Page 5 - Calauza_2009_993
P. 5
Pag. 5 _________ • _____________Călăuza noastră 993
ŢARĂ, ŢARĂ... BIATĂ ŢARĂ! CO M PETENŢA IM PERATIVĂ
A-ŢI LUA LUMEA-N CAP A „V IR TU ŢII PO LITIC E”
A c e a s t ă zicere a fost - urmare din nr. 992 — în care Statul ca reprezentant sau
considerată de George Coşbuc
Ei bine,într-un asemenea context exponent al întregului are autoritatea
una „dintre cele mai îndrăzneţe şi dreptul teribil şi imprescriptibil de a
excepţional de crize şi „anomie”, ce
metafore ale limbii române". Ea cere cetăţenilor săi (- „elementele
vizează ansamblul societăţii, nimic
închipuie un tablou uriaş, ideea componente” de a cere cetăţenilor săi
mai evident decât faptul că principiul
unei absurdităţi de o energie ( - „elementele componente” - în
.uimitoare. Atlas purta Pământul corespondenţei dintre drepturi şi numele „interesului general”, să rişte
pe umeri; românul poartă pe cap datorii nu poate funcţiona în mod totul, la nevoie să-şi sacrifice însăşi
lumea întreagă. Tabloul evocat normal, adică în deplinătatea „bunul suprem”, viaţa; - repet, plasat
incubă o supremă disperare, o eficienţei sale benefice. Or, pentru a într-o asemenea perspectivă globală,
fantezie nebună, o energie săl putea trece la un nou nivel de este perfect evident că cetăţeanul -
batecă precum metaforele: „I-a GligorHAŞA adâncime în analiza noastră, noi „legiuitor şi supus” în acelaşi timp -
fulgerat prin cap", „l-a trăznit trebuie să apelăm la un alt principiu trebuie să dea dovadă de o reală
prin cap", „Şi-a luat lumea-n ţăran „lumea" toată şi că fără ea cooperativ, anume la principiul virtute civică, de o aşa-numită
cap". Străinul care traduce în altă va trebui să-şi ia lumea în cap, să diferenţei, pe care, în virtutea „maturitate politică”, în virtutea
limbă zicătoarea noastră se află în se pribegească. Peste el venea caracterului său specific de căreia el recunoaşte adevărul sever că
faţa unui tablou de neînchipuit. robia turcului, a cazacului, couniversalitate, de asemenea el ca individ, ca element, component
Tabloul acesta până în 1989 era ungurului sau tătarului, iar biet- suntem nevoiţi a-1 recunoaşte ca al societăţii, nu este şi nici nu poate fi
unul abstract. Cândva fusese, iar românul se vindea rob. făcând parte din „ordinea esenţială” â „absolut independent”, nici „
acum este iarăşi, produs al Istoria sc repetă mai cu atotputernic” şi nici „nemuritor”, că
realităţii, martorul unui vechi seamă în Transilvania şi Banat. lumii. sub acest triplu raport societatea sau
obicei românesc, esenţa unei Aceeaşi seminţie hameşă şi în scopul edificării noastre întregul căruia aparţine îl transcende,
tragedii istorice sfâşietoare: hămesită de pământ românesc asupra conţinutului acestui concept îl depăşeşte şi subordonează; şi zic,
înstrăinare, dcsţărarea din pricina cumpără pământul românului de „principiu al diferenţei”, să mai departe, că cetăţeanul-elector,
prezentăm câteva din exigenţele sale;
sărăciei, a nevoilor. disperat mai pe nimic, cu sutele acest principiu metodologic ne cere şi ajuns la maturitate politică prin
Se ştie că străinii şi toţi de ha. Un exemplu: de la Ocna ne obligă să facem distincţie între un experienţa proprie şi cultura politică
p ri p ă ş iţ ii au căutat să-l Mureş până la Târgu Mureş, „ m a c r o s is te m s o c i a l ” şi („experienţa veacurilor”), trebuie să
dezmoştenească pe român, îl de-a stânga şi de-a dreapta „microsisteme instituţionale”; să înţeleagă şi să recunoască dreptul
sileau să-şi vândă pământul, îi şoselei, se întind, îngrămădite facem distincţie între „statul de adevărului, anume că „sacrificarea
călcau răzoarele, îl împricinau în moşiile neogrofîmii venită la drept” şi „statul despotic”; să facem cutărei sau cutărei libertăţi, dacă ea
procese. Drama aceasta a dat . pomană tocmai din Pustă. Cu un distincţie între războaiele legitime de este liber consfinţită de ansamblul
cetăţenilor, semnifică încă libertate”.
