Page 3 - Calauza_2009_978
P. 3

Pag. 3                                                                                                              Călăuza noastră 978




                                                                                       FIE PÂINEA CÂT DE REA,
        Ar fi fost cinci.  Pe una, însă, o   chitanţier pentru că un marţafoi a
    lăsăm uitării.  Pe cea ceauşistă,  din   inventat un nou tip de siguranţă; cu   TOT M AI BINE-N ŢARA M EA
    ultim ii  ani  ai  Socialism ului       vreo'trei  milioane,  farmaciile,                                          îndemnaţi şi ajutaţi de preoţii care
  ^Victorios, ce fu dat de Tokes jos. Ea    fiindcă le calci preşurile şi vând un      Dacă până în  1989, bisericile
                                                                                    şi  parohiile  ortodoxe  pentru
  ^sfârşea an vechi şi începea an nou cu    alt tip de căcăreze de iepure pentru   românii  din  Italia   se  puteau   le poartă de grijă şi care probabil că
                                                                                                                       au lăsat în ţară oferte cu mult 'mai
    ieftiniri de preţuri şi măriri salariale.   diabetici.  Astea  da  dictaturi!  Cu                                  bune decât ceeea ce li s-au oferit
    E  drept,  fără  o  sută  de  canale  de   d’alde  ăştia nu se discută, căci te   număra pe degetele de la o mână,  aici. dar au  mers  pe îndemnul din
    televiziuni, fără hai să ne facem că    execută. Ei sunt Alfa şi Omega, ei    , iată că astăzi, datorită implicării
    muncim  şi  voi  vă  prefaceţi  că  ne   sunt mâna unui Băsescu sau Boc,       credincioşilor  imigranţi   şi  a   biblie: Cum Dumnezeu Tatăl m-a
                                                                                   intervenţiei  şi  sprijinului-.  trimis pe mine, aşa vă trimit şi .eu
    plătiţi,  fără  manele-pandantiv  la    înseamnă  cu  chitanţier  în  loc  de   Patriarhiei  Ortodoxe  Roniâne  -  pe voi...” în acest mod credincioşii
    bolile de inimă, fără mailaţi sau mai   buzdugan.
    înguşti  şpanglitori,  criminali  şi        Ţara aceasta e o ţară abuziv şi    precum  şi  a  altor  foruri  locale,   români din Italia reuşesc să ducă o
                                                                                   pe teritoriul Italiei sunt constituite .  \ iaţă  duhovniceasca  şi  spirituală
    violatori  pe  tot  mapamondul,  fără   tâlhăresc  condusă.  Dacă,  spre       şi  îşi  desfăşoară  activitatea,  cum se cuvine, să-şi aline dorul de
    price,  ţiţe  şi  burice,  fără  cei  trei   exemplu rătăcitul pe la noi primar                                    cei  dragi  şi  de  casă.  Pentru  că,
    Mircea la TV,  ca coceanul la WC,       de Hunedoara, pe criterii de culte,    p e ste   70  de  p a tr ia r h ii
                                                                                                                       mulţi dintre ei, dacă ar putea s-ar
   ^fără, fără...                           dacă,  spărgătorul  de  geamuri  cu    ortodoxe  române,  iar  la  Roma    întoarce, s-ar aduna de pe drumuri
                                                                                   există  o  Episcopie  Ortodoxă
   W    Veni Răzmeriţa, lovitură,.. dată    praştia  v-  lider  sindical  devenit                                      străine, pentru că nici unul nu uită
    ţării  peste  gură  şi  cu  ea  cumplite   primar -   să  zicem,  iertându-1  pe   Română./.
