeau gâtul   străzile  din  nou  oamenilor,  fără
         niştii atinşi de orbul găinilor şi   amintim că principi de naţionalitate   acelor nevinovate vieţuitoare, care la   apariţia supărătoare a acelor animale
         de uitarea morţii? Cum ar reac­   maghiară (greu de spus până astăzi     nevoie se repauzau în hoteluri doar lor   costisitoare şi bune de nimic!
                                           din  cine  este  alcătuită  această
         ţiona norvegienii faţă de danezi,                                        accesibile,  timp în care stăpânii erau    Adevăratele  victime  ale  acestei
                                           naţionalitate  mongok>-altaică  cu
         cehii, faţă de austrieci, bulgarii                                       overseas. Spitalele luxoase unde omul   pedepse,  cele colaterale — au căzut în
         şi grecii faţă de turci sau chiar   to n te   tr ă s ă tu r ile   p a n o n o -   de  rând  nu  intra,  le  deserveau  cu   primul eşalon. Lipsa de loialitate şi de
                                           gennanice)  precum   Gheorghe
         spaniolii faţă de arabi!? în plus,                                       maximum de atenţie şi în fond nu era   compasiune a celor în care s-au încre­
                                           R akoczy,  Sigism und  B atori,
         cele  două  principii  fosilizate                                        nimic  rău în asta.                    zut, chiar şi atunci când cu brutalitate
                                           Gabricl  Bethlen,  ori  împăraţi  ca
         istoriceşte,  cad  de  Ia  sine  în                                         Azi  însă,  când  o  bună  parte  din   le-au  gonit în  pustiu,  li  s-a părut un
        cazul  Transilvaniei  când  sunt   Iosif al Il-lea şi Ecaterina a Il-a au   avuţiile  adunate  fraudulos  ori  prin   exerciţiu  nou  pe  care  trebuiau  să-l
        confruntate  cu  fapte  reale,  cu   închipuit  şi  au  lucrat  la  proiectul   iniţiative oneste şi riscante, prin şantaj   înveţe.  Inocenţa  lor  face  şi  mai
                                           unei  Dacii  moderne  prin  unirea
        mărturii  scrise.  Mai  ales  că                                          şi  crimă  uneori,  când  spectrul  unor   agresivă,  şi mai lipsită de demnitate
                                           provinciilor  româneşti  în  jurul
         avem  mărturii  scrise,  doldora,                                       privaţiuni neştiute până acum, sunt pe   făptura  aceasta,  omul,  pe  ai  căror
                                           Transilvaniei.
        chiar în arhivele Ungariei, carcr                                        punctul  de  a lovi  direct în orgasticul   pantofi şi-au lăsat capul de atâtea ori,
                                               Jocul cu cifrele impune câteva
         demonstrează că Transilvania a    precizări  şi  informaţii  care  au  stal   lor orgoliu şi când grija de sine devine   în semn de devotament, de ataşament
         fost totdeauna un stat autonom,                                         obsesie,  pe  străzi  prin  care  altădată,   şi mulţumire pentru ocrotire.
                                           sub pecetea tainei în cei 45 dc ani de
         până la  1867, când, prin crearea                                       rar, foarte rar, se putea vedea câte un     Totul  este  ca  această  cădere
        dualismului auslro-ungar, Casa     stăpânire sovieto-bolşevică. Se ştie   câine rătăcit, azi sunt semne că omul...  terifiantă, nu a valorilor materiale, ci
                                                                                                                 •
                                                                                                              f
                                                                                                      .
        Imperială  de  Austria  îşi  mai   că după război  Ardealul  de Nord,    această bestie sofisticată, face primele   a demnităţii umane, să se oprească; să
                                           desprins  din  trupul  ţării,  a  mai
         prelungeşte  agonia  cu  câteva                                         „restructurări”;  abandonând  sufletele   stagneze  acolo  unde  a  ajuns.  Altfel
                                           rămas  o  vreme  sub  jurisdicţia
        decenii.  Cancelarul  austriac                                           acelea nevinovate şi neputincioase. Se   omenirea  va  asista  la  cel  mai  mare
                                           maghiară,  prin  hotărârea  „noilor
         Beust a preferat din mozaicul de                                        consideră că sunt prea costisitoare  şi   spectacol, în care toţi, ori aproape toţi,
                                           fascişti" şi chiar cu acceptul tacit al
        etnii, dispus parteneriatului, pe                                        nedemnă ar fi existenţa stăpânilor lor,   vom juca rolul ingrat a acelor care nu
        cea maghiară, cunoscută pentru     noii puteri bolşevice din România.    ne-mai dorind să le ducă la hairstylist,   mai  recunosc  principii  şi  exemple
                                           Aşa  cum  se  ştie  că  nu  numai  în
        apetitul  de  putere.  Dar  nici                                         la  restaurantele  speciale,  la  cinema,   morale, redevenind la ce am mai fost
                                           T ransilvania,  ci  în  întreaga
        acum Transilvania nu era parte                                           etc.,  aşa  că  cei  care  încă  mai  au  o   cândva, homo homini lupus!
                                           Românie, se infiltrează, majoritari,
        a  Ungariei,  ci  a  Austro-Unga-                                        brumă de respect pentru ei înşişi, duc      Inocenţa sacră, inocenţa absolută,
                                           la conducerea partidului  comunist
        riei, care era, ca structură poli-,                                      patrupedele  la  locuri  publice  special   a căzut odată cu primul val al acestui
        lică-administrativă,  un  fel  de   şi  a  securităţii  (mai  ales  la   amenajate pentru ele, în vederea unei   capriciu al soartei şi al unor potentaţi,
                                           m inisterul  de  interne  şi  la
        fetus născut mort şi care avea să                                        adopţii  norocoase,  ori  către  o      pentru care a fi înseamnă a exista ei,
        determine în  curând şi  decesul   penitenciare)  elem ente  etnice      eutanasiere,  Cimitirele lor au tot mai   necontând cât de înalt va fi muntele
        mamei,  adică  a  democraţiei      vindicative:  m aghiari,  evrei,      puţini clienţi.  Totul este o nemişcare   victimelor pe care îl vor sui spre a se
                                           bulgari, secui. Atunci, ungurii s-au
        cavalereşti imperiale. E drept că                                        de piatră, aşa cum sunt marmorele lor   salva.
                                           bucurat  să  primească  din  partea
        de  acum  politica  de  deznaţio­                                        funerare.                                   Omul... superbul edificiu pe care
                                           Germaniei  fasciste,  ca  arvună,  o
        nalizare  a  n aţio n alităţilo r                                            în cartierele periferice, acolo unde   doar  timpul  îl  validează.  Omul...
                                           bună  b u c a tă   d in  te rito riu l
        conlocuitoare avea să cunoască                                           trăiesc aceia care realmente s-au luptat   dinamita  care  aruncă  în  derizoriu
                                           Iugoslaviei,  pe  care,  la  sfârşitul
        forme aberante  nemaiîntâlnite                                           permanent  cu  viaţa,  peisajul  stradal   însăşi fiinţarea sa!
                                           războiului, a trebuit să o înapoieze.
        undeva pe glob. Răsplata pentru                                          este impresionant. Câini de rasă, mari
                                                              (Va urma)                                                  ovidiu. vasilescu. macin @ gmail. com
        daru l  făcu t  cu  hanasân a                                            şi  puternici,  frumoşi,  cu  priviri însă,
                                                                      Ziarul care se respectă şi vă respectă!
           CA.LAUZA.  NOASI  RA  -
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10