Page 1 - Calauza_2008_967
P. 1

S ă p tă m â n a l in d e p e n d e n t a f la t în
                                  20 - 26 NOIEMBRIE 2008                                       t
        ISSN  122-I759X                                                                               s lu jb a  tu tu r o r  o a m e n ilo r



                          Fondat la 1 februarie 19$0 de  VALERIU BÂRGĂU                       Anul XVIII • Nr. 967 • 2008  1 leu  • 12 pagini
       771221  759008


                            K c I I t o r l t i I
                          PUTEREA DE A



                             MERGE MAI                                                        r *



                               DEPARTE

          Cu toţii am fost cutremuraţi de tragedia care s-a
      petrecut la mina Petrila. Acum, în prag de iama, de
      sărbători,  mina  şi-a  cerat  jertfa  sa,  ucigând  12
      oameni  şi rănind cam tot atâţia.  Apoi  s-a lăsat o
      linişte  grea  pe  care  numai  cel  ce  cunoaşte  ce-
      nseamnă  să  trăieşti  zilnic,  în  suflet,   cu  acest
      sentiment al pericolului, o înţelege în adevăratul ei
      sens. O linişte neputincioasă pentru cei ce nu mai
      sunt, şi mai ales pentru cei ce au rămas.
         I-am urmărit reacţiile tatălui meu în aceste zile,
      miner şi el, 37 de ani, în cea mai adâncă mină de
      cărbune (şi cea mai periculoasă) din ţară, la Anina.
      Acolo  unde în urmă cu ceva timp s-a petrecut un
      accident  asemănător.  Ştiu  atâtea  lucruri  concrete
     despre  duhul  minei  în  care  se  aprind  galeriile
     datorită acumulării de gaze trăiam zilnic, încă din
     copilărie, cu emoţiile pericolului în care fatal meu
     intra de bunăvoie în fiecare zi, încât acum,  n-am
     putut să nu retrăiesc, odată cu ceea ce vedeam pe
     ecranul  televizorului,  toată  gama  de  sentimente
     trăite  cu  ani  în  urmă;  să  nu-mi  aduc  aminte  de
     prietenii minerilor de la Anina, şobolanii. Ei erau cei
     care  avertizau  prima  dată  apropierea  pericolului,  M inerii aducând la suprafaţă trupul neînsufleţit
     prin faptul că se agitau şi fugeau din galerie. Iar ei,
     minerii,  ştiau  ce  înseamnă  asta,  lăsau  totul  de-o                           d l ortacului lor.
     parte şi fugeau şi ei. De multe ori se întâmpla ca, în
     urma lor, galeria să se aprindă.  Atunci o zideau la   Ş T IR I P E                      VEŢEL                           I N V I T A Ţ I E
     intrare  şi  lăsau  să  ardă  mocnit gazul,  câteva zile.                                în satul Căoi, ce-aparţine de
     Apoi intrau şi-şi continuau lucrul. Iată de ce, minerii                              com. Veţel, un tânăr de 19 ani a     A sociaţia  Scriitorilor
     nu ucid şobolanii din mină, ba mai mult, le dau din  S C U R T                       vrut  să  coboare  într-o  fântână   din  judeţul  H unedoara,
     mâncarea  lor,  trăiesc  într-un  fel  de  reciprocitate                             dar s-a rupt frânghia cu care era    împreună  cu  C ercul
     necesară şi unora şi altora.                           PETRILA                                                                M ilitar  Deva
         Tăcerea ce s-a lăsat pe sufletul tatălui meu în                                  legat.  El  a  căzut  în  gol  de  la
     aceste zile,  s-a lăsat de fapt,  ca un sentiment deja   în  urma  tragicului  accident   aproximativ  10  m,  suferind   cu  aleasă preţuire  vă
