Page 2 - Calauza_2008_969

Călăuza noastră 969 Pag. 2

IN , T O A R C E R E I N T I M E , Transilvaniei, marele reper politic intonat mai întâi imnul româniei,
Î N T O A C E R E A E A N O I Î N Ş I N E de atunci şi de azi, Iuliu Maniu „Deşteaptă-te Române”. Prinsă de
primeşte aceleaşi ofrande. marea însufleţire a tinerilor militari,
Cel mai frumos drum daţ şi cel mai A urmat dezvelirea bustului mulţimea cânta şi ea. Din stânga
greu şste întoarcerea noăstră la origini, regelui Ferdinand, părintele mea auzeam o voce feminină sigură
aşa cum s-a întâmplat pe 1 Decembrie României modeme şi al reginei şi cristalină care, la un moment dat
2008, când s-au împlinit 90 de ani de la Mariâ, moment emoţionant, primit tremura. Când am privit-o, tânăra
Unirea Transilvaniei cu Ţara cu sobrietate şi demnitate de cânta lăcrimând. Era lacrima
Românescă, moment colosal cu mulţime. bucuriei care prin arsura ei o va lega
implicaţii adânci în atât de încercatul Peste 10.000 de Suflete (după cu fir de etenitate de acel mare
destin al acestei frumoase şi triste aprecierea noastră), ca la comanda eveniment naţional. într-o ordine,
Românii, moment care a făcut din unei voci şoptite, s-au masat pe au trecut prin faţa tribunei oficiale,
Alba Iulia un punct de referinţă la care aleile din faţa Catedralei de unde la toate corpurile armatei româneşti,
ne întoarcem ori de câte ori ni se face ora 12:00 au început să se zbată în timp ce trei avioane militare au
dor de noi înşine. clopotele a căror vibraţie reverbera survolat oraşul, urmate de trei
Dumnezeul acela pe care-L în sufletel noastre anunţând elicoptere de luptă. în ordine, a
slăvim, pentru care trăim şi murim, a începerea unui TE DEUM. Din urmat parada portului popular. O
fost bun încă o dată cu noi, făcând din locuri diferite se auzea: România, adevărată sărbătoare de culori şi
ziua de 1 Decembrie un cristal în a România, un fel de scandare straie, costume rfaţionale din
cărui limpezime românii şi-au văzut fotbalistică, exuberanţa unor grupuri diferite zone ale ţării, inclusiv din
moşii şi’strămoşii până dincolo de de tineri înfăşuraţiîn tricolorul ţării. Bucovina şi Moldova. Muzica şi
prima cută a timpului. Da, am privit Nu mai mişca nimeni. O masă dansurile populare au încheiat acea
prin secole până la prima tresărire a compactă de oameni ca la un semn frumoasă parte a zilei.'A urmat un
existenţei noastre, a conştiinţei noastre răspuns amabil întrebărilor noastre. tainic încremenise şi privea fără să alt moment imagine 90 de ani cu
ca neam şi popor. Vorbeam cu domnul Adam mai clipească spre soborul de preoţi torţe aprinse pe platoul Romanilor.
Rulam tăcuţi spre locul sfânt Alba Gheorghe, în vârstă de 72 de ani, care deschideau marea aniversare Ovidiu VASILESCU
Iulia, când pe şosea, la câţiva zeci de originar din Târgu Jiu, care face acest printr-un Te Deum.
metri în faţă, ne-a surprins un biciclist tur de peste 18 ani, nelipsind de Ia nici Pentru aproximativ o
exotic. înconjurat şi el şi bicicleta de unul din marile evenimente istorice oră, prin memoria
mai multe tricolore, omul pedala româneşti, aşa cum sunt: Alba Iulia, adunării solemne au
constant şi, din când în când, mai Focşani, Ţebea. defilat episcopul Iuliu
răspundea claxoanelor care-1 La ora 9:10 Primul moment Hosu, Vasile Goldiş,
atenţionau. solemn; asistăm la depunerea de Iuliu Maniu, I.I.C.
„înarmaţi” cu aparatele de jerbe şi coroane la statuia fostului Brătianu.
fotografiat, i-am ţinut calea mare om politic şi militant ardent Era ora 13:00, când
pitorescului ciclist. Cu amabilitate şi pentru marea Unire, I.I.C. Brătianu. după un program bine
vădită plăcere, acel erou anonim, a La un interval scurt s-a repetat stabilit, a început
oprit şi cu picioarele pe pământ, a ceremonia; cel mai iubit fiu al defilarea militară. S-a

