Page 5 - Calauza_2009_972

Pag. 5 Călăuza noastră 972

w
PAMFLETE DESPRE ŢARĂ (III)

ŢARA MOŞTENITĂ DE LA CARAGIALE în târziul anului Rusia şi azi.

1917, Maica Rusie era
Contemporan cu toate E r a p e l a
trezită din nesfârşita ei
generaţiile, dar mai cu seamă începutul acestui an,
c o n t e m p o r a n u l n o s tr u , tăcere posomorâtă de c â n d o ş tir e a
Caragiale a fost medicul curant vuietul a ceea ce avea să s c u r t c i r c u i t a t
al acestei ţări la sfârşitul fie cea mai necruţătoare, c o n ş t i i n ţ e l e
secolului al IX-lea şi începutul cea mai deplină şi mai
secolului XX, Spre sfârşitul sordidă revoluţie, care a oam enilor politici
vieţii nu a mai avut „puţintică scuturat din somnul ei de atenţi la amănuntul
răbdare", vorba lui Trahanache, f a p t u l u i
veacuri, naţiunea rusă.
şi s-a desţărat, stabilindu-se la d i u r n . ” G a r r y
:
Berlin. Pleca sătul până-n ficaţi O rev o lu ţie este K asparo v a fo st
de Mache şi Tache, de Tipă- completă, meritându-şi arestat de poliţia lui Puţin”. Multiplul
tescu, Caţavencu, Dandanache num ele, doar dacă în tropotul
campion mondial de şah avusese
şi Trahanache, de Bibicu, de cavalcadei sale a spulberat o orânduire
Rică Venturiano, de Zoe, Miţa veche, îngropând-o pentru totdeauna îndrăzneala să formeze un grup care
şi Veta (iată, tot atâtea unui neam fără opinie?! Ne-a lăsat şi înlocuind-o. cu una nouă. Nu să i se opună dictaturii mascate a lui
personaje vii în Parlamentul de până şi presa, ziarele, toate fiice şi contează conjuncturile în caro Puţin. Sub presiunile lumii, după
astăzi), sătul până-n gât de fii ale „Răcnetului Caipaţilor", ne-a câteva ore a fost eliberat. Am ştiut în
demagogie şi prostie, de legi lăsat instituţii ca forme fără fond, fenomenul se propagă şi nici dacă acel moment, că sfârşitul oligarhiei
proaste şi legiuitori jmecheri, de precum Justiţia, Parlamentul. noua ordine statală va fi superioară ori lui Puţin, nu este prea departe.
mitici şi miticsm, de toate relele Poliţia, Sistemul electoral, nu celei defuncte. K asparov, cu inteligenţa şi
şi năravurile leveantine pe care Universitatea şi câte altele! Ne-a M area insurecţie bolşevică,
le-am moştenit prin maştere lăsat o ţară care conservă înfăşurată în stindardul pe care îl urăsc tenacitatea sa, a reuşit să adune în
istorii. balcanismul atins răului ca într-o deopotrivă oamenii dar şi taurii jurul său toate personalităţile şi
P l e c a s c â r b i t d e ladă de zestre; Ne-a lăsat sârma în Spaniei, sub enunţul periculos de organizaţiile oponente actualului Ţar
„carnavaluri" ca să asculte în locul şurubului, măgarul, în locul frumos, mai mult decât parşiv, al Rusiei; cum ar fi Boris Nemţov,
Germania muzică bună; pleca maşinii, lenea în locul hărniciei, liderul fostei Uniuni a Forţelor de
în patria lui Carol 1, pe care îl şperţul, mica ciupeală, spiritul aproape religios, al unei ideologii Dreapta, partide mai mici, cu orientări
beşteli şi oţeti în „Ghimpele” şi bucureştean devenit miticism. Ni diavoleşti, al cărei arhitect instigator
alte reviste satirice, ca să moară i-a lăsat pe Iliescu, Băsescu, era Lenin, avea să împlinească diferite, grupuri ecologiste, veterani
în mijlocul unui popor ordonat, C onstajatinescu, T ăricean u , dezideratul tacit al omenirii, adică, şi organizaţii de apărare a drepturilor
disciplinat, cu măsură în toate. Ciorbea, Văcăroiu, Patriciu..., tot succesul deplin, reformator, înnoitor, omului.
Pleca şi ne lăsa moştenire o ţară Fanarul, toţi iloţii, toţi se scurseră chiar dacă distructiv: Victoria finală! Este de justeţe să apreciem că
