Page 5 - Calauza_2009_992
P. 5

Pag. 5                                                                                                              Călăuza noastră 992


     T A R Ă ,  T A R Ă ...  B IA T Ă   T A R Ă !                               C O M P E T E N Ţ A  IM P E R A T IV A

      EUROPARLAMENTARE SAU GRIPA PORCINA?                                            A  „ V IR T U Ţ II P O L IT IC E ”


        O  vreme  crezui  că  e  glumă.
                                                                                 Moto:                               supune  dreptului  de  a  comanda,  pe
     Proastă,  dar  glumă:  Gigi  Becali                                                                             care  el îl recunoaşte  semenului  său,
     parlamentar european? Ca şi când                                            „îşi merită viaţa, libertatea, acela
     această {ară ar fi o altă ţară a lui                                    ce  numai  zilnic  şi  le  cucereşte    atunci el se înalţă într-un anumit fel
     Swif,  Ţara  Idioţilor.  Desigur,                                       neîncetat”.                             deasupra  chiar  a  aceluia  care  îi
     Vădim, care l-a propus, are bolile                                                 (Goethe: „Faust”, P. 11).    comandă. Nu există oameni mari fără
     lui  -  puţină  schizofrenie,  multă                                         Deoarece „cei răi domnesc prin     virtute; fără respectul drepturilor nu
     megalomanie  -  tulburări  psihice                                      laşitatea  supuşilor  lor”  (Plotin)    există un popor mare;  aproape că se
     provenite  din  sechele  rezultate                                      deoarece „tiranii sunt mari, puternici   poate  spune  că  nu  există  societate;
     din  boala  copiilor  etc,  dar  e                                      şi  invincibili  numai  atunci  când    căci  ce  este  o  reuniune  de  fiinţe
     inteligent,  diabolic,  rasputinic  şi                                  poporul  stă  în  genunchi”  (L.        raţionale şi inteligente a căror unică
     tot ce mai vrei. Un exemplarunie.
                                                  Gligor HAŞA                Vauvenargues); deoarece „acela care     legătură o constituie forţa”?
     o verigă rătăcită din lanţul  trofic
     al  evoluţiei  speţei  umane.       avem o rezervaţie de monştri, de    este strivit” (Kant) - reiese cu claritate   Printre  maximele  celebre  de
     Inchipuiţi-i pe ăştia doi lătrând ca   inşi  procreaţi  prin  anus,  de   că virtutea,  în  sensul  ei  originar de   filozofie politică formulate în secolul
     la lună în Parlamentul European!    scăpaţi nude la Gătaia şi Socola,   „raţiune  devenită  energie”  dau  de   al XVIII-lea  o  găsim  şi  pe  aceasta:
     Completaţi  perechea,  ca  să  fie   ci de la Sodoma şi Gomora. Nu      dreptate în  curs  de  acţiune  şi  faptă,   „Point de droits sans devoirs, point de
     troică,  şi cu Traian  Băsescu,  ins   ne  c  de  ajuns  să-l  vedem  pe   este  prima  datorie  a  demnităţii   devoirs sans droits”. „Deloc drepturi
     croit pe dos, care râde primitiv şi   Băscscu  Strecurându-se  strâmb   umane,  o  datorie primordială fără a   fără  datorii,  deloc  datorii  fără
     dă impresia că el, în stare de beţie,   şi  scheletic  printre  preşedinţii   cărei îndeplinire nu meriţi şi nu poţi   drepturi” (Mercier de La Riviere).
     a înseminat o macedoncă bccalie,    altor  ţări,  doar,  doar,  l-o  fi   obţine nici calificativul de „om” şi cu   Această  maximă,  ce  postulează
     crescută cu caprele, ca un satyr ce   băgând  cineva  în  seamă?!  Ins   atât  mai  puţin  calificativul  de
     este;  mai  adăugaţi,  ca  să  avem   fără  şcoală,  cu  apucături  de   „Cetăţean-Elector”.                    conexiunea  corespondentă  dintre
     galerie de portrete a la Goya,  pe   matroz, care hâhâie în loc să râdă                                         drepturi  şi  datorii,  constituie  un
     Daciana  Sârbu  Ponta,  insa  care   şi trage la măsea mai ceva decât       „Printre datoriile pe care le iei în   principiu  care  face  parte,  potrivit
    începe  lubeniţa fără cuţit  şi  care   Ivan Turbincă?! Insul, atins de o   seamă,  le  uiţi  pe  cele  de  om  şi   autorului  formulării  sale,  din
     mai  are  nevoie  de  o  coadă  de   copită  între  ochi,  a  rămas  cu   cetăţean.  Vrei  să  te  sprijini  pe   „ordinea  esenţială”  a  societăţilor
     mătură pentru a fi confundată de    apucături  de  şui  şi  ar  trebui   exemple; ai curajul să-mi aduci nume   politice.  Deşi  acest  principiu  este
    copii cu vrăjitoarea din basme.      înarmat cu  două bastoane albe.     de  Romani!...  Spune-mi,  Brutus  a    absolut evident,  întrucât el este  „un
        Oameni buni, ca Becali  sunt     Noroc că,  din când în  când, îşi   m urit  oare  din  deznădejdea          rezumat al rezumatelor”,  întrucât el
     mulţi  în  păşunea  românească!     curăţă ochiul dracului cu lacrimi   amorului? Cato s-a înjunghiat pentru    derivă şi  se  bazează pe  cunoaşterea
     S-ar putea să fie ales, el, care nu   stolojene şi îşi  îndreaptă  şalele   iubită? Ce legătură este între tine  şi
    că  nu  vorbeşte  nici  o  limbă     pe Elena Udrea.                     Cato, om mic şi slab ce eşti?”          experimentală a naturii  lucrurilor,  a
     străină,  dar  nu  o  ştie  pe  cea  a   în ultima vreme la vot merg        Dintre  semnificaţiile  acestui     legilor ordinii sociale, deşi aici avem
     părinţilor;  el  grohăie,  latră,   inşi pe măsura celor caracterizaţi                                          de-a  face  cu  un  principiu-cheie  a
     scheaună,  dă  din  mâini  şi  se   mai  sus  şi  noi  ştim  că  cine  se   fragment,  se  desprinde  şi  aceea  de   „Statului  de  drept”,  cu  o  trăsătură
     purică precum o primată.  O  să-l   aseamănă,  se  adună.  A  nimerit   dramatică interogaţie şi admonestare    fundamentală,  organică  a  acestuia,
     vedeţi  aruncând  în  prezidiu  cu   chiorul Cotroceniul, de ce nu ar   la adresa neutrilor şi indiferentiştilor   totuşi  „raţiunea  de  Stat”,  „raţiunea
    o p in c a ,  precu m  N i c h i t a  nimeri  Gigi,  Brăila  şi  Vădim,   în  domeniul  vieţii  publice,  a  căror   interesului public”, pe scurt, „morala
    Hruşciova cu pantoful. Adăugaţi      Socola?!  Necazul  e  că  nici      apatie politică merge până acolo încât   politică”,  prevede,  admite  şi
