Page 3 - Calauza_2009_980

1
Pag. 3 Călăuza noastră 980

DRAGOBETELE SĂRBĂTOAREA IUBIRII! s e Î n c h i d ş c o l i l e *
Copilăria, mi-a fost marcată de se diferenţiază de blajinitatea Sf. S E P U S T I E Ş T E J A R A
frumoasele tradiţii şi sărbători, din Valentin din tradiţia catolică, fiind
satele româneşti. Una din acestea, un bărbat chipeş, un neastâmpărat
i Ne pasc relele, ne pasc mai toţi parlamentarii hunedoreni
belelele. în DEX beleaua se s-au şcolitŢa fără frecvenţă şi la i
e x p lic ă p rin în tâ m p la re seral. Unif, mai isteţi, au ocolit !
neprevăzută,: pacoste, bucluc, şcoala şi au cumpărat diplome. Ba i
supărare, necaz. Am moştenit chiarfşi doctorate, iar astăzi mi-s !
cuvântul din turcă (belî), se putea . ditamai universitari, ca şi miliţieni
j şi altfel şi, odată cu el, adjectivul şî securişti, cu trese pe daiboj ,
belaliu, adică dificili greu, culese.
mofturos, năzuros, capricios. Se închid şcolile nu digi pricina ,
Doamne ce mai belalii sunt profesorilor, care şe află mai mult
1 p o litic ie n ii n o ştri, başca în greve şi vacanţe, cu fluidricea în
parlamentarii hunedoreni! Şi, gură (şî asta în vreme ce fotbalul i
i mulţam Doamne, ce limbă bogată nu are arbitri), nu pentru că a
! şi colorată! Belalii ăştia turcaleţi .scăzut fertilitatea (şi la sol şi la
şi... castraţi. (De la Caragîale, prin subsol), din pricina mamelor. ;
| Florin Piersic, aflarăm că, Unde sunt mamele? în. cruciade i
; castravetele are 90% apă). prin Italii şi Spânii, unde au grijă
Aşadar, nu-i stoarceţi că nu ; de copiii şi bătrânii altora. Unde i
mai rămâne nimic din ei, decât sunt taţii? La viol cu alţii, başca cu i
Dragobetele, era aşteptată cu mult şi un năvalnic. Preluat de la vechii coaja verde şi amară. Vorba lui mailaţii. Zisă poetului: ziua scade,
interes de tineri dar şi de vârstnici. daci, unde Dragobetele era un Iţic: „Unde dai şî ce cap crapă” sau noaptea creşte, tinerimea mi-o
Copiii, se adunau pe malul Dunării şi peţitor şi naş al animalelor, „Am căzut din l&c în puţ(ăj”. răpeşte... îi spui ţiganului: „Măi, !
în atmosfera, specifică vârstei, ro m ân ii, au tra n s fig u ra t i Trăim vremuri ca acele, numai rele ţigane-ţi arde sătul! Nu-i nimic, i
făceau coroniţe din crenguţe de Dragobetele în protectorul iubirii. şi belele. Noroc să fie, că relele mă mut în altul". Zi-i băsescului,
salcie, prima vestitoare a primăverii, Cei care se întâlnesc în ziua de curg. Se închid şcoli, şcoli tăriceanului, bobocului, lighionei j
care la primele raze de soare Dragobete, trăiesc o iubire, care generale, licee, şcoli profesionale. şi o să zică: Abia astăzi am aflat şi,
înmugureşte, se înfrăţeau, se ţine tot anul, aşa cum şi păsările se Nu din pricina celor vreo 25% de-o fi, mă fac Maulat; îmi zic Ioş-
învăruchiau, îşi arătau dragostea, „logodesc” în această zi. In satele ! neşcolarizaţi, ci ca semn al crizei Jka, nu ion, şi mă mut în Balaton.
sărutându-se prin aceste coroniţe, româneşti veselia şi bucuria se grave pe care o traversăm tot într-o Amare glume! dar zisa „A face
apoi, ele erau aruncate în valurile împleteşte cu simfonia florilor de petrecere, bălăcăraie prin televi- haz de necaz" e tot românească, j
Dunării, să vestească dragostea şi primăvară şi ciripitul păsărilor: i ziuni şi bahulă în guvern şi parla­ Fenomenul e grav. Şcolile . se
iubirea lor în lumea întreagă! Dragobetele, sărută fetele! Sunt ment. Iată, mai an ce s-a petrecut în închid fiindcă nu mai sunt elevi.
F iu al B a b e i D o c h ia multe credinţe populare, cu învăţământul devean,r Şcoala Ţara se pustieşte ca la venirea 1
„Dragobetele” era sărbătorit, pe 24 referire la Dragobete; Se spune că | Generală „Eminescu-Petdfi’ ’ a fost tătarilor. Adevăr e că în locul
februarie, Sărbătoarea Dragostei la cine p articip ă la această asimilată de Colegiul Tehnic acestora au venit ca din Sodoma şi ■
români. De fapt, data aceasta, sărbătoare, este ferit de boli şi „Transilvania”; Şcoala Generală Gomora politicienii cu Hântătali şi
simbolizează, pentru omul arhaic, necazuri, dar mai ales de febră iar „Regina Maria” trecu la Liceul Anticrişti din Apocalipsa după !
începutul primăverii, ziua când Dragobetele aduce belşug şi Pedagogic „Sabin Drăgoi”. Zilele Ioan, Emil, Traian. Trinitate <
natura se trezeşte, ursul iese din dragoste gospodarilor! De fapt, în acestea se pregăteşte lichidarea însoţită de arhangheli ai răului: I
bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar credinţa populară, Dragobetele (prin împrăştiere şi asimilare) .la Stolojan, C iprbea, V asile,
omul, participă şi el la bucuria este însuşi Creatorul Universului, Şcoala Generală „Lucian Blaga” şi Năstase, Văcăroiu, Bocbocboc la j
naturii, contopindu-se cu ea.. şi în această zi renaşte viaţa în Liceul „Horea”. O să vină la rând Cotroceni, două paie, doi coceni... \
Entitate magică, asemănătoare toată splendoarea sa. altele. La ce bun atâta şcoală când GligorHAŞA j
lui Eros sau Cupidon, Dragobetele Constantin GRECU

