Page 7 - Calauza_2008_965
P. 7

Pag•  7                                                                                                             Călăuza noastră 965


     FEM INA CLUB                                                                                                         tavă unsă cu puţin ulei şi se dau
                                                                                                                          după care aceştia se aşază într-o
                                                                                                                          la cuptor pentru 30 min. Cartofii
     îngrijirea pârului cu produse naturale                                                                               se servesc, la masă, calzi, ornaţi
                                                                                                                          cu  mărar  verde  tocat  fin  şi  cu
          Frumuseţea părului                              se  udă  părul,  acest                                          iaurt  sau  smântână  degresată,
      nu  stă  numai  în  trata­                          şampon natural se întinde                                       deasupra.
      mente cu produse sofism                             pe  pielea  capului  şi  se
      ticate  şi  scumpe.  O fe­                                                                                              TARTĂ CU MERE
                                                          masează bine.  Se  lasă  să
      meie isteaţă învaţă să-şi                           acţioneze  câteva  minute                                           Necesar:  5-6  mere,  15
      păstreze  sănătatea  şi                                                                                             linguri  făină,  8  linguri  zahăr,  3
                                                          apoi  se  clăteşte.  Lecitina
      frumuseţea  podoabei                              ţ  din ou face ca părul să fie                                    ouă,  100  ml  lapte,  o  lămâie,  o
      capilare  cu  produse                               uşor  de  pieptănat,  iar                                       linguriţă praf de copt, o lingură
      simple,  naturale  şi  cât                          mierea  îi  dă  o  strălucire     CARTOFI UMPLUŢI               unt şi faină pentru tavă, sare.
      mai ieftine. Astfel:                     deosebită.                                                                     Preparare: Merele se spală,
        ,  • Când  părul  are  un  fir  subţire,                                            CU VARZĂ CĂLITĂ               se îndepărtează  seminţele  şi  se
                                                   • Pentru recondiţionarea păru­
      capete  uscate  şi  rădăcina  unsă,  se   lui  uscat  se  poate  folosi  uleiul  de     Necesar: un kg cartofi, o   taie în felii subţiri. Albuşurile se
      poate folosi pentru tratarea lui, berea.                                            varza  albă  mijlocie,  2  cepe,   separă de gălbenuşuri, după care
                                               măsline.  Se  încălzeşte  uşor  o          două linguri pastă de tomate, o
      Ea se aplică pe păr, după spălare şi se   jumătate  de  ceaşcă  de  ulei  de                                        albuşurile  se  bat  adăugând  un
      lasă să acţioneze.  Astfel  de  tratament   măsline,  apoi  se  masează  rădăcina   lingură  mărar  verde,  ulei,   praf  de  sare,  apoi  se  adaugă
      încetineşte  ungerea  părului,  dând     părului  dar  se  insistă  şi  asupra      dafin, sare, piper.             treptat zahărul şi 4-5 picături de
                                                                                              Preparare:  Cartofii  se
      volum. Nu e nevoie de încă o limpezire   capetelor firelor de păr. Se,înveleşte     fierb în coajă, apoi se scurg şi   zeamă  de  lămâie,  bătând  în
      deoarece mirosul de bere dispare de la   capul cu o pungă de plastic şi într-un     se curăţă de coajă.  Se taie în   continuare, până ce  se întăresc.