a rh o f t a n g i i 1 o r ş i acia şi formează patrioţii. Victoria plenară, a unei revoluţii, sub organizaţia în sine este, cel puţin
moftangioaicelor, care ţară, de Caragiale a fost printre cei cinci pentru început, o grupare eclectică,
atunci până astăzi a rămas mari scriitori români. t)ar el nu este Ramura căreia să piară şi binele şi răul,
neschimbată, turcită până în aniversat, nu este sărbătorit, nu e prefăcându-se totul 'în scrum şi dar am convingerea că într-un viitor
măduva oaselor.„ Turcia lui reeditat Păi cum? După ce ne-a pus aducere aminte. previzibil, grupul se va omogeniza.
Ataturc s-a schimbat, s-a cu atâta precizie diagnosticul de Revoluţia franceză a fost doar un Este suficient să amintim, că noua
modernizat şi europenizat; neam trăitor în iele? Bl a rămas în indiciu, un exemplu vag, de cum ar fo rm aţiu n e şi-a lu a t nu m ele
România, ba. Rămăseserăm subconştientul nostru ca doctorul cu trebui să se desfăşoare un asemenea „Solidamost”, adică solidaritatea,
Nastratini, hagii, Iusufi, {necum injecţia în subconştientul copiilor. atac surprinzător pentru acela, care era după modelul solidarităţii poloneze
cel din schiţa „Pastramă Caragiale a vaccinat im întreg hotărât să schimbe până şi modul de de sub conducerea lui Lech Walesa,
trufanda”, care, de la Constanţa popor, numai că vaccinul nu şi-a
la Ierusalim îl mănâncă făcut efectul. Dimpotrivă, a execuţie a condamnaţilor la moarte; opoziţie care a creat prima breşă în
condimentat pe tatăl ovreiului. proliferat şi alte boli. ştreangului, Lenin îi va propune platoşa lagărului com unist din
Dar ce nu ne-a lăsat, pe ce nu, Caragiale a plecat. Din ţară şi glontele; mai simplu, mai iute, mai Europa de Est. La prima reuniune,
ştapus amprenta geniul său de din lume. Noi am rămas. Aşa cum puţin costisitor, dar mai festiv şi mai reprezentanţii a 40 de regiuni ruseşti
făuritor de opinie în mijlocul ne-azugrăvitel... miliţăresc! au ridicat mâinile pentru a consfinţi
Aceasta fera doar'o parte mică din înfiinţarea organizaţiei politice, care
fabuloasa gândire a lui Vladimir Ilici şi-a ales ca imn cunoscutul cântec
ce cuprindea o arheologie geo-politică „Aşteptăm schimbările”, cântec încă
străină de duhul aproape iconoclast al de pe vremea Perestroikăi atât de
celui mai mare popor slav ş» un sistem „drag” lui G orbaciov. Prim ul
economic centralizat, din care se Congres al acestei formaţiuni politice
elimina plus valoarea, care au aşternut a decis unanim organizarea unui
o noapte grea şi lungă peste novaia protest chiar în marele oraş Moscova.
zemlea. Aşadar, sâmbătă 13 Decembrie
Abia după aproximativ 70 de ani, 20 0 S , o m are d e m o n s tra ţie
la marea întâlnire de la Helsinki din neautorizatâ a avut loc în centrul
anul 1975, occidentul a pus capăt Moscovei, ocazie cu care poliţia lui
acelei furtuni astrale, atrăgând atenţia,
Puţin şi elemente în civil au arestat
că toate statele de sub diverse ocupaţii
pesţe o sută de persoane participante
străine, au dreptul la autodeterminare.
la demonstraţie.
Deveneau caduce ruşinoasele tratate!
„A cest regim p o litic este
La alţi 15 ani, toate fostele republici
imposibil de reformat. Principalul
sovietice - victime ale acelei revoluţii
nostru scop este dezmembrarea lui”, a
fără seamăn mai uşor, ori mai greu, s-
declarat răspicat K asparov în
au eliberat de satana roşie. Rusia însă,
a c l a m a ţ i i l e a s c u l t ă t o r i l o r
a rămas mai departe captivă propriilor
organizaţiei”. .
ei fii, Gorbacîov, Elţân şi apoi Puţin,
cel care indirect conduce discreţionar
.ovidiiLVaşilescUjmacin
CAJLAUZA. NOA.STRA — Ziarul care se respectă şi vă respectă!