Page 7 - Calauza_2008_967
P. 7

Pag. 7                                                                                                              Călăuza noastră 967



     DIN ISTORIA LOTERIEI

         - urmare din nr. 966-         Ea a reapărut în anul 1933, dar
         în  anul  1726  s-a  înfiinţat   a  dispărut  din  nou  în  timpul                               Doi dintre membrii Asociaţiei Scriitorilor din Jud.
     Loteria Naţională a Olandei, la   celui  de-al  doilea  Război                                   Hunedoara,  IOAN  DAN  BĂLAN  şi  DUMITRU
     ora actuală fiind cea mai veche   Mondial.                                                       GĂLĂŢAN-JIEŢ,  scriitori din  Petrila,  au publicat
     loterie naţională din lume.  Dar      înSUA, în loteriile private                                recent cărţi importante, legate de viaţa şi tradiţiile din
                                                                                                      zona Văii Jiului. Dovedesc prin aceasta dragostea de
     povestea merge mai departe şi     scandalurile  de  corupţie  erau                               locul în care trăiesc şi confirmă preocupări serioase, de
     în 1759, regele Ludovic al XV-    tot mai frecvente,  astfel că în                               ani de zile, pentru a scoate la lumină bulgărele de aur al
     lea a înfiinţat Loteria Regală cu   cele din urmă aceste loterii au   dar şi aici a existat o excepţie:   tradiţiilor şi folclorului din zona amintită.
     scopul de a finanţa construirea   fost  interzise  prin  constituţie,   statul Nevada, unde în 1931 s-a   Ele sunt cărţi de referinţă pentru cei ce doresc să
     Academiei  Militare  a  Franţei.   în  toate  statele  americane,  cu   permis înfiinţarea cazinourilor
     Imediat după ea, celelalte loterii   excepţia  statului  Lousiana.   şi  legalizarea  pariurilor  de  la
     franceze  au  fost  puse  în  afara   Loteria  din  Lousiana  şi-a   cursele de cai.                 N I M I C   NU  E S T E   Î N T Â M P L Ă T O R .
     legii, fondurile lor fiind folosite   răspândit  apoi  agenţii  prin   Jocurile de loterie în SUA   MINUNEA  DE  LA  STRAJA,  autor  IOAN  DAN
     pentru  a  reduce  datoriile      toate marile oraşe ale celorlalte   au  fost  reînfiinţate  abia  în   B Ă L A N . ( E d i t u r a
     statului.  în  acest mod  regele  a   state americane cunoscând un   1964,  în  New  Hampshire,   Confluenţe, 2008).  Cartea,
     creat  un  monopol  ce  s-a       mare  succes.  A  venit  însă   urmat  de  New  York  în  anul   apărută în  condiţii  grafice   — rm m to d m Jm ;
     constituit  apoi  în  precursorul   h o t ă r â r e a  C o n g r e s u l u i  1967. în cei 70 de ani jocurile   deosebite,  are  patru
     Loteriei  Naţionale  Franceze.    American  din  1894  care  a    de noroc au continuat totuşi să   capitole, fiecare aducând în
     Conducătorii  Revoluţiei  Fran­   suprimat orice formă de jocuri   existe şi pe teritoriul american,   discuţie  minunile  de  pe
     ceze au văzut însă în loterie un   de  noroc,  pe  întreg  teritoriul   însă se desfăşurau ilegal.  Muntele  Straja:  •  Istoria
                                                                                                      Crucii • Biserica • Drumul
     mijloc de exploatare a celor să­  Statelor  Unite  ale  Americii.            (vaurma)            C r u c i i  « L o c u r i
     raci şi de aceea au desfiinţat-o.  Interdicţia  a  durat  70  de  arii,       C-tin MANTEA
                                                                                                      binecuvântate.-  Fiecare
                                                                                                      capitol  este  ilustrat  cu
     G A S A T O R IA   IN   T R A D IŢ IA   L U M II
                                                                                                      fotografii inedite, menite să
                                                                                                      dem onstreze  că  într-
        în întreaga lume, căsătoria,   sentimentele. în acelaşi timp   mireasă era oranj iar în China   adevăr,  nimic  nu  este
    adică  însoţirea  bărbatului  cu   legarea  inelarului  cu  o      şi India rochia de mireasă era   întâmplător  în  frumuseţea
    fem eia  lui,  sim bolizează       verighetă  simbolizează  şi     de  culoare  roşie.  în  Imperiul  şi minunăţia acestor locuri.
