Page 2 - Calauza_2009_989

Călăuza noastră 989
Purtătorul de cuvânt al
măgarilor a ţinut, indignat, un
s p i c i . N o i le z i c e m
pro g e n i tu ri Io r no as t r e :
măgarule sau măgăruşule,
pentru că asta sunt, dar ta-su şi
mă-sa ce-s?, dacă la orice
trăznaie sau când nu ştie ceva, îi
zic copilului: măgarule! Nu mai
poate paşte iarbă şi bea apă
curată, măgarul, din cauza
gunoaielor voastre. Dacă i-aţi
zice: măgarule, unuia care
aruncă gunoaiele unde a mâncat
v-am ierta, dar nu o faceţi. Orice
face un măgar de-al nostru, e de
drept, măgărie, dar voi furaţi
unul de la altul şi care poate şi de
la stat. Pe pământurile
staţiunilor de cercetare faceţi
cartiere rezidenţiale pentru cei
mai mari dintre voi, în loc să
mâncaţi legume şi fructe fără
E-uri. Astea nu sunt măgării sau
chiar mari măgării?
Măgarii noştri uitându-se la
TV s-au mirat când au văzut
crăcănaţi şi crăcănate pentru că
noi nu permitem ca un măgar să
stea crăcănat în faţa unei
măgăriţe, şi ea crăcănată. Apoi,
nici nu ştiţi să vorbiţi cu
doamnele şi domnişoarele, d-aia
sunteţi apostrofaţi: măgarule!
Măgarul are demnitate. Dacă nu
vrea să mişte din loc, poţi să
încerci cu vorbă bună, să-l baţi,
ori să-l ademeneşti cu mălai, tot
degeaba. Măgarul nu face
compromisuri. Voi după mălai
săriţi de colo, colo. La noi cel
mai mare merge în frunte şi
ceilalţi după el, dar voi aţi luat
scara măgarilor de la noi şi vă
căţăraţi pe ea tot mai sus. Când
sunteţi prinşi cu ocaua mică vă
fofilaţi politic şi dispăreţi ca
măgarul în ceaţă. în sfârşit ne-au
fost recunoscute drepturile şi
ne-am ridicat statuie lângă
Primăria din Techirghiol, dar
măgarii s-au înmulţit (şi la voi!),
aşa că vrem statui peste tot, fără
demonstraţii de presiune;
Noi vrem pace pentru că
există atâtea similitudini între
noi şi voi, deci de mâine să nu vă
mai auzim strigând: măgarule,
pentru că ne jigniţi şi se creazâ
confuzii, lumea crezând că e al
nostru.
A transcris şi interpretat
spiciul: Ion HERDEA
CJAlLA.Z7ZA. NOA lSTRA. — Ziarul care se respectă şi vă respectă!
Pag. 2
şi nu oboseau că merg în fiecaie
dimineaţă să le mulgă şi să le
Lumea îngrijească. Apoi să ne amintim de
clăcile ce se făceau pe timpul iernii
şi al verii şi cât de vesele şi cât de
de altădată nici de vremea când mamele
aşteptate erau acestea? N-am uitat
noastre ţeseau la război, meliţau
Trăim într-o lume care este
cânepa după ce o topeau în valea
mereu în schimbare. Mereu în
înnoire, iar cei care ne-am născut satului. N-am uitat nici de
în urmă cu cincizeci, şaizeci sau cuptoarele de pâine, de războaiele
şaptezeci de ani, uneori, spunem că de ţesut şi de o serie de meserii ca:
ne-âm născut, prea târziu şi că pantofar, plăpumar, cusut de ii
noutăţile de azi, aproape că ne înflorate şi cojocele cu pieptare de
depăşesc orice imaginaţie. Dar de îţi luau ochii. Cum era să uitam de pentru a se auzi şi a coresponda?
horele şi nedeile ce se organizau
ce să ne facem complexe asupra Astăzi, locul lălăitului este luat
sub frunzare şi de jocul la loitra
timpului când ne-am născut? de telefoanele mobile, iar văile
Purtăm noi, oare, vreo vină? Faptul carului! De care încărcate cu fân şi nu mai răsună de vocile
că între timp, s-au pierdut atâtea de porumb ştiuleţi trase de plăvani. vânătorilor sau ale celor care
datini, obiceiuri, tradiţii şi rosturi Şi de câte lucruri frumoase nu ne păşteau animalele. Lumea de
ale vieţii din lumea satelor şi ale amintim? Chiar şi de poreclele altădată se mai păstrează într-o
oraşelor, nu se datoresc numai oamenilor de la sate care circulau ladă de zestre dar şi aceasta s-ar
fără nici o supărare. Iată câteva din
omului, ci însăşi evoluţiei ştiinţei putea pierde. încă nu este chiar
şi tehnicii, a unei gândiri aceste porecle: Colop nou, prea târziu, mai este timp ca,
sclipitoare. Să începem să ne Crumpu, Lăptaru, Tusu, Suculean, fiecare centru de comună să-şi
amitim de ceea ce vedeam altădată Chita, Bogatu, sau Terente... Şi organizeze un muzeu, unde să fie
pe văile satelor. Zeci şi zeci de astăzi mai există astfel de porecle expuse aceste deosebite valori.
