Page 5 - Calauza_2009_993
P. 5

Pag. 5                                                                      _________        •     _____________Călăuza noastră 993



      ŢARĂ,  ŢARĂ... BIATĂ ŢARĂ!                                                 CO M PETENŢA IM PERATIVĂ

       A-ŢI LUA LUMEA-N CAP                                                           A „V IR TU ŢII PO LITIC E”


          A c e a s t ă  zicere  a  fost                                             -  urmare din nr. 992 —          în  care  Statul  ca  reprezentant  sau
      considerată  de  George  Coşbuc
                                                                                  Ei bine,într-un asemenea context    exponent al întregului are autoritatea
      una  „dintre  cele  mai  îndrăzneţe                                                                             şi dreptul teribil şi imprescriptibil de a
                                                                              excepţional de crize şi „anomie”, ce
      metafore  ale  limbii  române".  Ea                                                                             cere  cetăţenilor  săi  (-  „elementele
                                                                              vizează  ansamblul  societăţii,  nimic
      închipuie  un  tablou  uriaş,  ideea                                                                            componente” de a cere cetăţenilor săi
                                                                              mai evident decât faptul că principiul
      unei  absurdităţi  de  o  energie                                                                               (  -  „elementele  componente”  -  în
     .uimitoare.  Atlas  purta  Pământul                                      corespondenţei  dintre  drepturi  şi    numele „interesului general”, să rişte
      pe umeri; românul poartă pe cap                                         datorii  nu  poate  funcţiona  în  mod   totul,  la nevoie  să-şi  sacrifice însăşi
      lumea  întreagă.  Tabloul  evocat                                       normal,  adică  în  deplinătatea        „bunul suprem”, viaţa; - repet, plasat
      incubă  o  supremă  disperare,  o                                       eficienţei sale benefice. Or, pentru a   într-o asemenea perspectivă globală,
      fantezie  nebună,  o  energie  săl­                                     putea  trece  la  un  nou  nivel  de    este  perfect  evident  că  cetăţeanul  -
      batecă  precum  metaforele:  „I-a            GligorHAŞA                 adâncime  în  analiza  noastră,  noi    „legiuitor şi supus” în acelaşi timp -
      fulgerat  prin  cap",  „l-a  trăznit                                    trebuie să apelăm la un alt principiu   trebuie  să  dea  dovadă  de  o  reală
      prin  cap",  „Şi-a  luat  lumea-n   ţăran „lumea" toată şi că fără ea   cooperativ,  anume  la  principiul      virtute  civică,  de  o  aşa-numită
      cap". Străinul care traduce în altă   va trebui să-şi ia lumea în cap, să   diferenţei,  pe  care,  în  virtutea   „maturitate  politică”,   în  virtutea
      limbă zicătoarea noastră se află în   se  pribegească.  Peste  el  venea   caracterului  său  specific  de      căreia el recunoaşte adevărul sever că
      faţa  unui  tablou  de  neînchipuit.  robia  turcului,  a  cazacului,   couniversalitate,  de  asemenea         el ca individ, ca element,  component
      Tabloul  acesta până în  1989  era   ungurului sau tătarului,  iar biet-   suntem  nevoiţi  a-1  recunoaşte  ca   al societăţii, nu este şi nici nu poate fi
      unul  abstract.  Cândva  fusese,  iar   românul se vindea rob.          făcând parte din „ordinea esenţială” â   „absolut  independent”,  nici  „
      acum  este  iarăşi,  produs  al         Istoria  sc  repetă  mai  cu                                            atotputernic”  şi nici  „nemuritor”, că
      realităţii,  martorul  unui  vechi   seamă în Transilvania şi  Banat.   lumii.                                  sub acest triplu raport societatea sau
      obicei  românesc,  esenţa  unei     Aceeaşi  seminţie  hameşă  şi           în  scopul  edificării  noastre     întregul căruia aparţine îl transcende,
      tragedii  istorice  sfâşietoare:    hămesită  de  pământ  românesc      asupra  conţinutului  acestui  concept   îl depăşeşte şi  subordonează;  şi zic,
     înstrăinare, dcsţărarea din pricina   cumpără  pământul  românului       de  „principiu  al  diferenţei”,  să    mai  departe,  că  cetăţeanul-elector,
                                                                              prezentăm câteva din exigenţele sale;
      sărăciei, a nevoilor.               disperat mai pe nimic, cu sutele    acest principiu metodologic ne cere şi   ajuns  la  maturitate  politică  prin
         Se  ştie  că  străinii  şi  toţi   de ha.  Un exemplu:  de  la Ocna   ne obligă să facem distincţie între un   experienţa proprie şi cultura politică
      p ri p ă ş iţ ii  au  căutat  să-l  Mureş  până  la  Târgu  Mureş,      „ m a c r o s is te m   s o c i a l ”  şi   („experienţa veacurilor”),  trebuie  să
      dezmoştenească  pe  român,  îl      de-a  stânga  şi  de-a  dreapta     „microsisteme  instituţionale”;  să     înţeleagă  şi  să  recunoască  dreptul
      sileau  să-şi  vândă  pământul,  îi   şoselei,  se  întind,  îngrămădite   facem  distincţie  între  „statul  de   adevărului,  anume  că  „sacrificarea
      călcau răzoarele, îl împricinau în   moşiile  neogrofîmii  venită  la   drept” şi „statul despotic”; să facem   cutărei  sau cutărei libertăţi,  dacă ea
     procese.  Drama  aceasta  a  dat    . pomană tocmai din Pustă. Cu un     distincţie între războaiele legitime de   este  liber  consfinţită  de  ansamblul
                                                                                                                      cetăţenilor, semnifică încă libertate”.
      naştere  celui  mai  mare  roman    salariu de muncitor Ia lemut ori    apărare  şi  războaiele  ilegitime  de   Or, ce rezultă necesarmente, explicit
      rom ânesc  „Ion",    de   Liviu     A z o m u r e ş  s-a  c u m p ă ra t  cucerire;  să  facem  distincţie între  o   şi implicit, din aceste premize majore,
      Rebreanu.  Obiceiul  la  judecată   hectarul. Şi  se mai cumpără. Ce    stare excepţională,  deci  anormală,  a   pe  planul  concret  al  practicii?