                                                                                                                          Se  încorporează  pe  rând  şi
      sine.                                    prosop  gros.  Se  lasă  să  acţioneze     jumătate  pe  lungime  şi  se   gălbenuşurile, coaja de la lămâia
          • Un şampon preparat în casă şi      timp de  30 min.  după care  se  spală     scobesc folosind o linguriţă.   rasă,  zece  linguri  de  făină
      foarte bun pentru păr este acela obţinut   bine cu un şampon delicat.  '                în timp ce cartofii fierb, se   amestecată cu praful de copt şi
      din două gălbenuşuri de ou amestecate                (va urma)                      curăţă şi se taie mărunt ceapa,   apoi laptele. întreaga compoziţie
      cu una-două linguri de miere. După ce                         MIRIAM                iar  varza  se  taie  fideluţă.   se  toarnă  apoi  într-o  formă
                                                                                          Ceapa se căleşte puţin în ulei,   termorezistentă,  unsă  cu  unt  şi
        DIN ISTORIA LOTERIEI                                                              după  care  se  adaugă  varza,   tapetată  cu  făină.  Deasupra  se
                                                                                          foaia de dafin, sarea şi piperul,
                                                                                                                          aranjează  merele,  trecute  mai
        Loteria  -   speranţa  de  noroc  şi  de   mai  mult,  organizând  prima  loterie   pasta de tomate  şi o cană cu   întâi prin făina rămasă. Tarta se
    bogăţie a multor oameni din ziua de astăzi,   publică pentru repararea drumurilor şi   apă. Se lasă pe foc până ce se   introduce în cuptorul preîncălzit,
    îşi  are începutul  istoriei  cu  mult  timp în   apeductelor oraşului Roma.          înmoaie  varza  şi  scade  toată   la foc  moale,  şi  se  lasă la copt
    urmă. Documentele arată că prin anul 195       Mai departe, în secolul al XV-lea,     zeama lăsată. După ce s-a călit   timp de 35 - 40 min.
    î.H. împăratul Cheun Leung ce a aparţinut         în mai multe oraşe din Flandra      varza, se umple cu ea cartofii,                      MARIA
    dinastiei  Han  ajunsese  la  un                   şi  Burgundia  s-au  organizat
    moment dat disperat din cauza                      loterii  pentru  a  se  repara  şi
    lipsei  fondurilor  necesare                      întări zidurile cetăţilor şi pentru   GRĂDINĂRIT ECOLOGIC
    pentru  întreţinerea" armatei                     MEptafeceîsăiPaci.
    sale. De aceea el a inventat un                       Şi portughezii au organizat         COMBATEREA BOLILOR PLANTELOR
    joc  de  noroc  ce  se  numea                     loterii pentru  a reface, în anul   DE GRĂDINĂ PRIN MIJLOACE NATURALE
    „keno” asemănător cu Loto de                       1498,  rezervele  ţării.  Acestea
    astăzi.  Astfel  că mulţi  dintre                  au primit apoi  numele  de  „La   J   -  urmare din nr. 964-            Dintre bacterioze  amintim
    cetăţenii  oraşului  au  fost                     Loteria Nacional Santa Casa da         Plantele de grădină pot fi    pe  c e le   m ai  fre c v e n te :
    tentaţi  să-şi  încerce  norocul.  împăratul  a   Misericordia de Lisabona” şi ea a fost   |  atacate de diferite boli: viroze,   putregaiul umed al tuberculilor
    rezolvat în acest mod întreţinerea armatei   autorizată oficial de regina Maria Pia, în   j  fiziopatii  precum  şi  bacterii   (la cartof); pătarea unghiulară a
    sale,  ba  mai  mult,  a  început  construirea   anul  1783.  Loteria  a  funcţionat  de   ?  saumicoze.               fru n z e lo r  (la  tom ate  şi
    Marelui Zid Chinezesc .                    atunci, fără întrerupere, până în ziua de   j   Principalele  viroze  ale   c a s t r a v e ţ i ) ;   p u t r e g a i u l
        împăraţii romani, Nero şi Augustus au   astăzi. Treptat loteriile au devenit foarte   j  acestor plante  sunt:  mozaicul   bacterian al bulbilor de ceapă;
    folosit  şi  ei  tragerea  la  sorţi  pentru  a   populare în toată Europa.         5  (la  cartofi,  castraveţi,  varză,   arsura  comună  a  fasolei  ş.a.
    distribui  terenuri  şi  sclavi  în  timpul            (va urma)                    |  conopidă,  ceapă,  fasole,      Principalele micoze se referă la
    satumaliilor.  Augustus  a  îndrăznit  chiar                 C-tin MANTE A          j  m a ză re ,  sfeclă,  salată,   mană  de  care  pot  suferi  toate
                                                                                        ■  spanac); stolburul (la cartofi şi   le g u m e le.  De  ase m e n ea
    ::C î p i b U L ,   t î R A O f N A R t ,                         ■ :M :k t p       ;  vinete);  îngălbenirea  (la     plantele  de  grădină  pot  fi
                                                                                        i  morcov  şi  spanac);  răsucirea  afectate de diferite fizioterapii
    r:ÎN  PRAG DE IARNĂ                            DATURA,  sau  cum  i  se  mai        ■  frunzelor (la cartof) ş.a.