                                                                                       Românii noştri depeste tot au
    d ictaturi:D ictatura  B ăsescu,        Mircia,  vor  să  îndatoreze  urbea                                        că „Fie pâinea cât de rea, tot mai
    Dictatura  Romgaz,  Dictatura           pentru o mie de ani, numai aşa, ca     purtat,  fie  chiar  şi  Câ  rezidenţi,   bine-nţaratnea!”  -
  ^Electric. Dacă nu mai punem la şir       să-şi facă cheful, o fac. Mi consilii   credinţa  şi  cultura  spirituală,   C-tin A O A NEI-RAHO VEANU
                                                                                   tradiţiile  şi  obiceiurile  străbune _
  ^dictatura Farmaciilor. Astea patru la    majoritar-pârtinice  şi  nici  o
    un loc sunt mai ceva decât Dictatura    îngrădire,  nici  pe  cea  a  bunului
    Stalinistă.  Ele  îşi  arată  colţii  şi   simţ,  fiindcă,  dacă  le  cercetezi
    chitanţierele mai ritmic decât apusul   curriculum-urile, îţi dai seama că
    şi  răsăritul  soarelui.  Inventează    „de  unde  nu  e,  doar  guvernanţii
    zilnic  taxe  şi  impozite  mai  Ceva   mai pot cere".
    decât  ceauşii  fanarioţi.  Iată:  De       Ar mai  fi,  umilit cititorule  şi
    câteva zile îmblă pe la apartamentele   alte  dictaturi:  cea  a  poliţiştilor
    noastre  haidamacii  Romgazului  cu     comunitari,  proşti  ca  bâta,
    şurubul de detectare a scurgerilor, în   împotriva  elementarelor  legi,
    preţ modic de 5.000.000 lei, pensia     dictatura  protecţiei  consuma­
    medie  a muncitorimii de ieri,  şi cu   torilor împotriva consumatorilor şi
    ameninţarea:  ori  plăteşti,  ori  tăiem   câte altele!
    gazul.  Bine,  bine,  zici,  dar  pensia    Auzi  colo  şi  cruceşte-te!  în
    mea  e  de  cinci  milioane,  iar       aceeaşi zi, la aceeaşi cutie poştală,
    şurubelul cât inelul, inventat pentru   sau  prin  acelaşi  factor  primeşti
   ,  boşii cu centrale termice, e tot atât.  pensia de 5 milioane şi costul şuru­
        Mâine-poimâine va să vină cei       bului, tot de cinci, de la Romgaz.
    de la Electrica cu zece milioane la     Gazai-ar Hitler!  GligorHAŞA

                                                                                                                       adevăraţi în fruntea ţării? încercaţi
                                                                                 sectoare  de  activitate.  Doar
       AGRICULTURA ■ DE CE NU?                                                   renunţând  la  diploma  universitară   să răspundeţi.
                                                                                 cu  consecinţele  de  rigoare.  Câţi      Se  putea  altfel?  Cu  siguranţă
          Pământul  României  poate         întortocheatele  căi  spre  actuala   dintre  tinerii  de  astăzi  ştiu  acest   DA!
      hrăni  o sută de milioane de guri, iar   situaţie.                         lucru?  Şi  câţi  cunosc  povara          Existau atunci specialişti pentru
      noi  la  cele  18  milioane  câţi  mai    Până în anul 1989 agricultura    celebrei  „zile  lum ină"  din        care România era invidiată şi'ştiu ce
                                                                                                                       spun. Ce s-a ales de ei? Cum au fost
      suntem pe  aici  importăm  aproape    a duduit orice s-ar zice. Baiul era   agricultură?  Inclusiv  duminicile:
      70% din hrana necesară. Incredibil    că  se  exporta-  prea  mult  şi     Apoi  a  venit  aşa-zisa  revoluţie  şi   valorificaţi?  Nici  o  preocupare  în
                                                                                                                       acest sens. Li s-au asigurat condiţii
      şi inacceptabil.  Ce se întâmplă cu   populaţia  suferea.  Sufereau  şi    reparaţia necesară adusă formei de    din partea Statului şi sprijin pentru
      noi  de  am  ajuns  în  halul  ăsta?  E   autenticii  ţărani  cărora  le  fusese   proprietate  a  pământului  -  Legea
      adevărat  ce  spun  cei  de  pe  afară   luat  pământul  prin  colectivizare,   18/  91.  Lege  necesară  dar    a-şi  dezvolta  activităţi  agricole
                                                                                                                       productive care să asigure locuri de
      cum  că  România  trece  printr-o     fiind nevoiţi să ia calea fabricilor.  dezastruos  gândită.  în  paralel  cu  muncă şi hrană necesară populaţiei?