    originea  divină  a  vieţii,  iar   garantarea fidelităţii.  Pentru  Bizantin,  femeile  din  clasele  Cartea îmbogăţeşte sufletul
    tradiţiile  legate  de                                             sociale înstărite, purtau în ziua  celui care o citeşte, deschizându-i parcă un al treilea
    nuntă  se  înscrie  în                                             nunţii rochii din mătase roşie   ochi, să vadă, ceea ce înainte nu ştia să vadă.
                                                                                                          Autorul, poet (ha fire, simte miracolul şi-l redă cu
    sfera  ritualurilor  ce                                            cusută  cu  broderii  de  aur  şi   îndemânare  de  bijutier.  Carte  de  referinţă,  care  ar
    sacralizează  viaţa.                                               pietre  preţioase.  în  Evul   merita  o  difuzare  mai  largă  măcar  în  judeţul
    U n u l    d i n t r e                                             Mediu  şi  Renaştere,  rochiile   Hunedoara.  Spre  ştirea  iubitorilor  de  munte,  de
    simbolurile  cele  mai                                             de  m ireasă  erau   fo a rte    drumeţie şi nu numai.
    vechi şi sugestive din                                            colorate,  putând  fi  apoi
    întregul  ceremonial                                              îmbrăcate  şi  cu  alte  ocazii,    MOMÂRLANII DIN VALEA JIULUI (Album
    al  nunţii,  simbol  ce                                            însă  cea  mai  des  întâlnită                                   e t n o g r a f i c ) ,
   /reprezintă totodaţă-şi                                            , culoare la rochiile de mireasg                                  a  u   t  o r   i
    promisiunea  iubirii                                              e ra   r o ş u  d e o a r e c e   era                             D U M I T R U
                                                                                                                                        G Ă L Ă Ţ A N -
    e t e r n e   s u n t                                             considerată  culoare  de  bun                                     JIEŢ şi ISIDOR
    verighetele.  Forma                                               augur pentru a aduce pe lume,                                     C  H  I  C  E  T
    l o r   c i r c u l a r ă                                         copii.                                                            (Editura Autograf
    s i m b o l i z e a z ă                                               Voalul  de  m ireasă  .are                                    m&m).  C artea
    reducerea  centurii                                               origine romană, în acea vreme                                     apărută  şi  ea  în
    magice care protejază                                             cei  doi  tineri  neîntâlnindu-se                                 condiţii  grafice
    locurile  sacre.  Iar                                             până în ziua nunţii.  De aceea                                    deosebite,  are
    obiceiul  de  a  purta                                            mireasa îşi acoperea faţa până                                    nouă  capitole:
    verigheta  pe inelarul            încoronarea  şi  sigilarea      la  sfârşitul  ceremoniei  de   Valea Jiului. • Cadrul geografic şi istoric • Momârlanii
                                                                                                      •  Religie,  şcoli,  armată,  administraţie  •  Etnografie:
    de  la mâna stângă datează din    uniunii  dintre  soţi,  anticii   căsătorie, pentru ca viitorul soţ   cultura  materială  «  Obiceiuri  de  familie  •  Rituri  de
    vrem ea  E g ip tu lu i  a n tic ,   romani  schimbau  între  ei   să  nu  se  răzgândească  în   trecere • Folclor • Minimuzeul de familie de la Jieţ  »
    d e o arec e   e g ip te n ii  erau    inelele.                   ultimul  moment,  la  vederea   Barabe  şi  momârlani  •  Umor momârlănesc  •  Magia
    convinşi că au identificat vena       T radiţia rochiei albe de   chipului  celei  alături  de  care   stânei.                             •
    care,  pornind  de  la  inelarul   m ir e a s ă   s i m b o l i z e a z ă  avea  să-şi  petreacă  tot  restul   Momârlanii,  adică oameni  ai  locului,  oameni  de
    mâinii  stângi,  ajunge  până  la   virginitatea  şi  puritatea.  în   vieţii.                    baştină,  de  vatră,  „continuând  tradiţiile  strămoşeşti:
    inimă,  existând  credinţa  că    timpul  Imperiului  Roman,           (vaurma)                   creşterea  animalelor  şi  în  special  a  ovinelor  şi  a
    odată  cu  sângele  transportă  şi  spre  exemplu,  rochia  de              Adina PETRIŞOR        bovinelor”, după cum spun autorii, oameni care şi-au
                                                                                                      respectat mereu vechiul port, portul strămoşesc,  sunt
                                                                                                      prezenţi  în  acest  album  etnografic,  cu  toată  istoria
                                                                      tice  urcă  până  la  800  m,   existenţei lor.
