Page 5 - Calauza_2009_992

Pag. 5 Călăuza noastră 992

T A R Ă , T A R Ă ... B IA T Ă T A R Ă ! C O M P E T E N Ţ A IM P E R A T IV A

EUROPARLAMENTARE SAU GRIPA PORCINA? A „ V IR T U Ţ II P O L IT IC E ”

O vreme crezui că e glumă.
Moto: supune dreptului de a comanda, pe
Proastă, dar glumă: Gigi Becali care el îl recunoaşte semenului său,
parlamentar european? Ca şi când „îşi merită viaţa, libertatea, acela
această {ară ar fi o altă ţară a lui ce numai zilnic şi le cucereşte atunci el se înalţă într-un anumit fel
Swif, Ţara Idioţilor. Desigur, neîncetat”. deasupra chiar a aceluia care îi
Vădim, care l-a propus, are bolile (Goethe: „Faust”, P. 11). comandă. Nu există oameni mari fără
lui - puţină schizofrenie, multă Deoarece „cei răi domnesc prin virtute; fără respectul drepturilor nu
megalomanie - tulburări psihice laşitatea supuşilor lor” (Plotin) există un popor mare; aproape că se
provenite din sechele rezultate deoarece „tiranii sunt mari, puternici poate spune că nu există societate;
din boala copiilor etc, dar e şi invincibili numai atunci când căci ce este o reuniune de fiinţe
inteligent, diabolic, rasputinic şi poporul stă în genunchi” (L. raţionale şi inteligente a căror unică
tot ce mai vrei. Un exemplarunie.
Gligor HAŞA Vauvenargues); deoarece „acela care legătură o constituie forţa”?
o verigă rătăcită din lanţul trofic
al evoluţiei speţei umane. avem o rezervaţie de monştri, de este strivit” (Kant) - reiese cu claritate Printre maximele celebre de
Inchipuiţi-i pe ăştia doi lătrând ca inşi procreaţi prin anus, de că virtutea, în sensul ei originar de filozofie politică formulate în secolul
la lună în Parlamentul European! scăpaţi nude la Gătaia şi Socola, „raţiune devenită energie” dau de al XVIII-lea o găsim şi pe aceasta:
Completaţi perechea, ca să fie ci de la Sodoma şi Gomora. Nu dreptate în curs de acţiune şi faptă, „Point de droits sans devoirs, point de
troică, şi cu Traian Băsescu, ins ne c de ajuns să-l vedem pe este prima datorie a demnităţii devoirs sans droits”. „Deloc drepturi
croit pe dos, care râde primitiv şi Băscscu Strecurându-se strâmb umane, o datorie primordială fără a fără datorii, deloc datorii fără
dă impresia că el, în stare de beţie, şi scheletic printre preşedinţii cărei îndeplinire nu meriţi şi nu poţi drepturi” (Mercier de La Riviere).
a înseminat o macedoncă bccalie, altor ţări, doar, doar, l-o fi obţine nici calificativul de „om” şi cu Această maximă, ce postulează
crescută cu caprele, ca un satyr ce băgând cineva în seamă?! Ins atât mai puţin calificativul de
este; mai adăugaţi, ca să avem fără şcoală, cu apucături de „Cetăţean-Elector”. conexiunea corespondentă dintre
galerie de portrete a la Goya, pe matroz, care hâhâie în loc să râdă drepturi şi datorii, constituie un
Daciana Sârbu Ponta, insa care şi trage la măsea mai ceva decât „Printre datoriile pe care le iei în principiu care face parte, potrivit
începe lubeniţa fără cuţit şi care Ivan Turbincă?! Insul, atins de o seamă, le uiţi pe cele de om şi autorului formulării sale, din
mai are nevoie de o coadă de copită între ochi, a rămas cu cetăţean. Vrei să te sprijini pe „ordinea esenţială” a societăţilor
mătură pentru a fi confundată de apucături de şui şi ar trebui exemple; ai curajul să-mi aduci nume politice. Deşi acest principiu este
copii cu vrăjitoarea din basme. înarmat cu două bastoane albe. de Romani!... Spune-mi, Brutus a absolut evident, întrucât el este „un
Oameni buni, ca Becali sunt Noroc că, din când în când, îşi m urit oare din deznădejdea rezumat al rezumatelor”, întrucât el
mulţi în păşunea românească! curăţă ochiul dracului cu lacrimi amorului? Cato s-a înjunghiat pentru derivă şi se bazează pe cunoaşterea