naştere celui mai mare roman salariu de muncitor Ia lemut ori apărare şi războaiele ilegitime de Or, ce rezultă necesarmente, explicit
rom ânesc „Ion", de Liviu A z o m u r e ş s-a c u m p ă ra t cucerire; să facem distincţie între o şi implicit, din aceste premize majore,
Rebreanu. Obiceiul la judecată hectarul. Şi se mai cumpără. Ce stare excepţională, deci anormală, a pe planul concret al practicii?
era aşa: ţăranul lua o brazdă din să facă biet românul ajuns la societăţii şi o stare normală; - să Răspuns: rezultă în mod evident
răzor şi urmat de martori, cu alte sapă de lemn cu pământul pe facem distincţie între un partid politic primatul datoriilor, rezultă că
brazde pe cap, mergea pe răzor care nu are de ce şi cu ce îl lucra? totalitar şi un partid politic datoriile cetăţeanului faţă de
cât era moşia de lungă (vezi Bine, bine, dar ce-i mai rămâne? democratic; să facem distincţie între comunitate, aflată într-un stadiu de
hrisoavele publicate de B.P. Să-şi ia lumea în cap, să se legile scrise şi legile nescrise; să criză revoluţionară etc. trebuie să stea
Haşdcu în „Arhiva istorică"). în pribegească, rob modern de facem distincţie între greşelile înainte şi deasupra drepturilor!
Muntenia, ţăranii umpleau o Europă Unită, taman în individuale şi greşelile colective, „Salus populi suprema lex est”
traistă cu pământ şi jurau pe Australia, Noua Zeelandă, dintre greşelile reparabile, care sunt este o maximă din Dreptul public
traista aşezată pe cap, cu un Canada. Spania. Italia. Există o susceptibile de iertare, şi greşelile roman. Principiile şi legile, scrise şi
cutremurător jurământ pc suflet, deosebire între ce a fost şi ce ireparabile, care nu se pot ierta nici în nescrise, ale democraţiei sunt în
pe nevastă şi copii, pe odihna de este: cei vechi îşi luau lumea în cer şi nici pe pământ (- ca termen de esenţa lorprincipiile şi legile „salvării
după moarte. Da. Pentru că acea cap având pământ; cei de azi au comparaţie şi meditaţie, vezi „Păcatul poporului”.
sforicică de pământ era pentru numai traista... contra Spiritului Sfânt”, cf. Termenul de justiţie exprimă,
Evanghelia Matei, cap. XII, verset rezum ă, co nd ensează to ate
31-32); mai departe, principiul componentele virtuţii politice
diferenţei ne cere şi ne obligă să democratice; ceea ce înseamnă că
facem distincţie între „diferenţa de acest concept reprezintă „un rezumat
grad” şi „diferenţa de natură”, al rezumatelor”, că în sfera acestui
avertizându-ne că într-un anumit concept este obligatoriu inclusă şi
context specific „diferenţa de grad conexiunea corespondentă de
echivalează cu o diferenţă de natură”; „drepturi şi datorii”.
să facem distincţie între utopie, Fie că este vorba de faza luptei de
posibilitate şi realitate; să facem eliberare faţă de un ocupant străin, fie
distincţie între scop şi mijloace, între că e vorba de păstrarea libertăţii
omul politic, cu o vocaţie patriotică şi cucerite, pe cale insurecţională sau
democratică, şi „politicianist” - parlamentară, - în ambele ipostaze
piratul politic etc. lupta pentru'adevăr şi libertate are cel
Pentru a sublinia încă o dată puţin în mod necesar un dublu
semnificaţia metodologică a acestui caracter: - nume un caracter al
„principiu al diferenţei”, consider că susnumitei lupte se reflectă în mod
nu-i de prisos să repet şi aici maxima sintetic şi pregnant în următorul;
lui Montaigne: „Distingo este fragment din opera lui Montaigne:
categoria cea mai universală a logicii - „Căci du-te de partea cea pe care
mele”. în urma şi pe temeiul acestei o vei găsi mai grozavă: nu va fi
suite de considerente, e locul să niciodată într-atâta de tare ca să nu se
conchidem prin formularea unei întâmple, pentru a o apăra, să
reguli practice de conduită a trebuiască să loveşti şi să înfrunţi sute
cetăţeanului. Ei bine, plasat într-o de părţi potrivnice”.
asemenea perspectivă globală a unei Gheorghe MICLE
„stări excepţionale”, deci anormale,
CĂLĂUZĂ NOASTRA — Ziarul care se respectă şi vă respectă!