    la  menajeria  noastră  europeană    Geoană  nu  se  site  bine.  Din    nu-şi dau osteneala nici să facă uz de
    pe Stolo Gură Strâmbă, pe Rodie a    jigodism a dat în turbare: urlă în   dreptul  de  vot,  una  din  clauzele   postulează o derogare legitimă de la
    Stănoiu,  alias Muma Pădurii,  pe    săli  şi pe maidane,  scheaună la   p rio ritare  şi  o bligatorii  ale     exigenţele  susnumitului principiu,  o
    popa Tokes Horthistul, pentru ca     lună, în ton cu lupanul Boc. Vin    „Contractului  social,  una  din        derogare legitimă pe care cetăţeanul-
    Europa  să  creadă  că  aici  între   europarlamentarele.  E  vremea     expresiile  practico-juridice  ale      elector, adică suveranul originar, este
    Carpaţi,  s-a  răsturnat  căruţa  cu   cotarlelor...                                                             constrâns  moralmente,  adică  din
    proştii  şi  cu . pociturile  lumii.                     (pamflet)       Chartei  drepturilor  şi  datoriilor'   interior; să o accepte, deoarece acea
    Pentru de-alde ăştia noi trebuie să                     G. Coroabă       democratice.                            derogare se înfăţişează conştiinţei  şi
                                                                                 însuşindu-şi teza cardinală a lui
                                                                                                                     inimii  lui  cu  o  autoritate  morală
                                                                             Montesquieu despre  forţa virtuţii ca
                                                                                                                     impecabilă,  pe  care  o poate conferi
                                                                             decisivă  în  ipenţinerea  unui
                                                                                                                     numai  experienţa  colectivă  şi
                                                                             guvernământ  democratic,  Alexis  de
                                                                                                                     milenară a  societăţilor politice.  Iată
                                                                             Tocqueville  a  scris  în  lucrările  sale
                                                                             numeroase  capitole  şi  fragmente      mai  concret  şi  explicit în  ce  constă
                                                                                                                     fondul  acestei  derogări  legitime.  în
                                                                             consacrate  „valorii  morale”  a
                                                                                                                     evoluţia  furtunoasă  şi  inegală  a
                                                                             democraţiei, corelaţiei dintre virtute,
                                                                                                                     societăţilor  politice  apar  momente
                                                                             dreptate şi  drepturile omului.  Supun
                                                                                                                     cruciale,  etape  critice  de  „patologie
                                                                             aici  atenţiei  şi  meditaţiei  cititorului
                                                                             unul din aceste fragmente.              socială”  (cf.  E.  Durkheim)  în  care
                                                                                                                     societatea  este  intoxicată  de
                                                                                 „După  ideea  generală  a  virtuţii,
                                                                                                                     produsele  trândăviei  sale”  (H.
                                                                             eu  nu  cunosc  o  alta  mai  frumoasă
                                                                                                                     Bergson), / în  care  funcţionalitatea
                                                                             decât  aceea  a  drepturilor,  sau  mai
                                                                             degrabă aceste două idei se confundă.   legilor  şi  regulilor  sociale,
                                                                                                                     considerate obişnuit ca legitime, este
                                                                             Ideea  drepturilor  nu  este  nimic
                                                                             altceva decât ideea virtuţii introdusă   blocată,  substituindu-se  normalităţii
                                                                             în lumea politică. Oamenii au definit   şi echilibrului social incertitudinea şi
                                                                             ceea ce  erau  corupţia  şi  tirania prin   incoerenţa,  dezechilibrul,  fenomene
                                                                             prisma ideii de  drepturi. Iluminaţi de   şi  factori  negativi,  care  pun  în  joc
                                                                             către  ea,  fiecare  a  putut  să  se  arate   însăşi  supravieţuirea  ea  „Stat
                                                                             independent  fără  aroganţă  şi  supus   contractual”,  însăşi  „cauza  salvării
                                                                             fără servilism.                         poporului” („Salus Res publica”).
                                                                                 Omul care se supune violenţei, se                 (va urma)
                                                                             pleacă şi  se înjoseşte dar când el se                   Gheorghe MICLE

       CALA. UZA  NOASTRA   —   Ziarul care se respectă şi vă respectă!
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10