      gravă criza managerială urmare  a                                         __ p u lverizarea  haotică  a          Nu. Şi erau atunci bani destui pentru
      renunţării  la  criteriile  de  compe­                                     „  J  terenurilor  agricole,  făcută   a se face asta. Banii au dispărut în
      tenţă  profesională  şi  moralitate.                                       *  j parcă  taman  să  încurce
      Acum criteriile de promovare sunt                                              lucrurile în loc să le simplifice,   buzunare  hulpave.  Au  mai  rămas
                                                                                                                       unii  agăţaţi  prin  M inisterul
      altele  chiar  dacă  se  dovedesc                                              s-a ales praful de infrastructura   Agriculturii, Direcţii agricole şi alte
      păguboase.  Cu  un  specialist  în                                             agricolă;  forme  asociative,     de-astea pe salarii mizerabile. Unii
      domeniu cu experienţă,competenţă                                               ferme  zootehnice,  ferme
     profesională şi calităţi morale, este                                           vegetale,  staţiuni  de  maşini   au  p lecat,  a lţii  au  răm as
      drept că nu poţi face orice  vrei tu.                                          agricole,  livezi,  vii  şi  staţiuni   complăcându-se  şi  călcându-şi
                                                                                                                       demnitatea  la  cheremul  unor  şefi
      Cu unul care nu ştie meserie oricare                                           de  cercetare.  Cu  avânt
      un dosar în spate chiar că*poţi face                                           revoluţionar  au  fost  distruse   instalaţi politic.  Cei cu vechi  state
                                                                                                                       de colaboratori ai  securităţii aveau
      orice. Atunci să nu ne mai mirăm că                                            prin furturi sistemele de irigaţii
     M fruntea agriculturii româneşti au                                             - staţiile de pompe, dalele din   un  spate  asigurat  iar  ceilalţi  au
      apărut  ginecologi,  electronişti  şi                                          canalele de irigaţii şi ţevile de   învăţat  umilinţa,  servilismul  şi
                                                                                                                       renunţarea  la  demnitate.  Nu  erai
     popi. Cică funcţia ar fi politică şi nu                                         aluminiu  etc.  Sudul  ţării,  se   aşa, /burai.
      este nevoie de...                                                              răzbună  deşertificându-se.  A
         I-aş întreba pe aleşii noştri dacă                                          fost bine aşa? Cu siguranţă nu!       Poate  unii  dintre  colegi  se
      ar  urca  în  avionul  de  Bruxelles   Pământurile  le  lucrau  me­       Vecinii noştri nu au procedat aşaji    supără, dar nu o fac din convingere
      ştiind că  pe  scaunul  pilotului  s-ar   canizatorii, populaţia îmbătrânită   acum nu sunt în situaţia noastră. în   ci  doar  de  faţadă.  Am  argumente
                                                                                                                       clare. Fiecare schimbare de Guvern
      afla  un  chelner de  la  restaurantul   de lav sate  şi  specialiştii  agricoli.   plus  au  făcut  şi  autostrăzi.  Ne
     Dunărea. Nu cred. Nu o fi chiar cea    Aceştia  din  urmă  erau  practic   întrebăm  din  nou:  s-a  dorit  ca    reprezintă  o  problemă  existenţială
     mai  potrivită  comparaţie,  dar       condamnaţi la locurile de muncă     agricultura României  să fie făcută    şi  un  stres  maxim  pentru  cei  din
     merge.  Să  încercăm  să  desluşim     neavând dreptul să plece spre alte  praf  sau  nu  am  avut  bărbaţi       structuri,  (va urma)
                                                                                                                                          RomulusTOT

        CALA. IJZA. JVC?A                    lSTRA — Ziarul care se respectă şi vă respectă!
   1   2   3   4   5   6   7   8