Page 3 - Calauza_2009_979
P. 3

Călăuza noastră 979
      Pag. 3        _____________________________           . __________________________________ ______________________________________________________________________________________


     UN NOU NUMĂR AL REVISTEI                                                                            COLOSUL

                                                                                       CU PICIOARE  DE LUT

                                                                                        Au'  trecut  două  luni  şi     şefa camerei lărgeşte decolteul pe
                                               Gheorghe  Grigurcu,  Li viu          jumătate de la alegeri  şi ai noştri   măsură ce se apropie  primăvara,
                                               Ioan Stoiciu, Cezar Ivănescu,        guvernanţi  se  tot  aleg.  într-un   ca-n curând, drăguţa, să-o-ntreacă
                                               Liliana  Ursu,  Ion  Beldeanu,       judeţ precum  Hunedoara,  aşa  se   pc  C o d ru ţa;  la  B alaton
                 lite r a r                    Constantin  Preda,  Ion  Brad,       face  că,  la  prefectură  şi  direcţii   marcobeliţii  îşi  amintesc  de
                                                                                                                        Târgmureşul din martie '90 şi mai
                                                                                    descentralizate  posturile  sunt
                                               Adrian  Botez,  Gheorghe
               Director fondator: VALERILJ BÂRQÂU  Istrate,  Vasile  Romanciuc,     vacante şi  probabil  că aşa vor ti   belesc un Cofariu.  de  trei  ori  cu
         ÎPbevfsLA cu r^sp^ndlre
                                               Ovidiu  Vasilescu,  Gligor           până  la...  postul  Paştelui.  Se   bisturiu-comandă a la Loaţi Tokeş
         REVISTĂ TIPĂRITĂ OU SPRIJINUL CONSILIULUI JUDEŢE AN HUNEDOARA
            Şl AL ASOCIAŢIEI SCRIITORILOR DIN JUDEŢUL HUNEDOARA
                                               Haşa,  Ioan  Evu,  Miron  Ţie,       vânţură nume (cam aceleaşi care     şi  Belo-baci,  iar  ţara  cade  în
                                               Dumitru  Hurubă,  Raisa              s-au vânturai şi  la urne),  se fac   mioritic bocet.  Ăst  timp  miniştri
                                               B o i a n g i u  şi  M a r i a n a   cărţile  ca  la  ghicitoarele  de  pe   mustăcioşi râd pe sub oală, îşi fac
                                                                                    strada Grigorescu, se trag sfori, se   cruce  cu  limba  şi  zic:  Mulţam
                                               Pândaru.
                                                   Din  cuprins  recomandăm:        promit oase în loc dc ciolane. Ca   Doamne,  a mai  trecut  o  lună de
                                               „Fişele  unui  memorialist”,         la  români:  „Ţi-am  dat  bani  şi   mariaj ca un incest. Mda! Nu mi-i
                                               „Mediocritatea merge înainte”,       ţi-am dat votul/ Tu fă pentru mine   PSD-ul  tată  şi  PDL-ul  fiică?!