                                               spune şi ciumăfaie, laur sau trompeta                                       care   duc  la  v ă tă m a r e a
    |   Sunt  câteva  plante  care  pe  durata   îngerilor,  datorită florii  sale  care  se   :   M ăsurile  de  prevenire  frunzelor,  rădăcinilor  şi
    [ primăvară  ;-  toamnă  înfrumuseţează    aseamănă cu o trompetă. Nici ea nu       ;  constituie  principala  cale  de  fructelor dacă nu se iau anumite
    t curţile şi grădinile noastre, dar în pragul   suportă  temperaturile  mici  şi  ca   ■  combatere  prin  folosire,  de   m ă s u r i   p r e v e n t i v e   la
    : iernii, când temperatura scade, nu suportă   urmare  trebuie  pusă  în  încăperi  cu   :  seminţe sănătoase, neinfectate   producerea răsadurilor.  Pentru
     să fie lăsate afară, deoarece sunt sensibile   temperaturi de 8 - 10 grade Celsius. în   :  cu  virusuri,  din  soiuri  rezis-   prevenirea  şi  com baterea
    ; la frig şi din această pricină ele pot pieri.  perioada  iernatului  se  udă  foarte   s  tente,  cu  perioadă  scurtă  de   acestor  boli  se  recomandă
   | Pentru a ne asigura că le vom avea şi anul   puţin.       \         ,i%..          ;;  vegetaţie, care să fie semănate   dezinfectarea  seminţelor  şi  a '
   ^viitor,  este  bine  ca  acum,  în  luna                                            i  de  timpuriu.  Com baterea     materialului săditor la repicare,  ‘
    • noiembrie, înainte de a începe îngheţul, să                                       ..  tuturor  dăunătorilor  care  se  cu  preparaţe  fitofarmaceutice
    le  protejăm,  să  le  aşezăm  în  încăperi                                          hrănesc prin înţepare şi sugere   naturale  arătate  anterior  -
   »încălzite, pentru a nu fi distruse.                                                 •  (păduchi  de  frunză  ş.a.)    decoct din coada calului sau cu
   |   5 DAFINUL  este  arbustul  de  origine                                           ;  p r e c u m   şi  î n l ă t u r a r e a    substanţe  mai  puţin  poluante
    ; mediteraniană care trebuie protejat de frig                                        buruienilor  periculoase  care   (sulfat de cupru, formalină ş.a.)  ş
    - şi  adus  în  casă.  El  este  sensibil  la                                       :  sunt gazdă sau transmiţători de               Troian IACOB
   ^temperaturi  scăzute  şi  la  curenţi  de  aer                                      I  viruşi.  De  asemenea,  este
   ; rece.  Ca  urmare  iama  NU  trebuie  lăsat                                        )  necesară  dezinfectarea
   | afară.  De asemenea este bine să fie udat                                           term ică  a  solului  şi
   |m ai  rar  pe  timpul  iernii,  cam  la  3-4                                        f;  seminţelor  precum  şi
   [săptămâni. Schimbarea vasului se face la                                             stropirea  săptămânală  a
   [3,-4 :$ni,  depinde  de dezvoltarea  lui.  Tot                                      I  tomatelor  cu  zăr,  care
   2 aciim se face aranjarea coroanei sale, tăind
                                                                                        i  fortifică plantele împotriva
   ! ramurile în plus. Din aceste ramuri se pot
                                                                                        î  virozelor.
   j pune butaşi pentru înmulţire.
        C A L A Z J Z A   N O A S T R A   —   Z ia r u l c a r e  s e  r e s p e c tă  ş i v ă  r e s p e c tă ! y
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12