     era aşa:  ţăranul  lua o brazdă din   să  facă  biet  românul  ajuns  la   societăţii  şi  o  stare  normală;  -  să   Răspuns:  rezultă  în  mod  evident
     răzor şi urmat de martori, cu alte   sapă  de  lemn  cu  pământul  pe    facem distincţie între un partid politic   primatul  datoriilor,  rezultă  că
      brazde  pe  cap,  mergea  pe  răzor   care nu are de ce şi cu ce îl lucra?   totalitar  şi  un  partid  politic   datoriile  cetăţeanului  faţă  de
     cât  era  moşia  de  lungă  (vezi    Bine, bine, dar ce-i mai rămâne?    democratic; să facem distincţie între   comunitate,  aflată  într-un  stadiu  de
     hrisoavele  publicate  de  B.P.      Să-şi  ia  lumea  în  cap,  să  se   legile  scrise  şi  legile  nescrise;  să   criză revoluţionară etc. trebuie să stea
     Haşdcu  în  „Arhiva istorică").  în   pribegească,  rob  modern  de      facem  distincţie  între  greşelile     înainte şi deasupra drepturilor!
     Muntenia,  ţăranii  umpleau  o       Europă     Unită,   taman    în     individuale  şi  greşelile  colective,      „Salus  populi  suprema  lex  est”
     traistă  cu  pământ  şi  jurau  pe   Australia,  Noua  Zeelandă,         dintre greşelile reparabile, care  sunt   este  o  maximă  din  Dreptul  public
     traista  aşezată  pe  cap,  cu  un   Canada.  Spania.  Italia.  Există o   susceptibile  de  iertare,  şi  greşelile   roman.  Principiile şi legile,  scrise  şi
     cutremurător jurământ  pc  suflet,   deosebire  între  ce  a  fost  şi  ce   ireparabile, care nu se pot ierta nici în   nescrise,  ale  democraţiei  sunt  în
     pe nevastă şi copii, pe odihna de    este:  cei vechi  îşi  luau lumea în   cer şi nici pe pământ (- ca termen de   esenţa lorprincipiile şi legile „salvării
     după moarte.  Da.  Pentru  că acea   cap având pământ; cei de azi au     comparaţie şi meditaţie, vezi „Păcatul   poporului”.
     sforicică  de  pământ  era  pentru   numai traista...                    contra  Spiritului  Sfânt”,  cf.            Termenul  de  justiţie  exprimă,
                                                                              Evanghelia  Matei,  cap.  XII,  verset   rezum ă,  co nd ensează  to ate
                                                                              31-32);  mai  departe,  principiul      componentele  virtuţii  politice
                                                                              diferenţei  ne  cere  şi  ne  obligă  să   democratice;  ceea  ce  înseamnă  că
                                                                              facem  distincţie  între  „diferenţa  de   acest concept reprezintă „un rezumat
                                                                              grad”  şi  „diferenţa  de  natură”,     al  rezumatelor”,  că în  sfera  acestui
                                                                              avertizându-ne  că  într-un  anumit     concept  este  obligatoriu  inclusă  şi
                                                                              context  specific  „diferenţa  de  grad   conexiunea  corespondentă  de
                                                                              echivalează cu o diferenţă de natură”;   „drepturi şi datorii”.
                                                                              să  facem  distincţie  între  utopie,       Fie că este vorba de faza luptei de
                                                                              posibilitate  şi  realitate;  să  facem   eliberare faţă de un ocupant străin, fie
                                                                              distincţie între scop şi mijloace, între   că  e  vorba  de  păstrarea  libertăţii
                                                                              omul politic, cu o vocaţie patriotică şi   cucerite,  pe  cale  insurecţională  sau
                                                                              democratică,  şi  „politicianist”  -    parlamentară,  -  în  ambele  ipostaze
                                                                              piratul politic etc.                    lupta pentru'adevăr şi libertate are cel
                                                                                  Pentru  a  sublinia  încă  o  dată   puţin  în  mod  necesar  un  dublu
                                                                              semnificaţia metodologică  a acestui    caracter:  -  nume  un  caracter  al
                                                                              „principiu al diferenţei”, consider că   susnumitei  lupte  se  reflectă în  mod
                                                                              nu-i de prisos să repet şi aici maxima   sintetic  şi  pregnant  în  următorul;
                                                                              lui  Montaigne:  „Distingo  este        fragment din opera lui Montaigne:
                                                                              categoria cea mai universală a logicii      - „Căci du-te de partea cea pe care
                                                                              mele”. în urma şi pe temeiul acestei    o  vei  găsi  mai  grozavă:  nu  va  fi
                                                                              suite  de  considerente,  e  locul  să   niciodată într-atâta de tare ca să nu se
                                                                              conchidem  prin  formularea  unei       întâmple,  pentru  a  o  apăra,  să
                                                                              reguli  practice  de  conduită  a       trebuiască să loveşti şi să înfrunţi sute
                                                                              cetăţeanului.  Ei  bine,  plasat  într-o   de părţi potrivnice”.
                                                                              asemenea perspectivă globală a unei                      Gheorghe MICLE
                                                                              „stări  excepţionale”,  deci  anormale,
        CĂLĂUZĂ  NOASTRA —  Ziarul care se respectă şi vă respectă!
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10