                                               „Folclor  sacral  românesc  şi       totul!”  Sc  vântură  de  asemenea   vădim urlă la lună, Funar s-a dat...
                                               eminescologie”,  „Fluxul  me­        nume  de  toată  bahula  pe  la     la  fund,  Bardul  de  la  Bârca  îşi
                                               moriei  -   fluxul  valorilor”,      cultură,  muzeu,  casa  de  pensii,   linge rănile, Tăriceanu  linge...  şi
              * oh£Gmm &nm mm * uvm ioan stotcm  ■                                  bibliotecă,  inspectoratul  şcolar   tot aşa.  .
           - UUANA UR5tf< tON BfcLOEANU * CONSTANTIN PREDA   „EUrbîndianism  şi  dacism”,
            * ADRIAN BOTCZ * ?0N BRAD * GHEORGHE fSTRATE                            etc. etc. Lista e cât ziua de post  şi   Trecu  de  multişor  timp,
          * VASILE ROMANCtUC * OVfDRÎ VASIUsSCU * GUGOR HAŞA.  „Avatarurile  unei  cărţi  mărtu­
              * SOÂN EVU * Ş.URON ŢIC * IOAN O, RUDEANU *                           se  întinde  hăt,  către  grădiniţe,   Crăciunul,  dar  la  Cotroceni  şi
                                               risitoare”, „Dramaticul, premisă
                                Nr. 3-4 i3S-4©)/21>08  de  graţie”,  „Valeriu  Bârgău   parohii, dispensare...          Victoriei încă mai colindă piţărăii.
                                               despre  Dan  Constantinescu”,            Parlamentul  a  început  să     Aici,  în  loc  de  mere,  colăcei  şi
         Zilele  acestea  a  apărut  un  nou   „Un  monument,  o  viaţă  şi  o      fiinţeze  cu  reprezentări  de      nuci  se  dau  funcţii.  Ăst  timp,
                                                                                                                        liberalii mimează ceea ce mai ieri
     număr  al  binecunoscutei  reviste      creaţie”,,  „împreună  cu  vechile     circărai, guvernul se remaniază ca   făcură.  îndeavalma,  cei  de  la
                                                                                    un  ciorap  de  damă  consumată,
     „Ardealul  literar”,  revistă  a        generaţii”, „Maria Diana Popescu       fufiţele  sunt  ministre.se...  Ca  la   putere cu cei  din opoziţie îşi  fac
     Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul     în  dialog  cu  Ioan  E vu” ,          noi, nici  la bulgari, nici la turci,   ospăţul în văzul  lumii, pe stradă,
     Hunedoara  şi  tipărită  cu  sprijinul   „însemnări  pariziene”,  „Teologi     nici la tătari. Şerpii colcăie şi vor   în parcuri, fără ruşine. Javrele nu
     financiar al Consiliului Judeţean.      şi  scriitori  din  Sciţia  Mică”,     musai o boabă de nisip pe insula    ştiu ce e aceea ruşine, cred că totul
         în  cele  o’  sută  de  pagini  se   ,3iblia de la Bucureşti”  şi multe    lor, flămânzii ajunşi nitam-nisam   li se cuvine.
     regăsesc  semnături  importante  ale    alte teme căruia îi fac cititorului o
                                             lectură plăcută.                       miniştri îşi fac bugete ecumenice;                    GUgorHAŞA
     vieţii literare din România precum:


       AGRICULTURA - DE CE NU?                                                    se  îmbogăţească  repede  şi  să      este  Programul  Fermierul  care,
                                                                                                                        când  apare,  când  dispare.  Nimic
                                                                                  dispună  de  fondurile  necesare  iar
                                                                                  alţii sătui de lunga „zi lumină” din   sigur însă dând iluzia unei aventuri
          Deci  nu doar pământul  a  fost    este  aşa.  Deci  producţie-         agricultura ceauşistă au decis să mai   cu posibil final tragic.
      bramburit ci şi lucrătorii lui, ţăranii,   prelucrare-valorificare,  în  mâna   hodinească. Aceştia au fost se pare   Se  m ai  găsesc  printre
      fermierii  curajoşi  ori  aventurieri   producătorului  şi  nu  în  cea  a   pe  placul  guvernanţilor  care  nu   specialiştii prinşi în structurile care
      care numai ei săracii ştiu prin câte   intermediarilor care fac  preţurile  vroiau să relanseze agricultura.      se  preocupă  de  proiecte  în
      au trecut şi vor mai trece, iar lângă                                                      Dacă  vrei  să  faci   agricultură,  unii  care  vânează
      ei specialiştii din agricultură.                                                       ceva, trebuie să ai şi cu   virgule  şi  alte  chestii  ortografice
          Ce caută politicul în Ministerul                                                   ce  face.  Gospodarul      prin proiecte, căutând nod în papură
      Agriculturii  şi  în  structurile                                                      care vrea să facă treabă   de la bun început. De ce?
      teritoriale până la nivel de portar?                                                   îşi  pregăteşte  sculele       în marele „Program De Vorbe"
      De ce nu sunt lăsaţi meseriaşii să-şi                                                  înainte,  nu  intră  în    se  tot  spune  despre  necesitatea
      facă treaba? Adevăraţii meseriaşi,                                                     brazdă  cu  caii  şchiopi,   asocierii între producători, asociaţii
      câţi  mai  sunt,  nu  mai  au  liniştea                                                hamurile rupte şi plugul   profesionale,  bresle,  lucru  cu
      necesară  consolidării,  gândirii                                                      neascuţit.                 siguranţă  bun  şi  aproape  singura
      creatoare şi iniţiativei.  Iniţiativa a                                                    N  e  -  a  u   m  a  i   soluţie.  Dar  prea puţin  se  face  în
      cam  dispărut  din  spirit  de                                                         îndemnat  europenii  să    acest sens. Gem instituţiile Statului
      conservare.                                                                            fac em   cev a  p rin      de funcţionari  şi inspectori.  De ce
          Acest  lucru  trebuie  să  se                                                      SAP ARD,  proiecte         nu sunt scoşi în teren să umble prin
      întâmple, dar cum lăsându-i pe cei     mari. A spus acest lucru recent şi   finanţate  nerambursabiî  50-60%.
                                             preşedintele  României  şi  tare                                           sate ca activiştii care au făcut colec­
      de acum în pace, ori spărgând buba                                         Poveşti  frumoase  pentru  ţăranul     tivizarea  să  le  explice  oamenilor
      şi  instaurând  competenţa  şi         m-aş  bucura  dacă  a  spus  acest   simplu, incapabil de a face asta din   avantajele şi ce trebuie făcut,  cum
      seriozitatea.  Este  simplu  de        lucru  cu  convingere  şi  nu  doar   mai multe motive. Alţii au speculat
      răspuns.  Greu  este  însă  de  făcut   aşa...  Dacă a spus  acest lucru cu   aceste  facilităţi  cu  finalizare   se fac proiectele şi unde să meargă,
                                             convingere  atunci  să-l  urmărim                                          să-i  împingă  de  la  spate  până  se
      pentru că nu se ştie din ce ne este                                        pozitivă sau nu. în general clientela
      dat  să  vedem,  că cel  sau  cei  care   cum  va  face  presiuni  asupra   politică a avut acces.  Programul a   urneşte căruţa. Să le spună oameni­
      trebuie să facă o aşa cotitură nu au   executivului în acest sens. Soluţia   devenit un program pentru cei care   lor ce este bine sau nu de făcut în
      apărut încă...  se pare.               este  asocierea  şi  investiţiile   cu  bani  adunaţi  rapid  şi nu pentru   zona respectivă în conformitate cu
          Lucruri simple şi logice nu s-a    comune.                             doritorii sinceri  şi pricepuţi dar fără   strategiile zonale gândite.
      vrut  a  fi  văzute  sau  măcar  luate    Cum  se  explică  faptul  că     resurse băneşti. Deci tot spre cei cu      Dar se pare că nu se vrea. Ca să
      model de la alţii. Adevărata afacere   printre  cei  care  au  avut  curajul   bani curge valea. Doar că unii dintre   faci  asta  trebuie  mai  întâi  să
     ; în agricultură se face mergând de la   după Revoluţie să facă ceva, nu se   ei  îşi  cumpără jeep-uri  şi  case  de   întocmeşti  o  strategie  clară  lângă
      produsul  primar la cel  finit.  Cine   prea  găsesc  specialişti  cu                                             care  să  pui  o  bază  materială
      munceşte,  să ia rodul  sau răsplata   experienţă în agricultură? Simplu,   vacanţe şi nu vaci de lapte şi aparate   concretă şi nu doar poveşti.
     * întreagă a muncii lui. în Italia de ce   ştiau  ce  greutăţi  implică  acest   de muls.  O gură de oxigen pentru          - va urma -
      sunt ţăranii bogaţi? Pentru că acolo  lucru, nu au avut timpul necesar să  cei fără bani dar cu dorinţe a fost şi                  RomulusTOT



         CA.LA. UZA. NOA.STRA.                                 —   Ziarul care se respectă şi vă respectă!
   1   2   3   4   5   6   7   8