     cunoscut, şi pe sufletele întregii mele familii. Căci   petrecut la mina Petrila, la poarta   fracturi  multiple  la  ambele   propun  o  întâlnire  inedită
     vreme de 37 de ani, tatăl meu,  zilnic, atunci când   acestei mine a fost afişat un tabel   picioare.  A  fost  salvat  de  o   cu  poetul
     pleca  la a serviciu  ne  săruta  pe  frunte,  spunând   cu numele celor ce şi-au pierdut   echipă  SMURD  şi  transportat       OVfDIU
     adesea: „In mină eu ştiu când intru, da nu ştiu când şi   viaţa  în  urm a  celor  două   de urgenţă la spital.               VASILESCU
     cum ies.” Am constatat deci, că am rămas aceeaşi   explozii.  Cu  profund  regret  şi    ORAŞTIE                           şi  noul  său  volum
     familie de mineri, că nu ni s-au alterat sentimentele   condoleanţe  pentru  familiile
     de  fraternitate cu minerii, oriunde ar trăi ei  şi că   îndoliate,  redăm  şi  noi  numele   Chimsport Orăştie a anunţat       de  versuri
     oricând  dramele  vieţii  lor,  trec  şi  prin  sufletul   victimelor.  în  prima  explozie:   intrarea în preaviz a circa 50 de   „ID EI
     nostru. Căci aşteptarea la gura minei să-i scoâtă pe ai                              angajaţi,  aceasta  ca  urmare  a       V ER TICA LE ”
     tăi,  vii  sau  morţi,  înmormântările  miniereşti,   BRAD  IO SIF  -  inginer  şef   încetării activităţii unei linii de   Evenimentul va avea  loc
     accidentele  mai  grave  sau  mai  uşoare,  praful  de   producţie, HOLINGER DORU    producţie.  în  acelaşi  timp  cu   la Cercul Militar Deva,
     mină în ochii părintelui tău, mâinile în pielea cărora   - şef sector I, STOIAN VASILE
     s-a impregnat negreala cărbunelui, nimic din toate   -  miner,  MĂŢAN  ADRIAN  -     ceilalţi  angajaţi  a  început      Joi,  20 noiembrie 2008,
     acestea nu ne este străin. Şi ori de câte ori, undeva în   a j u t o r   m in e r ,  Ş I P O Ş    discutarea contractului colectiv   A*:  ora 17.  •
     lume,  auzim  de  un  accident  de  mină,  tresărim  şi                              de muncă.                                M oderator: col(r)
     retrăim emoţiile.  Mina,  îşi  pune pentru  totdeauna   CRfSTIAN  -  miner,  MATEŞ      BRAD                                Dănilă Moldovan.
     amprenta pe viaţa ta, dacă ai trăit în preajmă!    D A N   -  so n d o r,  A L E X A     Fabrica de volane şi centuri
         Aşadar, în numele familiei mele şi a redacţiei,   M ARCEL  ALIN  -  sondor,                                              j  J
      Dumnezeu  să-i odihnească în pace şi  să le aşeze   MOŞ  SILVIU  -  miner,  şef     de  siguranţă,  principala  firmă
     sufletele în loc de lumină ” tuturor celor care şi-au   schim b.  D intre  salvato ri:   din zona Bradului, aflată pe teri­
     găsit sfârşitul, în acest mijloc de noiembrie, Ia mina   PU IA N   N IC O L A E ,  FRĂ -   toriul com. Ribiţa, va concedia
     Petrila.  Iar  familiilor  îndoliate,  condoleanţe  şi   ŢILĂ   D A N IEL,  ELEK ES   în perioada următoare circa 400
     puterea  de  a  merge  mai  departe,  împlinindu-şi                                  de angajaţi (din cei  1200).  Fir­
     destinul.                                         A T T IL A ,  V IŞA N   TR A N ­   ma funcţionează cu capital ame­
                      Mariana PÂNDARUBÂRGĂ U           D A FIR .  D um nezeu  să  le      rican, iar cei disponibilizaţi vor
                  g r u p c a la u z a @ g m a il.c o m   j  odihnească sufletele!        primi salarii compensatorii.
   1   2   3   4   5   6