mori de apă care măcinau grăunţe dar, parcă, sunt, cumva jignitoare: Dacă nu se va întâmpla aşa, ne
de grâu şi de porumb care astăzi, bucă câmă sau buci înalte. Ce am vom pierde din zi în zi,
nu mai poartă nici cea mai mică putea spune despre femeile satelor spiritualitatea şi tradiţia de
urmă că au fost acolo. Să ne care purtau batic pe cap strâns sub români. Ar fi păcat şi mai mult
amintim de grajdurile de la deal bărbie.Sau de faptul că, fără jenă ne-am dovedi slăbiciunea şi
unde-şi ţineau ţăranii animalele cât duceau sapa pe umăr, azi, doar pe neputinţa faţă de nişte valori
mai aproape de păşuni şi de fâneţe bicicletă. Dar despre lălăitul de pe inestimabile.
dealuri şi de semnalele ce le dădeau _________________ Miron ŢIC^J
Până şi în puşcării se urma un liceu
Generaţia şi se învăţa o meserie, iar la lăsarea „Cu picioare lungi şi durde / Şi
când se plimbă prin Tei / Toţi
la vatră împricinatul primea o birjarii o adm iră/ - Mă," halal de
răzvrătită diplomă şi o repartiţiepentru un loc mama ei “!. Astăzi birjarii merg în
de muncă. Aşa s-a călit oţelul, ne Jeep-uri şi îşi fac veacul prin
spunea într-un roman scriitorului baruri, discoteci şi cazinouri. Unii
Au ajuns la vârsta maturităţii rus Nikolai Ostrovki, în care tot dintre ei au rămas analfabeţi ori
şoimii patriei, decreţeii de ieri - despre o generaţie răzvrătită este şi-au cunţpărat patalama de la câte
politicienii de azi, generaţia vorba. Dar, după anul de graţie o fabrică de diplome, trăind în
răzvrătită a societăţii socialiste 1989, şcoala a devenit o chestiune confuzia valorică a propriei
multilateral dezvoltate,'care nu-şi de gust şi de opţiune personală; ea importanţe, mai ales dacă au prins
mai încăpea în piele datorită era frecventată, ca şi astăzi. în şi un ciolan de partid care să-i
constrângerilor vremii şi a pauzele dintre baruri şi discoteci, legitimeze. Dar vin căldurile, se
propagandei postului de radio între vizionarea a două casete video încheie anul şcolar. Dacă Guver­
Europa Liberă, transferat după cu filme cu Rambo şi alţi nul bicolor va opri greva profeso­
decesul legal dictat dc CIA la supermeni care sfarmă oase şi rilor, mai avem un salt de trecut
televiziunile din ţară. Lipsiţi de incendiază planeta, în fumul de până la ziua muncii şi a copilului,
căldura unui cămin şi de ţigară şi aburii băuturilor vin alegerile în Parlamentul pe
afecţiunea unor părinţi grijulii contrafăcute, cu educatori şi euroi, când vor intra în călduri
pentru cei şapte ani de acasă, au formatori de caractere de aceeaşi toate listele şi duduile care le
tras de păr o şcoală... elementară şi factură, care la concursurile de cuprind, după care se va intra timp
un liceu ... auto, minier, chimic ori titularizare obţin note de trecere ca de două luni în vacanţa mare a
de construcţii, cu poticneli şi gâscă prin apă. Vorba proverbului; parlamentarilor. Va rămâne pe
experimente stupide, ceea ce l-a cum c turcul şi pistolul! Moda a baricade doar Elena din Troia
determinat pe Saui Brukner, cu devenit problema majoră a alături de statuia de vacanţă a lui
numele conspirativ Silviu Brucan, generaţiei feminine, iar sexul fără Traian într-o atitudine meditativă,
trăitor pe spinarea proletariatului, oprelişti şi bariere aşişdcica. recitând versuri albe din dosarele
să-i numească „stupide people’’. Păpuşile Bărbie, îmbăiate, lustruite Securităţii, aşa cum statuia din
Instrucţia şi educaţia generaţiei şt pomădate, au prins viaţă pe bronz a lui Ovidiu (43 î.e.n-17
ră7\rătite s-a făcut prin Hotărârea estrade la defilarea în buestru, iar e.n) biciuieşte din 1887 cu
PCR ca nimeni să nu fie fără de decolteurile adânc spintecate şi privirea spuma mării, rămasă
carte, într-un efort permanent şi picioarele lungi şi ... durde... le după ce s-a scăldat mitologica
obligatoriu de absolvire a şcolii, asigură mari... succesuri. Vorba lui Affodira.
pas decisiv în revoluţia culturală. Topârceanu în poezia Chitanţa: Viorel CRĂCIUN