AGRICULTURA - DE CE NU? reprezentant al Agenţiei Naţionale
Sanitar Veterinare, sub presiunea
- urmare din nr. 979 - începeţi să puneţi întrebări pe întrebărilor celor prezenţi acolo şi a
Dacă vrei să câştigi, trebuie să tema competenţei şi rezultatelor telespectatorilor, ne-a demonstrat
investeşti. Asta trebuie să facă şi concrete. A apărut încă o clar ce înseamnă incompetenţa şi că
Statul, să investească în agricul­ oportunitate ca urmare a votului nici acum nu se ştie exact ce se vrea.
tură, masiv, cu curaj şi responsa­ uninominal; parlamentarul din Sunt greşeli capitale în abordare. în
bilitate iar rezultatele vor veni iute, Colegiul vostru, alesul vostru, ia primul rând ANSV-ul şi DVS-urile
mai iute ca în orice alt sector. Dar luaţi-1 la bani mărunţi! Aveţi grijă teritoriale privesc producătorii ca
asta până mai este cu cine... la povestitorii care fac carieră în pe nişte potenţiali infractori. Lipsa
Dacă nu scoţi specialiştii la vremurile astea. Nu vă mai lăsaţi dialogului este clară. Toţi vor să fie
lucru se vor complace în liniştea minţiţi şi daţi cu pumnul în mesele „ inspectori fără să ştie clar ce vor de
birourilor luxoase şi climatizate şi lor luxoase. Hai că se poate şi este fapt sau ce trebuie. O dau pe
nu vor scoate nasul pe afară doar în legal! Nu mai admiteţi ordine şi Comunitatea Europeană, că ăia zic,
incursiuni de inspectare şi punere la dispoziţii fără ca sub o formă sau că ăiane pretind...
punct a puţinilor producători. alta să nu fiţi şi voi producătorii Ei zic că produsele alimentare artificializate? Să fie şi una şi alta, şi
Principiul de bun simţ „crează consultaţi. Trebuie să vă să fie igienice şi să nu afecteze să alegi ce îţi place.
condiţii, înainte de a cere” la noi nu organizaţi. Altfel se va ajunge ca sănătatea consumatorului. Atât! Nu Nu să punem taxe peste taxe pe
funcţionează. Cetăţenii de rând, şi în aplicarea Ordinului 301, zic să omorâm producătorul ca să autorizaţii, pe analize, taxe de piaţă
plătitori de taxe şi impozite sunt cei acum 111 (2009) care de prin nu mai avem bătaie de cap. Şi dacă aberante, camere de comerţ,
care fac bugetul iar bugetarii sunt 2007 tot încearcă să interzică zic ceva ce nu este în interesul sau controlul alimentelor - zeci de
salariaţii lor. Şi dacă voi îi plătiţi pe ţăranului să mai intre cu produsele specificul nostru, nu găsim bărbăţia milioane - că omul ăsta săracul nu
toţi aceşti inspectori, de ce nu îi lui pe piaţă şi care, ca urmare a de a ne apăra interesele? O fi mai prea are timp să bată pe la uşi că
trageţi la răspundere? De ce vă protestelor stârnite, este amânat nocivă brânza făcută de o băciţă trebuie să facă curăţenie în grajd, să
temeţi când de fapt ar trebui să fie ori cosmetizat dar care într-un curată şi priepută decât brânza cultive, să recolteze şi să depoziteze
invers? Pentru că sunteţi final va fi implementat dacă nu îndopată cu E-uri şi conservanţi şi furajele, să hrănească vacile, să le
dezinformaţi şi dezbinaţi. Frica mişcaţi. mucegaiuri din marketuri? Sau mulgă şi să facă brânză. Găsiţi
voastră păzeşte bostănăria lor şi într-o Duminică, recent, la puiul de casă, slana ori câmaţul soluţii mai simple. . (va urma)
nimicul se va extinde nederanjat. Ia emisiunea „Viaţa satului”, un făcut la munte decât preparatele Romulus TOT

CALA.UZA NCASTRA — Ziarul care se respectă şi vă respectă!