      C U R I O Z I T Ă Ţ I                                           berzele  până  la  900  m,
                                ;  ^      ,    '  -i*   ;  — ■ 7  7   c o c o rii^   rândunelele  la     PIŢĂ R Ă II  DIN  VALEA  JIU L U I,  autor
           • Porumbul a fost intro­   de „furnicile rezervor” ce âu   2000 m, acvilele la 3000 m.        MITRU GĂLĂŢAN (Editura Confluenţe). Cartea
      dus în Ţările Române, ca şi pe   o b i c e i u l  de  a  h r ă n i  în  regiunile  m untoase    aduce  în  atenţia  cititorului  folclorul  obiceiurilor  de
                                                                                                      iarnă  mai  precis  obiceiul  piţărăilor,  a  flăcăilor
      teritoriul  m ii.  multor  ţări   suplimentar pe unii membri    condorii şi vulturii zboară la   colindători,  îmbrăcaţi  în , costume  tradiţionale
      europene,  de către  turci.  De   ai  furnicarului,  cu  mari   o înălţime de 7000 m.          momârlăneşti.  Ei aduc în viaţa satului,  la sărbătorile
      aceea şi  astăzi,  în Italia po­  cantităţi de miere, pe care o .    •  în America de Nord     de  i a r n ă ,  f r u m u s e ţ e a
      rumbul  se  humeşte  gran-      d e p o z i t e a z ă  în  t rupul  există  Işa-num itul  „urs   colindelor  în  grup.  Aceste
      turco, adică „grâu turcesc”.    acestora.  A poi,  când  o      spălător”  care  are  o  coadă   colinde  sunt  cu  totul  diferite
           •  Dacă  albinele  ar      furnică are nevoie de hrană,    lungă de  25  cm  şi  care îşi   de  alte  colinde,  iar  flăcăii
      dispărea,  n-ar  mai  putea  fi   se alimentează de la fumica-   spală  hrana  înainte  de  a  o   defilează  cu  steaguri  frumos
      posibilă existenţa a  100 000   depozit.                        consuma.                       î m p o d o b i t e ,  pr i n  faţa
      de specii de plante care sunt  •      •  Păsările  călătoare,        •  în  Munţii  Anzi,  cea   întregului  sat,  în  Ajunul
                                                                                                     Crăciunului. Tinerii piţărăi nu
      direct  legate  de  polenizarea   pentru a traversa Marea Me-   m ai  m are  păsăre  este      sunt persoane oarecare ci sunt
      făcută Cu ajutorul harnicelor   diterană, trebuie să parcurgă   condorul.  Aripile  sale,  la   fruntea  satului”,  ducând  an
      albine.                         600  -  700  km  fără  escală,   deschidere, pot ajunge la o   de  an  această  tradiţie  unică,
           *  Există  o  specie  de   înălţim ea  zborului  însă      dimensiune de până la 3 m.     mai  departe  şi  mai  departe,
                       sub numele     diferă.  Astfel,  raţele  sălba-       Nieu PANAITE            spre nemurire.                                    ^
                   M M i i                   ......——  — .....                                                                                «fW*,   v  1


        C A L A .U Z A .  IW C A S T R A   — Z i a r u l c a r e  s e  r e s p e c tă  ş i   v ă  r e s p e c tă !
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12