MANIFESTAM DEDICATE ANIVERSARII A 90 DE ANI

DE LA MAREA UNIREA TUTUROR ROMÂNILOR ALBA-IULIA1918,

DE CĂTRE HUNEDORENI

Unirea din 1918. La întâlnirea cu săvârşi astfel de acţiuni. mare steag, în şanţurile cetăţii.
preşedintele Traian Băsescu la Alba Festivitatea cea mai importantă a Cei mai tineri participanţi au
Iulia, unde a depus o coroană de flori început în 01 .XIl.08 încă de la ora 5 fost un grup de copii însoţiţi de
la statuia lui Mihai Viteazu şi Galeria dimineaţa când cei peste 400 de părinţi-educatori din Orăştie, cei
Busturilor şi a participat la p a r t i c i p a n ţ i din ju d e ţ u l mai vârstnici au fost Ion
Conferinţa internaţională în educaţie Hunedoara s-au întâlnit în Simeria Bobolean de 85 de ani din Mintia,
lingvistică şi interculturală ediţia 1, iar după sosirea trenurilor din Cornel Pârvu, 88 de ani, din Baru
Festivalurile culturale „Unitate şi Deva-Lugoj, Ilia, Hunedoara, . Mare, veteranul moş- Ţebea din
prietenie”, şi Serbările Unirii etc. Lupeni, Petroşani, au umplut până Ţebea de 89 de ani, care s-au
în 30 XI.08 la Deva au fost la refuz garnitura trenului şi în întâlnit acolo cu solii veterani din
depuse coroane de flori pe ritmul cântecelor patriotice, cu ţară şi din Moldova de peste Prut:
mormântul participantului la Unirea eşarfe la gât, insigne în piept, Niţu Jenică, corn. Coseşti Argeş,
din 1918 a marelui cărturar-istoric pancarde şi drapele cu iconiţe
devean Dr. Victor Şuiaga şi pe placa ortodoxe, însoţiţi şi de peste 20 de Vasile Şufar, Suceava, Stroe
Marea aniversare istorică a Dan din Vrancea, Bobocel Florin
v început pe tărâm hunedorean încă de comemorativă din bl. 4 Decebal, poliţişti feroviari din judeţele Alba din Chişinău, G alau rieac
zilele trecute când Asociaţia culturală unde a locuit în ultimele două zile ale şi Hunedoara (coordonaţi de Leonida din Cernăuţi.
„Dr. Victor Şuiaga" Deva (constituită vieţii sale zbuciumate. La săvârşirea comisarul şef Vasile Hriţac) au Constantin
în 2007) din iniţiativa unor oameni de Sfintei slujbe religioase de plecat la Alba Iulia, unde li s-a AOANEIRAHOVEAN
bine, deveni, împreună cu Asociaţia pomenire, de către slujitorii sfântului făcut o primire pe cinste.
cultural| „Casina naţională" Deva, altar al Bisericii Ortodoxe Sf. Vasile La Alba s-au
ziarele „Călăuza noastră" şi „Voci din Deva, a marelui patriot devean au depus coroane la
hunedorene", revista „Ardealul participat pe lângă reprezentanţii statuia lui I.IC.
literar", „Asociaţia Scriitorilor din Asociaţiei culturale Dr. Victor Brătianu şi Iuliu
judeţul Hunedoara", S.C. Consul" Şuiaga, Casina Naţională, ziarul M a n i u . P rin
Deva, Liga Pensionarilor din judeţul „Călăuza noastră” şi sora dr. V. p r e z e n ţ a lo r
Hunedoara, Protopopiatul ortodox Şuiaga, Rădulescu Elena (Şuiaga) p a r t i c i p a n ţ i i
Deva, precum şi alte organizaţii- însoţită de nepotul prof. Marc hunedoreni au
instituţii. Au fost mobilizaţi un număr Antonio (Muzeul Deva) şi alţi c o n tr ib u it la
mare de participanţi la festivităţile membri ai familiei lui Şuiagă. De m o m e n t u 1
desfăşurate la Cercul Militar Deva, r e m a r c a t p r o p u n e r e a deosebit - 9Gl de
Casa de Cultură „Drăgan Muntean" omniprezentului la tot ce se numeşte ani de la Marea
Deva, lansări de cărţi, simpozioane; cultură în Deva -.'col. (r) Dănilă U n ir e -. Cu
întâlniri cu scriitori hunedoreni, cu Moldovan, preşedintele Asociaţiei trupurile lor au
urmaşi ai participanţilor deveni la Culturale Casina Deva de a se desenat cel mai

CĂ.LAZ7ZA^ N C î^ S T R Â :-- Z ia r u l c a r e s e r e s p e c tă ş i v ă r e s p e c tă !