S-ar putea să fie ales, el, care nu stolojene şi îşi îndreaptă şalele iubită? Ce legătură este între tine şi
că nu vorbeşte nici o limbă pe Elena Udrea. Cato, om mic şi slab ce eşti?” experimentală a naturii lucrurilor, a
străină, dar nu o ştie pe cea a în ultima vreme la vot merg Dintre semnificaţiile acestui legilor ordinii sociale, deşi aici avem
părinţilor; el grohăie, latră, inşi pe măsura celor caracterizaţi de-a face cu un principiu-cheie a
scheaună, dă din mâini şi se mai sus şi noi ştim că cine se fragment, se desprinde şi aceea de „Statului de drept”, cu o trăsătură
purică precum o primată. O să-l aseamănă, se adună. A nimerit dramatică interogaţie şi admonestare fundamentală, organică a acestuia,
vedeţi aruncând în prezidiu cu chiorul Cotroceniul, de ce nu ar la adresa neutrilor şi indiferentiştilor totuşi „raţiunea de Stat”, „raţiunea
o p in c a , precu m N i c h i t a nimeri Gigi, Brăila şi Vădim, în domeniul vieţii publice, a căror interesului public”, pe scurt, „morala
Hruşciova cu pantoful. Adăugaţi Socola?! Necazul e că nici apatie politică merge până acolo încât politică”, prevede, admite şi
la menajeria noastră europeană Geoană nu se site bine. Din nu-şi dau osteneala nici să facă uz de
pe Stolo Gură Strâmbă, pe Rodie a jigodism a dat în turbare: urlă în dreptul de vot, una din clauzele postulează o derogare legitimă de la
Stănoiu, alias Muma Pădurii, pe săli şi pe maidane, scheaună la p rio ritare şi o bligatorii ale exigenţele susnumitului principiu, o
popa Tokes Horthistul, pentru ca lună, în ton cu lupanul Boc. Vin „Contractului social, una din derogare legitimă pe care cetăţeanul-
Europa să creadă că aici între europarlamentarele. E vremea expresiile practico-juridice ale elector, adică suveranul originar, este
Carpaţi, s-a răsturnat căruţa cu cotarlelor... constrâns moralmente, adică din
proştii şi cu . pociturile lumii. (pamflet) Chartei drepturilor şi datoriilor' interior; să o accepte, deoarece acea
Pentru de-alde ăştia noi trebuie să G. Coroabă democratice. derogare se înfăţişează conştiinţei şi
însuşindu-şi teza cardinală a lui
inimii lui cu o autoritate morală
Montesquieu despre forţa virtuţii ca
impecabilă, pe care o poate conferi
decisivă în ipenţinerea unui
numai experienţa colectivă şi
guvernământ democratic, Alexis de
milenară a societăţilor politice. Iată
Tocqueville a scris în lucrările sale
numeroase capitole şi fragmente mai concret şi explicit în ce constă
fondul acestei derogări legitime. în
consacrate „valorii morale” a
evoluţia furtunoasă şi inegală a
democraţiei, corelaţiei dintre virtute,
societăţilor politice apar momente
dreptate şi drepturile omului. Supun
cruciale, etape critice de „patologie
aici atenţiei şi meditaţiei cititorului
unul din aceste fragmente. socială” (cf. E. Durkheim) în care
societatea este intoxicată de
„După ideea generală a virtuţii,
produsele trândăviei sale” (H.
eu nu cunosc o alta mai frumoasă
Bergson), / în care funcţionalitatea
decât aceea a drepturilor, sau mai
degrabă aceste două idei se confundă. legilor şi regulilor sociale,
considerate obişnuit ca legitime, este
Ideea drepturilor nu este nimic
altceva decât ideea virtuţii introdusă blocată, substituindu-se normalităţii
în lumea politică. Oamenii au definit şi echilibrului social incertitudinea şi
ceea ce erau corupţia şi tirania prin incoerenţa, dezechilibrul, fenomene
prisma ideii de drepturi. Iluminaţi de şi factori negativi, care pun în joc
către ea, fiecare a putut să se arate însăşi supravieţuirea ea „Stat
independent fără aroganţă şi supus contractual”, însăşi „cauza salvării
fără servilism. poporului” („Salus Res publica”).
Omul care se supune violenţei, se (va urma)
pleacă şi se înjoseşte dar când el se Gheorghe MICLE

CALA. UZA NOASTRA — Ziarul care se respectă şi vă respectă!